RIL admis referitor la aplicarea dispozițiilor pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”

Completul competent să judece recursul în interesul legii este constituit conform art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă șl art. 27¹ alin. (1) din Regulamentul privind organizarea șl funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul Î.C.C.J.).

Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Antonia Eleonora Constantin.

La ședința de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27³ din Regulamentul Î.C.C.J.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 3.1.1 lit. с) din Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, cu modificările și completările ulterioare, în sensul dacă acestea se aplică la momentul constatării contravenției, în urma măsurării vitezei de către operatorul radar/instanța de judecată, în cursul soluționării plângerii contravenționale, ori se aplică doar la momentul verificării și omologării aparatului radar de către serviciul de metrologie legală.

Magistratul-asistent prezintă referatul privind obiectul recursului în interesul legii, arătând că la dosar au fost depuse raportul comun întocmit de judecătorii-raportori, precum și punctele de vedere formulate de Ministerul Public și, respectiv, de către o persoană fizică străină de cauză (amicus curiae).

Președintele completului de judecată, constatând că nu există chestiuni prealabile sau excepții, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general, pentru expunerea punctului de vedere cu privire la recursul în interesul legii.

Doamna procuror arată că, în opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, orientarea jurisprudențială ce corespunde literei și spiritului legii este cea minoritară, potrivit căreia norma în discuție se interpretează în sensul că marja de eroare a cinemometrului poate fi aplicată și la momentul constatării contravenției ori la momentul soluționării plângerii contravenționale; doamna procuror pune concluzii de admitere a recursului în interesul legii, făcând referire la argumentele prezentate în punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, exprimat în scris și atașat la dosar.

Președintele completului de judecată declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I. Problema de drept care a generat practica neunitară

1. Recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău vizează interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor normative ce reglementează cerințele metrologice, mai exact „erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei”, pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere.

II. Dispozițiile normative supuse interpretării

2. Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, cu modificările și completările ulterioare (Norma de metrologie legală NML 021-05):

„3. Cerințe metrologice și tehnice

3.1. Cerințe metrologice

3.1.1. Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei:

a) pentru măsurarea vitezei, simulată în condiții de laborator, eroarea maximă tolerată este de:

– ±1 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

– ±1% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

b) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de:

– ±3 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

– ±3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

c) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:

– în regim staționar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

– în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului de patrulare, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

– în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este de:

– ±4 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

– ±4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h. (…)”

III. Examen jurisprudențial – principalele coordonate ale divergențelor de jurisprudență

3. Invocând raportul întocmit în Dosarul nr. 932/1/2017, în care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme a pronunțat Decizia nr. 50 din 26 iunie 2017¹, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bacău având ca obiect aceeași chestiune de drept, și reluând sinteza jurisprudenței naționale realizată de judecătorii-raportori cu acest prilej, autorul sesizării constată că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar în ceea ce privește problema de drept supusă dezlegării.

4. Analizându-se jurisprudența invocată, se constată că există următoarele orientări jurisprudențiale în legătură cu problema de drept ce face obiectul sesizării:

A. O orientare covârșitor majoritară, potrivit căreia dispozițiile art. 3.1.1 lit. с) din Norma de metrologie legală NML 021-05 se aplică doar la momentul verificării și omologării aparatului radar de către serviciul de metrologie legală; așadar, marja de eroare este avută în vedere la validarea metrologică a aparatului, iar nu la determinarea vitezei într-un caz concret.

5. Această orientare a fost îmbrățișată de către următoarele instanțe: curțile de apel Craiova, Galați și lași, tribunalele Alba, Sibiu, Dolj, Bacău, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj, lași, Galați, Vrancea, Hunedoara, Sibiu, Alba, Suceava, Prahova, Dâmbovița, Buzău, Gorj, Mehedinți, Covasna, Harghita, Olt, Satu Mare, Argeș și Constanța și judecătoriile Slatina, Sfântu Gheorghe, Strehaia, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Bacău, Onești, Buhuși, Brașov, Făgăraș, Moinești, Târgu Secuiesc și Huși.

B. O orientare minoritară, susținută de către tribunalele Bacău și Buzău și Judecătoria Balș, potrivit căreia textul normativ analizat se aplică atât la momentul efectuării verificării metrologice, cât și la momentul constatării contravenției.

C. O orientare izolată, concretizată într-o singură hotărâre, pronunțată de Tribunalul Bihor, potrivit căreia dispozițiile normative în discuție se aplică în cursul soluționării plângerii contravenționale, cu consecința înlăturării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.

D. O altă orientare izolată, susținută de judecătoriile Rupea, Caracal și Corabia, potrivit căreia dispozițiile normative supuse interpretării se aplică la momentul constatării contravenției.

IV. Opinia autorului sesizării

6. Autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, nu a formulat un punct de vedere și nici nu și-a exprimat opinia cu privire la problema de drept supusă dezbaterii.

V. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

7. Prin Adresa nr. 2.540/4.697/111-5/2017 din 30 ianuarie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat punctul de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării, potrivit căruia norma în discuție se interpretează în sensul că marja de eroare a cinemometrului poate fi aplicată și la momentul constatării contravenției ori la momentul soluționării plângerii contravenționale.

8. În susținerea punctului de vedere, Ministerul Public invocă, în principal, următoarele argumente:

9. Procedura stabilirii răspunderii contravenționale are o evidentă conotație penală, fiind aplicabil principiul potrivit căruia situațiile îndoielnice profită celui acuzat (in dubio pro reo).

10. De asemenea, demersul de stabilire a sferei de aplicare a dispozițiilor normative supuse interpretării trebuie să țină seama de metrologie, ca știință a măsurărilor, și de aplicațiile și principiile ei, inclusiv incertitudinea măsurărilor.

11. Prin transpunerea în știința dreptului a semnificațiilor noțiunilor din cadrul acestei științe se stabilește valoarea probatorie a măsurării invocate de agentul constatator, anume dacă, în scopul stabilirii răspunderii pentru contravențiile rutiere, al căror element material constă în depășirea limitelor legale de viteză, aceste măsurări au valoarea unor probe certe de vinovăție sau doar a unor probe cu valoare probabilă.

12. Din perspectiva noțiunilor și conceptelor metrologiei, valoarea reală, adevărată, a unei mărimi nu poate fi cunoscută, astfel încât, în scopuri practice, aceasta se stabilește pe baza valorii măsurate a mărimii; întrucât orice măsurare este însoțită de erori, pentru a fi completă, o declarație asupra rezultatului măsurării trebuie să includă și informația asupra incertitudinii de măsurare.

13. Este o realitate a fizicii imposibilitatea efectuării unor măsurători exacte ori a indicării aceleiași valori, în cazul unor măsurători repetate asupra aceluiași etalon, indiferent de precizia aparatului de măsură; tocmai din aceste motive, în vederea utilizării cinemometrelor în activitatea organelor de poliție, cu ocazia verificărilor metrologice, sunt admise variații ale rezultatelor măsurătorilor, care însă trebuie să se încadreze în limitele de eroare maximă tolerate.

14. Eliberarea unor aprobări de model și, apoi, a buletinelor de verificare metrologică periodică nu certifică faptul că respectivul cinemometru nu înregistrează nicio eroare, ci că eventualele sale erori, cu ocazia verificărilor periodice, s-au încadrat în limitele de eroare maximă tolerată ce se pot repeta și cu ocazia utilizării sale în trafic de către organele de poliție.

15. În aceste condiții, se naște posibilitatea ca viteza de deplasare a autovehiculului, măsurată cu un astfel de cinemometru care întrunește cerințele legale pentru a fi utilizat, să fie mai mare sau mai mică decât cea înregistrată.

16. Astfel, se naște o stare obiectivă de dubiu ce acționează în favoarea contravenientului.

17. Așadar, prezumției de veridicitate a rezultatului măsurării, efectuată în condiții de legalitate și corectitudine, trebuie să i se recunoască un caracter relativ, prin raportare la exigențele din procesul penal, în cadrul căruia standardul de probă trebuie să se plaseze dincolo de orice îndoială rezonabilă, iar îndoiala, în formarea convingerii organelor judiciare, se interpretează în favoarea persoanei acuzate.

18. Or, valoarea măsurată a vitezei este o valoare probabilă, în cadrul unui interval de valori determinate pe baza unei erori acceptate convențional, conform clasei de precizie a instrumentului de măsurare, existând, așadar, un dubiu asupra identității perfecte dintre valoarea măsurată, indicată de cinemometru, și valoarea adevărată cu care a circulat autovehiculul în trafic la momentul măsurării.

19. De aceea, proba vitezei obținute prin măsurarea acestei mărimi cu un cinemometru, ale cărui limite de eroare tolerată sunt cunoscute, nu este o probă cu valoare certă și deplină, ci una cu valoare de probabilitate, având un dubiu inclus.

20. Pe de altă parte, prin însăși natura lor, împrejurările săvârșirii acestor contravenții rutiere fac imposibilă administrarea unei alte probe cu aceeași valoare științifică în privința aceluiași fapt de probat (viteza autovehiculului la momentul măsurării), astfel încât, având în vedere necesitatea respectării prezumției de nevinovăție în procedura contravențională, dubiul profită celui acuzat de săvârșirea contravenției.

21. Prin urmare, se poate considera că probele administrate de agentul constatator nu fac dovada, dincolo de orice dubiu rezonabil care, în cazul de față, este un dubiu științific, asupra faptului că viteza măsurată de cinemometru coincide cu viteza adevărată a autovehiculului.

VI. Jurisprudența Curții Constituționale

22. Actul din care fac parte dispozițiile normative supuse interpretării nu intră în categoria actelor supuse controlului de constituționalitate, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare.

VII. Raportul asupra recursului în interesul legii

23. Raportul analizează sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, apreciind că s-a făcut dovada existenței unei jurisprudențe neunitare în privința problemei de drept ce constituie obiectul recursului în interesul legii, conform dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, respectiv că autorul sesizării este legitimat procesual, potrivit prevederilor art. 514 din același cod.

24. În ceea ce privește fondul problemei supuse dezbaterii, prin raport se apreciază că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor normative supuse analizei, erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei sunt cerințe metrologice aplicabile numai în procedura de atestare a unui cinemometru de către entitățile prevăzute la art. 4 din Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, cu modificările și completările ulterioare (Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005), respectiv doar la momentul verificării și omologării aparatului.

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție

25. Recursul în Interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaște legitimare procesuală și având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate de mai multe instanțe judecătorești de pe teritoriul țării.

26. Problema de drept ce face obiectul sesizării este aceea de a se stabili „dacă dispozițiile art. 3.1.1 lit. с) din Norma de metrologie legală NML 021-05 «Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)», aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, cu modificările și completările ulterioare (Norma de metrologie legală NML 021-05), trebuie interpretate în sensul că se aplică la momentul constatării contravenției, în urma măsurării vitezei de către operatorul radar/instanța de judecată, în cursul soluționării plângerii contravenționale, ori se aplică doar la momentul verificării și omologării aparatului radar de către serviciul de metrologie legală”.

27. Dispoziții legale relevante:

a) Norma de metrologie legală NML 021-05:

„1. Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere.

(…)

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 «Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal». Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 1.

(…)

3.1. Cerințe metrologice

3.1.1. Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei:

a) pentru măsurarea vitezei, simulată în condiții de laborator, eroarea maximă tolerată este de:

– ±1 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

– ±1% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

b) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de:

– ±3 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

– ±3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

c) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:

– în regim staționar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

– în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului de patrulare, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

– în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este de:

– ±4 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

– ±4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.

(…)

5.1 Atestarea legalității unui cinemometru se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice și tehnice indicate în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă pentru introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv pentru utilizare.”

b) Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005:

„Art. 4. – Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.”

c) Ordonanța Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 20/1992):

„Art. 3. – Mijloacele de măsurare și măsurările care sunt utilizate în domenii de interes public privind sănătatea și siguranța populației, ordinea publică, protecția mediului, protecția consumatorilor, perceperea taxelor și impozitelor și corectitudinea tranzacțiilor comerciale, care afectează direct sau indirect viața cetățenilor, se supun controlului metrologic legal, conform prevederilor prezentei ordonanțe. Activitățile agenților economici, care au ca obiect mijloacele de măsurare și măsurările prevăzute la alin. 1, sunt supuse controlului metrologic legal, prin autorizare/avizare și supraveghere, conform prevederilor prezentei ordonanțe.”

28. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale precitate rezultă că erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei reprezintă cerințe metrologice care sunt avute în vedere doar cu ocazia verificării metrologice a aparatelor „cinemometru”, în vederea atestării legalității acestora, iar nu cu ocazia utilizării acestor aparate pentru măsurarea vitezei participanților în trafic.

29. Astfel, controlul metrologic legal se efectuează, atât inițial, înainte de punerea în funcțiune, în vederea constatării și confirmării că mijlocul de măsurare îndeplinește cerințele prevăzute în reglementările de metrologie legală, cât și periodic, fiind obligatorie verificarea mijloacelor de măsurare, la intervale de timp specificate, conform unei proceduri stabilite prin reglementări de metrologie.

30. În urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor se aplică marcajele metrologice prevăzute de pct. 3.7 din Norma de metrologie legală NML 021-05 și se eliberează buletinul de verificare metrologică ce atestă legalitatea aparatului pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor.

31. Din momentul în care se eliberează buletinul de verificare metrologică, măsurătorile efectuate în termenul de valabilitate al acestuia exprimă o valoare legală, fără a se aplica niciun fel de marjă de eroare.

32. Aceasta, întrucât toleranța menționată de dispozițiile pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 nu constituie o valoare fixă, ci un interval maxim în care fiecare cinemometru trebuie să se încadreze pentru a fi admis la verificarea metrologică. De altfel, erorile de măsurare inerente oricărui sistem de măsurare a unei valori fizice se pot încadra oriunde în acest interval, nefiind obligatoriu ca acestea să se încadreze în nivelul maxim arătat.

33. Prin urmare, având în vedere și dispozițiile art. 49 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002), care reglementează regimul legal de viteză, precum și dispozițiile art. 108 din același act normativ, care reglementează contravențiile la regimul de viteză, viteza în funcție de care se aplică sancțiunea contravențională este cea constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, prezumându-se că acestea exprimă viteza reală cu care a circulat autovehiculul surprins în trafic.

34. De vreme ce săvârșirea faptei a fost constatată printr-un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit art. 6 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, marja de eroare nu poate fi aplicată, scopul edictării normei supuse interpretării fiind respectarea cerințelor metrologice și tehnice de punere în funcțiune și utilizare a cinemometrelor.

35. De altfel, contravențiile referitoare la depășirea vitezei-limită legale de deplasare a autovehiculelor pe drumurile publice se constată, potrivit art. 108 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și art. 121 alin. (1) și art. 181 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulație pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002), doar prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, emitentul procesului-verbal de contravenție având obligația de a pune la dispoziția instanței de judecată înregistrările video sau planșele foto rezultate din înregistrarea video, care să evidențieze și simbolurile esențiale pentru stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului tipărite permanent pe înregistrare.

36. Așa fiind, agentul constatator înscrie în procesul-verbal de contravenție valoarea afișată de mijlocul tehnic omologat și verificat metrologic, care este prezumat că afișează viteza reală de deplasare a autovehiculului, fără a avea în vedere erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei reglementate de pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, obligația de a da eficiență acestor norme incumbând, așa cum s-a arătat în precedent, Biroului Român de Metrologie Legală, la emiterea buletinului de verificare metrologică pentru aparatul radar.

37. Un argument suplimentar în sensul acestei interpretări rezultă și din intenția legiuitorului de a sancționa, conform art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, depășirea vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, numai dacă aceasta se situează în intervalul 10-20 km/h peste viteza maximă admisă. Prin urmare, legiuitorul are în vedere o marjă în limita căreia depășirea vitezei maxime admise nu constituie contravenție, dar numai în limita a 10 km/h peste viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv.

38. A accepta interpretarea potrivit căreia pentru fiecare valoare măsurată de cinemometru ar trebui aplicată eroarea maximă tolerată, în sens negativ, în aplicarea principiului conform căruia dubiul profită persoanei acuzate (in dubio pro reo), ar însemna a nesocoti scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, respectiv „asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului”.

39. Prin urmare, șl din perspectiva interesului general ocrotit, în situația încălcării limitei maxime de viteză constatate cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, viteza înregistrată de cinemometru reprezintă viteza de deplasare a autovehiculului, valoare în raport cu care se aplică sancțiunea contravențională prevăzută de lege.

40. În concluzie, cerințele referitoare la erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei, reglementate în cuprinsul pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, sunt aplicabile numai la încercarea pentru obținerea aprobării de model și la verificarea metrologică a unui aparat, iar nu la utilizarea efectivă a acestuia. Ca urmare a îndeplinirii de către cinemometru a cerințelor legale și tehnice aplicabile la momentul verificării metrologice, se emite buletinul de verificare, document care atestă calitatea de mijloc de măsurare legal, iar viteza înregistrată de acesta este aceeași cu viteza de deplasare a autovehiculului.