În Monitorul Oficial nr. 84 din 29 ianuarie a.c. a fost publicată Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018 prin care se acordă încrederea noului Guvern și se aprobă Programul de guvernare.
ANEXA Nr. 1
LISTA
Guvernului României
- Vasilica-Viorica Dăncilă – prim-ministru
- Paul Stănescu – viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice
- Graţiela Leocadia Gavrilescu – viceprim-ministru, ministrul mediului
- Viorel Ştefan – viceprim-ministru
- Ana Birchall – viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României
- Carmen Daniela Dan – ministrul afacerilor interne
- Teodor-Viorel Meleşcanu – ministrul afacerilor externe
- Mihai-Viorel Fifor – ministrul apărării naţionale
- Eugen Orlando Teodorovici – ministrul finanţelor publice
- Tudorel Toader – ministrul justiţiei
- Petre Daea – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale
- Valentin Popa – ministrul educaţiei naţionale
- Lia-Olguţa Vasilescu – ministrul muncii şi justiţiei sociale
- Dănuţ Andruşcă – ministrul economiei
- Anton Anton – ministrul energiei
- Lucian Şova – ministrul transporturilor
- Rovana Plumb – ministrul fondurilor europene
- Ştefan-Radu Oprea – ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat
- Sorina Pintea – ministrul sănătăţii
- George Vladimir Ivaşcu – ministrul culturii şi identităţii naţionale
- Ioan Deneş – ministrul apelor şi pădurilor
- Nicolae Burnete – ministrul cercetării şi inovării
- Petru Bogdan Cojocaru – ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale
- Ioana Bran – ministrul tineretului şi sportului
- Bogdan Gheorghe Trif – ministrul turismului
- Natalia-Elena Intotero – ministrul pentru românii de pretutindeni
- Viorel Ilie – ministrul pentru relaţia cu Parlamentul
- Victor Negrescu – ministrul delegat pentru afaceri europene
ANEXA Nr. 2
PROGRAM DE GUVERNARE 2018-2020
1.
Viziunea
Perioada 2018-2020 reprezintă o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a riscurilor. Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa construirii unei societăţi echilibrate, bazate pe principii incluzive.
Guvernările PSD şi ALDE au adus creştere economică şi bunăstare în rândul cetăţenilor. Creşterea economică din 2017, de aproximativ 7%, este o dovadă vie în acest sens.
Anul 2017 reprezintă unul dintre cei mai buni ani postdecembrişti din punctul de vedere al tabloului macroeconomic. O rată de creştere economică de 7%, un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB (mai mic decât în 2016), o datorie publică de 36,4% din PIB (în scădere faţă de 2016 cu mai mult de 1% din PIB), o rată a şomajului la minim istoric şi 13 din 14 criterii respectate din Procedura de Dezechilibru Macroeconomic instituită de Comisia Europeană sunt tot atâtea succese ce demonstrează o evoluţie solidă a economiei în anul care a trecut.
Pe primul loc în UE28 la rata de creştere economică, România a demonstrat că poate să respecte concomitent criteriile de convergenţă nominală şi să mărească viteza de convergenţă reală cu media UE28.
În 2017 ne-am respectat angajamentele faţă de cei care ne-au votat şi implicit au avut încredere în programul de guvernare propus. Ne-am angajat că vom duce creşterea economică în buzunarul românilor şi am reuşit aceasta – puterea de cumpărare a câştigului salarial mediu a fost mai mare cu 14% faţă de 2016, iar puterea de cumpărare a pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă.
În anul 2018 vom continua să respectăm angajamentele privind consolidarea unor finanţe publice sănătoase (deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB) pe fondul unei creşteri economice de peste 5,5% şi al continuării strategiei de creştere a veniturilor, astfel încât să aducem cât mai mulţi români în clasa de mijloc.
Perioada 2018-2020 va fi una în care vom miza pe creşterea investiţiilor, atât cele finanţate din buget sau prin accelerarea absorbţiei de fonduri europene, cât şi prin stimularea investiţiilor private. Consolidarea macroeconomică se va putea realiza printr-o combinaţie de politici fiscal-bugetar-monetare astfel încât, pe fondul păstrării echilibrelor macroeconomice, să putem creşte nivelul de bunăstare al românilor.
Vom putea asigura astfel premisele aderării României la Zona Euro într-un termen rezonabil, integrarea mai adâncă în UE realizându-se pe fondul unei fundaţii economico-sociale competitive şl solide.
În următorii 3 ani, în plan Intern, obiectivul constă în fundamentarea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv şi a unei societăţi echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Nevoia de a ieşi din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forţe de muncă ieftine şi trecerea la forţa de muncă calificată reprezintă principala provocare a următorilor ani. Consolidarea stabilităţii macroeconomice concomitent cu creşterea investiţiilor publice şi private va fi de natură să asigure convergenţa nominală şi reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană.
Calitatea resursei umane este primordială. Privim educaţia ca un factor strategic de dezvoltare. Educaţia a fost şi va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educaţia trebuie să fie captivantă, continuă şi coerentă: Captivantă poate să devină pentru cei şcoliţi prin contactul cu lumea reală, centrată pe „a face” în totală concordanţă cu „a şti”, pentru a motiva şi interesa elevul şi studentul aflaţi în procesul de învăţare. Continuă – păstrarea interesului şi motivaţiei pe toată durata şcolarizării, de la ciclul primar şi până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă – prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel naţional, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învăţământ, şi să aibă o abordare de tip antreprenorial cu accent pe creativitate şi inovare. Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze şi să asigure continuitatea abordărilor şi prin activităţile extracurriculare şi interdisciplinară relevante.
Implementarea principiului egalităţii de şanse în educaţie, îmbunătăţirea performanţelor educaţionale, abilităţilor şi competenţelor tuturor copiilor şi tinerilor, prin accesul la un sistem de educaţie de calitate, relevant şi incluziv, sunt cheia pentru creştere economică şi prosperitate. În condiţiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului şcolar, care a atins cote îngrijorătoare şi este în creştere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permiţând valorificarea potenţialului fiecărui copil.
Etapa de dezvoltare prezentă a României impune susţinerea unui capital uman înalt calificat, precum şi investiţia în cercetare-inovare-dezvoltare – CDI, astfel încât, în toate domeniile industriale, să fie asigurate eficienţa proceselor şi realizarea unor produse de înaltă calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonă.
Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătăţii este construită în jurul cetăţeanului (pacientului), şi nu al sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetăţean (pacient).
În acest sens, Guvernul susţine construirea a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generaţie, şi a unui spital republican, în Bucureşti, care va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare, pe toate specialităţile. În plus putem asigura finanţarea investiţiilor în modernizarea spitalelor judeţene şi a ambulatoriilor de specialitate, pentru a asigura condiţii optime actului medical şi pentru a asigura accesul cetăţenilor la servicii de sănătate la ei în judeţ. Ca obiectiv prioritar vedem dotarea localităţilor cu ambulanţe, în vederea asigurării transportului pacienţilor în condiţii optime la unităţile medicale (program ce va asigura prezenţa unei ambulanţe în fiecare comună). Punem accentul pe tratamentul iniţial de calitate, în acest sens fiind necesară asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii şl includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să eliminăm fenomenul prin care foarte mulţi pacienţi aglomerează inutil secţiile de primiri urgenţe, când de fapt au afecţiuni minore, pentru care ar trebui să se adreseze medicilor de familie. Prin pachetul de salarizare motivant pentru personalul medical vom reuşi să oprim exodul medicilor.
Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creşterea potenţialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am angajat şi stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja, în acelaşi timp, capitalul autohton, cu o strategie consistentă de atragere a investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură şi în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alţii. Ne trebuie capacităţi de producţie noi şi aici, pe lângă investiţiile private, credem că şi statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informaţiei, industrie alimentară şi altele.
În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creşterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţa de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie şi industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate de indicatori de performanţă, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producţiei pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câştiguri de competitivitate şi să reducă dependenţa exporturilor româneşti de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare naţională sunt: cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pieţei naţionale, accesul la finanţare şi la pieţele de capital, promovarea investiţiilor ca factor de dezvoltare economică, stimularea accesării fondurilor europene. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiţii şi prin demararea de proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ, de tip greenfield sau brownfield, acordarea de facilităţi pentru investiţii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin).
Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera creştere organică şi prin debirocratizare, prin creşterea uşurinţei de a face afaceri – în acest sens propunem eliminarea majorităţii taxelor parafiscale, un program de promovare a proprietăţii intelectuale româneşti, precum şi măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri.
Pentru a creşte competitivitatea României, absorbţia integrală a fondurilor europene până în 2023 este stringentă. După ce în 2017 gradul de absorbţie a fost de 11%, Guvernul îşi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbţie de 72,5% până la 31 decembrie 2020 şi 100% până la 31 decembrie 2023.
România are şansa de a crea mai multe locuri de muncă şi de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanţă istorică şi religioasă şi suficiente frumuseţi naturale pentru a creşte semnificativ numărul de turişti străini care vizitează anual România.
Reforma administraţiei publice are obiective subsumate ţintelor strategice promovate în „Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020”: eficienţă, responsabilitate, credibilitate, transparenţă şi deschidere către cetăţean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem crearea unei administraţii suple, cu viteză de reacţie rapidă şi proactivă, consistenţă în decizii şi cu resurse umane motivate şi profesioniste.
Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regională sunt conforme cu Strategia privind dezvoltarea teritoriului naţional pentru orizontul 2035. Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip policentric, bazată pe dezvoltarea polilor de creştere economică şi creşterea conectivităţii acestora cu zonele de dezvoltare şi cu teritoriile europene.
Interconectarea eficientă a reţelelor energetice, de transporturi şi broadband, dezvoltarea infrastructurii şi a unei reţele de localităţi competitive şi coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale şi formarea zonelor urbane funcţionale, sunt consideraţi pilonii fundamentali de aplicat în următorii trei ani.
Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală, drept criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental şi este necesar să fie bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie, cât şi pentru operatori şi consumatori.
Prin politicile publice puse în practică în domeniu, România poate oferi încredere deopotrivă investitorilor şi consumatorilor, prin semnale de preţ formate transparent şi nediscriminatoriu, care să reflecte necesităţile pe termen lung şi obiectivele de politici energetice la nivelul României. Cel mai important, însă, este de a orienta toate aceste politici având consumatorul în prim-plan, ca motor al acestui unic proces de tranziţie a sectorului energetic, beneficiar al noii revoluţii tehnologice şi digitale, ca participant activ la piaţa de energie şi cea de producţie de energie şi beneficiar al reducerii facturilor, în care consumatorii vulnerabili sunt corect definiţi, identificaţi şi protejaţi.
Politicile agricole şi de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să continue să fie un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migraţia spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării şi inovării în agricultură şi elaborarea unui program naţional de cercetare, dar şi prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare şi identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Vom realiza creşterea suprafeţelor irigate atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât şi prin facilitarea accesului agricultorilor la un preţ rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor măsuri care să pună accentul pe siguranţa şi securitatea alimentară.
România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar aşa vom ajunge la o creştere economică mai mare. Creşterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamnă cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creşterea ofertei de bunuri de către firme şi deci înseamnă locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulţi bani la buget, mai multe investiţii şi din nou o creştere economică sustenabilă.
Sustenabilitatea creşterii economice nu poate fi menţinută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creşterii economice. Şi aici trebuie să ne rupem de modelul din trecut – mult la puţini şi puţin la mulţi. Trebuie să prevenim polarizarea societăţii – în 2016,15% din populaţie câştiga 85% din venituri şi 85% din populaţie 15% din venituri. Vrem să creştem şi să consolidăm clasa de mijloc.
Cu privire la programul social, misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit că prin asumarea unor strategii înţelepte de creştere economică putem obţine un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităţilor sociale, creşterea accesului populaţiei la servicii de calitate şi la resurse.
Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piaţă a muncii incluzivă şi reducerea inegalităţilor prin promovarea unor politici publice coerente şi realiste, care să determine o piaţă a muncii performantă, dinamică şi flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorităţii cetăţenilor la locuri de muncă de calitate, în funcţie de competenţele şi abilităţile lor, la venituri decente şi fără discriminare.
Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale, promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai pentru toţi cetăţenii ţării noastre, inclusiv pentru acele persoane care se află într-o poziţie vulnerabilă.
Continuarea combaterii nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităţilor şi la creşterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor stringente ale angajaţilor, dar şi să stimuleze şi să premieze performanţa. De asemenea, este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de oportunităţi pentru creşterea salariilor. România nu mai poate rămâne o ţară în care resursa umană să fie prost plătită. Competitivitatea resursei umane româneşti trebuie generată prin pregătire, eficienţă şi motivare, nu prin costul redus al acesteia.
Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a ţării, pentru care statul român are datoria să asigure toate condiţiile unei vieţi decente şi prospere. Doar prin crearea de noi locuri de muncă, prin îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la educaţie, prin susţinerea familiei tinere, prin stimularea natalităţii putem asigura noilor generaţii un viitor aici, acasă, în România.
Readucerea sindicatelor, patronatelor şi organizaţiilor societăţii civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esenţială pentru creşterea competitivităţii într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică.
Acordarea respectului cuvenit, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea unor venituri decente, pentru cei care au muncit o viaţă, trebuie să fie o prioritate a oricărei guvernări. Este important ca veniturile persoanelor vârstnice, care au petrecut o mare parte din viaţă în câmpul muncii, să le permită acestora să ducă o viaţă demnă şi decentă şi după pensionare.
Gândim modernizarea sistemului de asistenţă socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Vom realiza schimbarea accentului pus pe asistenţa acordată individului prin instituirea unor măsuri de protecţie socială în jurul securizării familiei. Avem în vedere creşterea gradului de securitate socială, dar şi responsabilizarea individuală, printr-o politică socială centrată pe copil şi familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale.
Scopul principal este acela că toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască decent, demn şi în bunăstare, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute.
Totodată, măsurile din domeniul asistenţei sociale vor trebui realizate în strânsă legătură cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educaţia, spaţiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creştere a calităţii vieţii cetăţenilor şi, prin aceasta, a unei societăţi incluzive.
Copiii şi familiile din România se confruntă în continuare cu probleme care le afectează atât prezentul, cât şi viitorul. Eforturile guvernării vor fi canalizate cu preponderenţă către: investirea în copilăria timpurie, îngrijirea sănătăţii, educaţie de calitate, precum şi în îngrijirea bazată pe serviciile din comunitate şi serviciile de reabilitare; sprijinirea familiilor şi persoanelor care îngrijesc copii, astfel încât să se asigure condiţiile de bază necesare acestora şi stabilitatea familiei. În acest sens, gândim dezvoltarea sectorului economiei sociale ca un partener important al autorităţilor publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse.
Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propunem. Intenţionăm să promovăm energic întregul set de prevederi antidiscriminare, pentru a creşte eficienţa lor. Avem în vedere atingerea acestui obiectiv inclusiv prin parteneriate cu organizaţiile nonguvernamentale specializate. România va da un semnal ferm privind determinarea sa de a lupta cu fenomenul violenţei împotriva femeilor.
Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populaţiei, propunem un pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor şi al familiilor din care provin. Guvernul consideră că investiţia în copii reprezintă cea mai importantă investiţie în viitor. De aceea, misiunea noastră explicită şi prioritară este să asigurăm pentru toţi copiii din România o viaţă cât mai bună şi mai prosperă, respectându-le drepturile şi şansele de a creşte şi de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăţilor şi egalităţilor de şanse. Respectarea drepturilor copilului – prioritate explicit asumată de Guvern.
Guvernul se angajează să mobilizeze resursele necesare, astfel încât persoanele cu dizabilităţi să nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile şi aspiraţiile lor să fie respectate şi sprijinite. Principalele măsuri care vor avea ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi vizează integrarea acestora în comunitate, în condiţii de egalitate şi demnitate. Vom urmări cu preponderenţă dezinstituţionalizarea acestora şi creşterea gradului lor de participare pe piaţa muncii şi de integrare în viaţa comunităţilor.
Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să menţină un nivel ridicat de reacţie pentru apărarea naţională, reacţie adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devină o structură de forţe modernă, capabilă să facă faţă ameninţărilor, inclusiv celor impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României, şi să constituie garantul suveranităţii şi independenţei naţionale. Armata României va contribui la menţinerea credibilităţii Alianţei, ca parte a sistemului de apărare colectivă a NATO, precum şi la securitatea regională şi internaţională.
În domeniul politicii de securitate naţională, Guvernul consideră necesare actualizarea/modificarea/completarea cadrului legislativ existent şi iniţierea unor noi legi, pentru a avea instrumentele legislative în concordanţă cu evoluţia riscurilor din sfera securităţii naţionale.
Din perspectiva cooperării internaţionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2018-2020.
În plan extern, România se confruntă, pentru prima dată de la aderarea la UE şi integrarea în NATO, cu noi riscuri de securitate determinate de instabilitatea din zonă, conflictul din Ucraina, acţiunile agresive din arealul estic, precum şi revigorarea tendinţelor naţionaliste simultan cu apariţia curentelor politice populiste, antieuropene în interiorul Uniunii.
Totodată, trebuie să observăm că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu stagnare economică, dezechilibrele rezultate din criza economică fiind în continuare prezente.
Decizia Marii Britanii de a ieşi din UE generează reaşezări majore la nivel european, care implică atât provocări, cât şi oportunităţi pentru rolul României în UE. Contextul european este marcat şi de intensificarea fenomenului terorist şi de continuarea, chiar dacă la cote mai scăzute, a fluxurilor migratorii.
Principalul obiectiv al României, în aceste condiţii, va trebui să fie acela de racordare la noile formule de cooperare consolidată, care se vor contura la nivelul UE, şi de participare activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să ţină cont şi de mutaţiile din lumea euroatlantică.
Preluarea primei preşedinţii a Consiliului UE, în 2019, imediat după aniversarea de anul acesta a centenarului Marii Uniri, va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României.
Vom avea o Preşedinţie cu o agendă complicată, cu negocieri pentru Perspectiva Financiară 2021-2028, cu finalizarea negocierilor aferente procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Preşedinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect postaderare care va trebui susţinut de toate forţele politice din România şi care va reprezenta un examen important pentru instituţiile statului român.
Afacerile europene vor trebui să susţină modelul de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie şi servicii cu valoare adăugată. Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar va fi esenţial pentru politica de coeziune a Uniunii şi implicit convergenţa României. Tot în contextul negocierilor privind noul cadru financiar, va trebui să ne asigurăm că dispar discriminările privind subvenţia agricolă. Eficienţa internă, buna guvernare şi capacitatea administrativă vor fi foarte importante pentru atingerea obiectivelor în plan european.
Va fi necesară folosirea eficientă a momentului Brexit pentru a ne păstra avantajele comparative. Astfel, rămânerea în grupul ţărilor membre cu fiscalitate redusă va fi importantă ca ancoră de convergenţă. O miză importantă va fi asigurarea unui tratament corect şi nediscriminatoriu pentru cetăţenii români în contextul viitoarelor aranjamente UE-UK, dar şi în interiorul UE, date fiind provocările în creştere la adresa principiului liberei circulaţii în mai multe state membre, pe fundalul evoluţiilor politice interne din aceste state.
Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv de urmărit, văzut în dimensiunea sa corectă, ca simbol al nediscriminării românilor în UE.
Avem, totodată, obligaţia să ne asigurăm că, în orizontul de timp descris de Preşedintele Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza progreselor reale şi necesare, evaluate corect, dar fără condiţionalităţi politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilităţi care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE.
Vor fi necesare diversificarea exporturilor româneşti şi în afara UE, în regiuni în care nu am mai reuşit să fim prezenţi, precum şi atragerea investiţiilor care văd România ca o poartă strategică pentru intrarea în UE şi, în context, dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu accent pe relaţiile economice şi comerciale cu ţări din afara pieţei unice, precum Israel, China sau Turcia.
Continuarea sprijinului pentru Republica Moldova va rămâne un obiectiv esenţial al statului român şi va trebui dublat de sporirea prezenţei în vecinătate, inclusiv prin investiţii. Stabilitatea ţărilor vecine de la est este fundamentală pentru România, stat de graniţă al NATO şi UE, astfel încât România să nu devină stat cu frontieră directă cu Rusia.
În aceeaşi logică, de creare a unei zone de securitate şi stabilitate în vecinătatea imediată, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE şi ancorarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezenţă mai activă a României în proiecte în această regiune, inclusiv prin translatarea propriei experienţe de transformare democratică şi de reforme.
Marea Neagră va trebui menţinută în atenţia NATO, ca zonă de importanţă strategică, cu relevanţă pentru prezenţa şi rolul acestei organizaţii într-o regiune cu ecuaţie complexă de securitate, dar şl a UE, din perspectiva rolului Uniunii de „soft power”, cu obiectivul promovării unor proiecte pragmatice de cooperare, în domenii precum energia, transporturile, mediul, politica maritimă, pescuitul, educaţia, cercetarea, care să ducă la dezvoltarea economică a regiunii.
Pentru ca toate acestea să poată fi îndeplinite în următorii trei ani de guvernare, am gândit şi propunem românilor un program de guvernare care cuprinde un calendar de implementare a măsurilor dezbătute de-a lungul campaniei electorale din 2016.