În Monitorul Oficial nr. 131 din 12 februarie a.c. a fost publicat Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene nr. 194/2018 privind aprobarea schemei de ajutoare de stat și de minimis sub formă de investiții de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii în cadrul Programului operațional Competitivitate.
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1.
(1) Prezentul ordin instituie o schemă transparentă de ajutor de stat și ajutor de minimis sub formă de investiții de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM)în cadrul Programului operațional Competitivitate, prin axa prioritară 1, acțiunea 1.2.2. „Instrumente de creditare și măsuri de capital de risc”, denumită în continuare schemă.
(2) Acordarea ajutoarelor de stat și de minimis în cadrul acestei scheme se va face cu respectarea următoarelor acte normative:
a) Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei Europene din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 352 din 24.12.2013, denumit în continuare Regulamentul de minimis;
b) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/20171, denumit în continuare Regulamentul de exceptare în bloc;
c) Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20.12.2013;
d) Regulamentul (UE) nr. 1.301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.080/2006, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20.12.2013;
e) Recomandarea Comisiei 2003/361/EC din 6 mai 2003 cu privire la definiția micro-întreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii;
f) Decizia Comisiei Europene C(2014) 10233 din 19 decembrie 2014 de aprobare a Programului operațional Competitivitate;
g) Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020.
(3) Prezenta schemă este exceptată de la obligația de notificare către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (5) din Regulamentul de minimis și ale art. 21 din Regulamentul de exceptare in bloc.
CAPITOLUL II
Obiectivul schemei
Art. 2.
Obiectivul prezentei scheme constă în facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin intermediul unor fonduri de capital de risc.
CAPITOLUL III
Definiții
Art. 3.
În sensul prezentei scheme, următorii termeni se definesc astfel:
1. furnizor al ajutorului de stat și ai ajutorului de minimis este Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, denumit în continuare MDRAPFE, prin intermediul Autorității de management pentru Programul operațional Competitivitate, denumită în continuare AM POC;
2. administratorul schemei este Fondul European de Investiții (FEI), instituție financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, cu sediul în Luxemburg;
3. Acordul de finanțare este acordul de finanțare încheiat între Guvernul României, reprezentat de Ministerul Fondurilor Europene, și FEI la 20 septembrie 2016, cu privire la desemnarea FEI pentru implementarea unor instrumente financiare în cadrul Programului operațional Competitivitate, denumit în continuare POC;
4. subadministratorii schemei sunt intermediarii financiari, care vor fi desemnați pe baza unei proceduri de selecție deschise, transparente și nediscriminatorii, care include apelul public pentru expresii de interes;
5. apel public pentru expresii de interes înseamnă o solicitare publică de oferte care are ca scop identificarea intermediarilor financiari adecvați care vor primi contribuții de la POC, care se publică pe pagina de web a FEI (http://www.eif.org/what_we_do/resources/esif_competitiveness_Romania/index.htm); apelul pentru expresii de interes face parte din procedura de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie a intermediarilor financiari;
6. Fond de fonduri (FdF) este entitatea, fără personalitate juridică, constituită ca un „bloc de finanțare separat” în cadrul FEI, în baza Acordului de finanțare;
7. capital de risc înseamnă investiții de capital și de cvasicapital, de care beneficiază întreprinderile mici și mijlocii conform prezentei scheme;
8. investiție de capital înseamnă punerea la dispoziția unei întreprinderi a unui capital investit direct sau indirect, în schimbul dreptului de proprietate asupra unei părți echivalente din capitalul întreprinderii respective;
9. investiție de cvasicapital înseamnă un tip de finanțare încadrată între finanțarea prin participare la capital și finanțarea prin îndatorare care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar și un risc mai scăzut decât capitalul propriu comun, a cărei rentabilitate pentru deținător se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile întreprinderii subiacente vizate și care nu sunt garantate în caz de neplată. Investițiile de cvasicapital pot fi structurate ca datorie, negarantată și subordonată, inclusiv datorie de tip mezanin, și, în unele cazuri, convertibilă în capital propriu, sau drept capital propriu preferențial;
10. întreprindere reprezintă orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată;
11. întreprindere unică, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Regulamentul de minimis, include toate întreprinderile între care există cel puțin una dintre relațiile următoare:
(i) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi;
(ii) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;
(iii) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;
(iv) o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi și care controlează singură, în baza unui acord cu alți acționari sau asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților întreprinderii respective;
(v) întreprinderile care întrețin, prin intermediul uneia sau mai multor întreprinderi, oricare dintre relațiile la care se face referire la punctele (i)-(iv) sunt considerate întreprinderi unice;
12. întreprindere aflată în dificultate, în conformitate cu prevederile Regulamentului de exceptare în bloc, este:
a) [Se aplică doar dacă întreprinderea are, la data declarației de eligibilitate pentru finanțarea de capital de risc, 7 ani de la prima sa vânzare comercială și se califică pentru investiții pentru finanțare de capital de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat.] în cazul unei societăți cu răspundere limitată, atunci când mai mult de jumătate din capitalul social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății) conduce la un cuantum cumulat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris;
b) [Se aplică doar dacă întreprinderea are, la data declarației de eligibilitate pentru finanțarea de capital de risc, 7 ani de la prima sa vânzare comercială și se califică pentru investiții pentru finanțare de capital de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat.] în cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru datoriile societății, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, astfel cum reiese din contabilitatea societății, a dispărut din cauza pierderilor acumulate;
c) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru inițierea unei proceduri colective de insolvență la cererea creditorilor săi;
d) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare:
13. întreprinderi mici și mijlocii sau IMM sunt acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Recomandarea CE nr. 361/2003 privind definiția microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv:
a) au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250;
b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații financiare aprobate.
Stabilirea caracterului de IMM al aplicantului se realizează având în vedere și datele eventualelor întreprinderi partenere sau întreprinderi legate ale acestuia.
14. regiuni de dezvoltare sunt entități teritoriale specifice, fără statut administrativ și fără personalitate juridică, ce corespund diviziunilor de nivel NUTS – II în Nomenclatorul unităților statistice teritoriale ale Uniunii Europene, constituite în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare;
15. beneficiar înseamnă o întreprindere eligibilă care primește o finanțare sub formă de capital de risc de la Fondul de fonduri.
CAPITOLUL IV
Domeniul de aplicare
Art. 4.
Prezenta schemă are ca scop să faciliteze accesul la finanțare sub formă de capital și cvasicapital pentru întreprinderi mici și mijlocii din toate regiunile de dezvoltare ale României, cu respectarea alocării financiare dintre regiuni mai dezvoltate și regiuni mai puțin dezvoltate, care este comunicată de către furnizor și descrisă în apelul pentru expresii de interes.
Art. 5.
(1) Măsura se adresează întreprinderilor mici și mijlocii care solicită finanțare pentru investiții în domeniile de activitate eligibile (clase CAEN) enumerate în anexa nr. 1 la prezenta schemă.
(2) Măsura nu se aplică sectoarelor și activităților prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul de minimis sau la art. 1 alin. (2) din Regulamentul de exceptare în bloc, după caz:
A. Ajutorul de minimis nu poate fi acordat întreprinderilor din următoarele sectoare și activități prevăzute la art. 1 din Regulamentul de minimis:
a) sectoarele pescuitului și acvaculturii, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;
b) producția primară de produse agricole enumerate în anexa I la Tratat;
c) sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:
(i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective;
(ii) atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari;
d) activități legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoare direct legate de cantitățile exportate, ajutoare destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
e) ajutoare condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate.
B. Ajutorul de stat în cadrul prezentei scheme nu poate fi acordat următoarelor sectoare și activități prevăzute la art. 1 din Regulamentul de exceptare în bloc, inclusiv:
a) activități legate de exportul către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoare legate direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;
b) ajutoare condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate;
c) sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:
(i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective; sau
(ii) atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari;
d) facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787 a Consiliului.
(3) Prin prezenta schemă nu se acordă ajutoare:
(i) întreprinderilor care fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața internă, cu excepția schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale;
(ii) întreprinderilor aflate în dificultate;
(iii) condiționate de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru respectiv; cu toate acestea, cerința de a avea un sediu sau o sucursală în statul membru care acordă ajutorul la momentul plății ajutorului este permisă;
(iv) condiționate de obligația ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel național sau servicii naționale sau care limitează posibilitatea ca beneficiarii să exploateze în alte state membre rezultatele obținute din cercetare, dezvoltare și inovare.
(4) În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectoarele și activitățile excluse, cât și în unul sau mai multe sectoare sau domenii de activitate incluse în domeniul de aplicare a schemei, ajutoarele se pot acorda pentru aceste din urmă sectoare sau activități, cu condiția ca întreprinderea respectivă să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între costuri, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare al schemei nu beneficiază de ajutoare de minimis sau de stat acordate în conformitate cu schema.
CAPITOLUL V
Modalități de acordare a ajutorului de minimis și ajutorului de stat
Art. 6.
Ajutorul de stat și ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanțare de risc, respectiv investiții de capital și cvasicapital.
Art. 7.
Prin procedura de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie a intermediarilor financiari, FEI selectează unul sau mai mulți intermediari financiari și semnează acorduri operaționale cu aceștia. Fiecare intermediar financiar (administrator de fond de capital de risc) creează un fond de investiții cu două compartimente (care nu sunt în mod necesar structurate ca entități juridice separate), care acordă următoarele tipuri de finanțări:
1. finanțările de capital sau cvasicapital de valoare mică, acordate de către compartimentul de accelerare de antreprenoriat, pentru care sunt aplicabile regulile stabilite de Regulamentul de minimis, respectiv:
a) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a 200.000 euro, pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi;
b) întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terți sau contra cost pot beneficia de ajutor de minimis în cadrul schemei pentru activități pe care acestea le desfășoară și care se încadrează în codurile CAEN din anexa nr. 1, cu respectarea plafonului menționat la lit. a) și cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea activităților sau distincția între costuri, pentru a dovedi că activitatea de transport rutier de mărfuri nu beneficiază de ajutorul de minimis și că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziționarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri;
c) ajutorul de minimis se consideră acordat în momentul în care dreptul legal de a beneficia de acesta este conferit întreprinderii (de exemplu, semnarea contractului de investiție), în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutorul de minimis se plătește;
d) pentru ajutoarele de minimis plătite eșalonat, în mai multe tranșe, acestea se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate, utilizând rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor;
e) în cazul în care, prin acordarea unor noi ajutoare de minimis, s-ar depăși plafonul de 200.000 euro, solicitantul nu poate beneficia de prevederile prezentei scheme nici chiar pentru acea parte din finanțarea nerambursabilă solicitată care se încadrează în plafonul de minimis;
f) în cazul fuziunilor societăților sau al achizițiilor de părți sociale, atunci când se stabilește dacă un nou ajutor de minimis acordat unei întreprinderi noi sau întreprinderii care face achiziția depășește plafonul relevant, se iau în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează. Ajutoarele de minimis acordate legal înainte de fuziune sau achiziție rămân legal acordate;
g) în cazul în care o întreprindere se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă întreprinderii care a beneficiat de acestea, și anume, în principiu, întreprinderii care preia activitățile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. În cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporțional pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data la care separarea produce efecte;
2. finanțările de capital sau cvasicapital, acordate de către compartimentul de investiții tip „seed”, în conformitate cu Regulamentul de exceptare în bloc. Aceste finanțări se pot acorda fie întreprinderilor care au beneficiat deja de investiții în cadrul compartimentului de accelerare, cu respectarea regulii de cumul, fie altor întreprinderi eligibile. Pentru finanțările acordate în cadrul acestui compartiment sunt aplicabile prevederile art. 21 din Regulamentul de exceptare în bloc, respectiv:
a) întreprinderile eligibile sunt întreprinderile care, la momentul investiției inițiale de finanțare de risc, sunt IMM-uri necotate și îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:
(i) nu au funcționat pe nicio piață;
(ii) funcționează, pe orice piață, de mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială;
(iii) necesită o investiție inițială de finanțare de risc care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea intrării pe o nouă piață de produs sau pe o nouă piață geografică, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani;
b) Se poate oferi sprijin pentru capitalul de înlocuire numai dacă acesta din urmă este combinat cu capital nou reprezentând cel puțin 50% din flecare rundă de Investiții în întreprinderile eligibile;
c) în scopul gestionării lichidității se poate utiliza un procent de cel mult 30% din totalul aporturilor de capital și al capitalului angajat nevărsat al intermediarului financiar;
d) valoarea totală a finanțării de risc nu depășește 15 milioane EUR pe întreprindere eligibilă în cadrul oricărei măsuri de finanțare de risc;
e) măsura trebuie să mobilizeze finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al întreprinderilor eligibile, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată care să atingă următoarele praguri minime:
(i) 10% din finanțarea de risc acordată întreprinderilor eligibile anterior realizării primei vânzări comerciale pe orice piață;
(ii) 40% din finanțarea de risc acordată întreprinderilor eligibile care funcționează, pe orice piață, de mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială;
(iii) 60% din finanțarea de risc pentru investiții acordată întreprinderilor eligibile care necesită o investiție inițială de finanțare de risc care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea intrării pe o nouă piață de produs sau pe o nouă piață geografică, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani;
f) Măsura îndeplinește următoarele condiții:
(i) este pusă în aplicare prin intermediul unuia sau al mai multor intermediari financiari;
(ii) intermediarii financiari, precum și investitorii sau administratorii de fonduri sunt selectați prin intermediul unei proceduri deschise, transparente și nediscriminatorii, care este efectuată în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă și care urmărește stabilirea unor mecanisme adecvate de partajare a riscurilor și a recompenselor prin care se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecției împotriva evoluției negative;
(iii) în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere asumată de către investitorul public este plafonată la 25% din totalul investiției efectuate;
g) măsurile de finanțare de risc asigură faptul că deciziile de finanțare sunt motivate de obținerea unul profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile următoare:
(i) intermediarii financiari sunt stabiliți în conformitate cu legislația aplicabilă;
(ii) se realizează un proces de diligență care să asigure o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de finanțare de risc, ceea ce include o politică adecvată de diversificare a riscurilor vizând asigurarea viabilității economice și a unui nivel eficient în ceea ce privește dimensiunea și domeniul de aplicare teritorială al portofoliului relevant de investiții;
(iii) finanțarea de risc furnizată întreprinderilor eligibile are la bază un plan de afaceri viabil, care cuprinde detalii despre produs, vânzări și dezvoltarea profitabilității și care stabilește viabilitatea financiară ex ante;
(iv) există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție de capital și de cvasicapital.
h) intermediarii financiari sunt gestionați pe o bază comercială. Se consideră că această cerință este îndeplinită în cazul în care Intermediarul financiar și, în funcție de tipul de măsură de finanțare de risc, administratorul fondului îndeplinesc următoarele condiții:
(i) sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze cu diligența unui administrator profesionist și de bună-credință, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici și supravegherea normativă;
(ii) remunerația lor este conformă cu practicile de pe piață. Se consideră că această cerință este respectată în cazul în care administratorul sau intermediarul financiar este selectat printr-o procedură de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie, bazată pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară;
(iii) primesc o remunerație în funcție de performanță sau își asumă o parte din riscurile de investiții prin coinvestirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele investitorului public;
(iv) stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru derularea investițiilor;
(v) investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului de investiții, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ;
i) ajutoarele de stat acordate prin acest compartiment nu se cumulează cu niciun tip de ajutoare de minimis în raport cu aceleași costuri eligibile dacă un astfel de cumul ar conduce la o intensitate a ajutorului care le depășește pe cele prevăzute în prezenta schemă.