Instrument practic pentru navigarea în labirintul jurisprudenței Curții Constituționale a României
Art. 147 alin. (4) din Constituție statuează că:„Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt în general obligatorii și au putere doar pentru viitor”.
Textul constituțional nu distinge asupra tipului de decizie (admitere/respingere), prin urmare toate hotărârile sunt obligatorii, în integralitatea lor, de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
În acest sens, într-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională a României a reținut că obligația erga omnes a deciziilor se întemeiază atât pe dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție care prevede că aceasta „este garantul supremației Constituției”, precum și asupra dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție – „România este stat de drept” și alin. (5) – „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”
Plecând de la aceste coordonate, am creat noul modul Jurisprudență CCR – Comentarii tematice, un amplu proiect editorial menit să vină în ajutorul celor interesați de identificarea rapidă și eficientă a deciziilor Curții Constituționale în labirintul de decizii pronunțate de instanța constituțională de-a lungul timpului, în cele mai relevante domenii.
Efortul autorilor a avut în vedere atât realizarea unei prezentări doctrinare a tematicii, cât și o riguroasă selecție a celor mai relevante decizii ale Curții Constituționale, fie ele de admitere sau de respingere.
Volumele prezentate în cadrul acestui modul reprezintă un instrument pentru toți practicienii dreptului care doresc să cunoască deciziile instanței constituționale într-o manieră practică și operativă.
Ne dorim să continuăm acest proiect de o deosebită valoare practică și în următorii ani, în beneficiul practicienilor și viitoarelor generații de juriști. Astăzi însă, facem un prim pas pentru a vă oferi această informație într-un format adaptat vieții digitale – modulul Jurisprudență CCR – Comentarii tematice.
În acest modul
Drepturile și libertățile fundamentale în jurisprudența Curții Constituționale. Volumele I – III
Drepturile și libertățile fundamentale în jurisprudența Curții Constituționale. Volumele I – IIIAutori: Marian Enache, Ștefan Deaconu
Elaborarea acestei lucrări este determinată de interesul crescut pentru protecţia constituţională a drepturilor și a libertăţilor fundamentale şi pentru activitatea Curții Constituţionale. Gândită să apară în mai multe volume, lucrarea cuprinde: considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa Curții Constituționale cu privire la fiecare drept sau libertate fundamentală, cu indicarea în mod corespunzător a deciziilor în care se regăsesc aceste considerente, precum și un scurt comentariu doctrinar al fiecărui drept sau libertate fundamentală, însoțite de o listă bibliografică a lucrărilor teoretice și practice care tratează problematica drepturilor și a libertăților fundamentale.
Instituții procesual civile în jurisprudența Curții Constituționale
Instituții procesual civile în jurisprudența Curții ConstituționaleAutori: Ioan Leș, Marian Enache
Lucrarea Instituții procesual civile în jurisprudența Curții Constituționale se distinge printr-o abordare inedită, interdisciplinară a instituțiilor procesual civile prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale.
Aceasta se remarcă prin faptul că, deși Curtea Constituțională a pronunțat un număr foarte mare de decizii în materie procesual civilă, analiza de constituționalitate realizată se circumscrie anumitor norme de referințe recurente, și anume neretroactivitatea legii, egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate privată și dreptul de acces liber la justiție, cu componentele sale, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare sau dreptul la folosirea căilor de atac. Așadar criticile de neconstituționalitate formulate și implicit soluționate de Curtea Constituțională sunt unele specifice unei materii de procedură, care pune în centrul său existența unor garanții pentru a se asigura echitatea desfășurării întregului proces civil.
Președintele României în jurisprudența Curții Constituționale
Președintele României în jurisprudența Curții ConstituționaleAutori: Ștefan Deaconu, Marian Enache
Lucrarea de față tratează aspectele legate de instituția Președintelui României, reliefate de deciziile Curții Constituționale, importante pentru evoluția instituției. În prima parte a acesteia sunt analizate aspecte teoretice importante în privința instituției de președinte, iar în cea de-a doua parte este prezentată jurisprudența relevantă, menită să explice și să sublinieze relevanța teoriei.
Inițial, sunt prezentate dispozițiile Constituției României în ceea ce privește președintele, funcțiile, actele sale sau răspunderea acestuia, dar și detaliază atribuțiile sale în raport cu relația cu alte instituții și structuri statale, pentru ca, mai apoi, dispozițiile relevante să fie dezvoltate din punct de vedere jurisprudențial.
Cartea se adresează tuturor specialiștilor dreptului – practicieni, teoreticieni sau chiar studenți – dar și celor din afara domeniului de specialitate care doresc să se documenteze despre instituția Președintelui.
Autoritatea judecătorească în jurisprudența Curții Constituționale a României
Autoritatea judecătorească în jurisprudența Curții Constituționale a RomânieiAutori: Marian Enache, Ștefan Deaconu
Lucrarea de față reprezintă un punct de referință în ceea ce priveşte sistemul juridic din România, având la bază Legea fundamentală a statului, doctrina și o bogată jurisprudenţă a Curții Constituționale, menite să reliefeze funcţionarea autorităţii judecătoreşti de la noi din țară.
Scopul principal al lucrării este de a prezenta modul de organizare și funcţionare a principalelor autorităţi judecătoreşti (Instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii) și de a ilustra jurisprudența Curții Constituționale pentru fiecare autoritate judecătorească în parte. Nu în ultimul rând, autorii au creat un larg cadru teoretic, pentru a face cititorului bine înțeleasă această tematică complexă.
Testimoniale
Considerăm că un asemenea demers științific și metodologic complex, este o necesitate, întrucât se resimțea în publicistica juridică românească absența prezentării tematice și coerente a unei jurisprudențe a CCR extinsă, acumulată în 30 de ani de activitate care până acum nu a fost valorificată în plan editorial într-o manieră sistematică în cadrul unui proiect de anvergură.
Din această perspectivă, putem afirma că inițiativă acestui proiect realizat împreună cu Editura C.H. Beck poate fi considerată o premieră, un început în spațiul aparițiilor de carte juridică de acest gen, urmată cu succes și de alți autorii cunoscători ai fenomenului jurisprudențial al Curții Constituționale a României.
Întreprinderea publicării acestor lucrări a impus un efort documentar de selecție și identificare a Deciziilor relevante ale CCR pentru materia juridică abordată/tratată care a cuprins în intervalul celor aproape 30 de ani de dezvoltare a jurisprudenței Curții.
Ca metodologie de elaborare, lucrările apărute sunt structurate în două părți. Prima parte, se constituie într-o prezentare generală, teoretică a materiilor care fac obiectul lucrării, în scopul introducerii cititorului în problematica esențială a domeniului respectiv.
A doua parte a lucrărilor apărute, vizează dezvoltările și evoluțiile jurisprudențiale decelate din întreaga perioadă de activitate a Curții Constituționale a României înfățișate într-o manieră tematică și sistematică, circumscrisă materiei examinate, astfel încât aceasta să fie cât mai adaptată pentru a putea fi receptată de un public cât mai larg.
Așadar, lucrările nu se adresează numai profesioniștilor dreptului, ci tuturor celor interesați de cunoașterea modului de organizare și funcționare a autorităților publice, de rang constituțional cât și competențelor acestora în cadrul democrației constituționale. Totodată lucrările noastre evidențiază și procesul de constituționalizare a sistemului nostru de drept, cuprinzând practic întregul drept pozitiv.
Am inițiat și dezvoltat acest proiect gândindu-mă la nevoia practică a celor care doresc să sesizeze Curtea Constituțională cu o obiecție sau excepție de neconstituționalitate și vor să identifice ușor jurisprudența relevantă a instanţei constituţionale şi să îşi fundamenteze cererile formulate cu soluţiile de principiu rezultate din considerentele deciziilor Curţii. Nu este ușor să identifici, în cele peste 30 de mii de decizii ale Curții Constituționale pronunțate până acum, interpretările date normelor Legii fundamentale.
Cunoașterea modului în care Curtea Constituțională interpretează dispozițiile Legii fundamentale, prin intermediul deciziilor sale reprezintă un ajutor pentru toți practicienii dreptului. Caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii vizează nu numai dispozitivul deciziei, dar şi considerentele acesteia.
Selectarea unor cuvinte cheie, pe baza cărora sunt identificate problemele soluționate de către Curtea Constituțională prin deciziile sale, constituie un sprijin major atât pentru judecători, procurori și avocați, dar și pentru alte profesii juridice și nu numai, în munca lor de zi cu zi.Având în vedere caracterul evolutiv al conceptelor constituţionale şi necesitatea permanentei lor adaptări la realităţile politice, sociale, economice sau culturale, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a cunoscut în timp nuanţări sau chiar revirimente tocmai pentru că Legea fundamentală a unui stat este şi rămâne un proces juridic viu.
Toate acestea sunt reflectate prin intermediul prezentului proiect care își propune analiza și sinteza întregii jurisprudențe constituționale de la momentul înființării Curții Constituționale până în prezent.
Nădăjduim că acest demers va fi util pentru toți cei interesați de soluțiile pronunțate de instanța constituțională în unele dintre cele mai importante materii juridice. Cunoașterea celor mai relevante soluții ale Curții Constituționale este deosebit de importantă pentru practicienii dreptului, în special pentru cei confruntați cu probleme de interpretare a unor dispoziții de drept procesual civil. Jurisprudența constituțională, ca și cea a instanțelor judecătorești, poate determina o corectă aplicare a legii în practică, fiind în același timp de natura să evite și formularea unor excepții de neconstituționale nefondate sau, mai ales, inadmisibile.
Jurisprudența constituțională prezintă valențe semnificative și pentru legiuitor și pentru literatura noastră de specialitate, întrucât pune la dispoziția celor interesați un „instrumentar” eficient pentru realizarea unei documentări pertinente în materie.
După aproape un deceniu de aplicare a celor două coduri constatăm că în fața Curții Constituționale au fost formulate un număr însemnat de sesizări de neconstituționalitate, dar acest lucru este valabil cu deosebire în materie procesual civilă. În materie civilă – cu referire la codul civil – numărul unor asemenea sesizări este relativ scăzut. Această situație poate induce și concluzia că legiuitorul a fost mult mai formalist și excesiv în reglementări în privința Codului de procedură civilă.
Deciziile pronunțate în materie procesual-civilă acoperă o paletă mai largă de instituții, lucru explicabil, astfel cum am arătat deja, prin numărul mare de sesizări cu care a fost investită instanța de control constituțional. Abordările instanței constituționale au vizat cele mai importante materii ale procedurii civile, cum sunt cele privitoare la competența instanțelor judecătorești, căile de atac, contestația privind tergiversarea judecăților și executarea silită. Dar în același timp nu putem face abstracție de faptul că unele dintre soluțiile de neconstituționalitate au adus modificări importante în legislație și au afectat concepția inițială a Codului de procedură civilă. Poate că și din acest punct de vedere se confirmă că procedura este „l’enfant terrible de la famille juridique”.
Instanța constituțională va contribui și în viitor la formarea unei jurisprudențe solide cu privire la principalele instituții procesual civile. Un atare proces este inevitabil și el nu depinde doar de organul de jurisdicție constituțională, ci de subiecții cărora legea le recunoaște dreptul de sesizare a Curții Constituționale