Monitorul Oficial nr. 845 din 25 octombrie a.c. a fost publicat Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 96/2017 pentru aprobarea Regulamentului de organizare a activităţii de mentenanţă.
CAPITOLUL I
Scop
Art. 1.
(1) Regulamentul de organizare a activităţii de mentenanţă, denumit în continuare Regulament, stabileşte obiectivele, responsabilităţile şi cerinţele pentru desfăşurarea activităţii de mentenanţă de către titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice şi defineşte conţinutul unui program de asigurare a mentenanţei.
(2) Regulamentul prezintă principiile de încadrare a activităţilor desfăşurate de titularii de licenţă în categoriile de activităţi de mentenanţă.
(3) Prevederile Regulamentului reprezintă criterii de acceptare pentru activitatea de mentenanţă, în cadrul analizelor şi controalelor de verificare a conformităţii activităţii de mentenanţă cu prevederile Programului de asigurare a mentenanţei al titularilor de licenţă care, potrivit legii, aplică tarife reglementate aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.
(4) Evaluarea performanţelor tehnice şi financiare ale titularilor de licenţă în activitatea de mentenanţă se realizează pe baza datelor şi informaţiilor obţinute prin aplicarea Regulamentului pentru realizarea Programului de asigurare a mentenanţei.
CAPITOLUL II
Domeniu de aplicare
Art. 2.
Operatorii economici, titulari de licenţă acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei din sectorul energiei electrice şi termice, au obligaţia de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului regulament la asigurarea mentenanţei structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor acestora aflate în gestiunea acestora.
Art. 3.
Prevederile Regulamentului se aplică următoarelor componente ale activităţii de mentenanţă:
a) organizarea, planificarea şi coordonarea activităţilor de mentenanţă, inclusiv stabilirea periodicităţii şi priorităţilor în promovarea acestora;
b) gestionarea dotărilor, echipamentelor, uneltelor, pieselor, materialelor şi serviciilor utilizate în activitatea de mentenanţă;
c) alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă;
d) evaluarea şi analizarea rezultatelor activităţii de mentenanţă;
e) controlul costurilor activităţii de mentenanţă.
Art. 4.
(1) Programele, planurile, regulamentele, procedurile şi instrucţiunile stabilite în fiecare dintre componentele activităţii de mentenanţă precizate la art. 3 fac parte integrantă din Programul de asigurare a mentenanţei propriu fiecărui titular de licenţă.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1), împreună cu înregistrările privind îndeplinirea criteriilor de performanţă asociate activităţii de mentenanţă de către fiecare titular de licenţă, fac dovada că au fost stabilite măsuri adecvate în fiecare dintre cele 5 componente ale activităţii de mentenanţă prevăzute la art. 3, astfel încât să fie asigurate siguranţa în funcţionare şi disponibilitatea structurilor, instalaţiilor, sistemelor şi componentelor acestora, menţinerea în funcţionare şi extinderea duratei de viaţă a acestora, contribuind astfel la asigurarea continuităţii şi calităţii alimentării cu energie electrică şi/sau termică.
Art. 5.
Titularii de licenţă trebuie să precizeze în specificaţiile tehnice din cadrul documentaţiilor întocmite pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor de achiziţii publice obligaţia respectării de către contractant a criteriilor de acceptare pentru activitatea de mentenanţă prevăzute în Regulament, respectiv în Programul de asigurare a mentenanţei aplicat de către titularul de licenţă.
CAPITOLUL III
Definiţii şi abrevieri
Art. 6.
(1) Abrevierile utilizate în cadrul prezentului regulament au următoarele semnificaţii:
ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
PAM – Program de asigurare a mentenanţei;
SISC – structuri, instalaţii (sisteme), ansambluri, subansambluri, echipamente şi componente ale capacităţilor din sectorul energiei electrice şi termice, aflate în gestiunea titularilor de licenţă, încadrate în categoria mijloacelor fixe, pentru care se aplică PAM.
(2) În sensul prezentului regulament, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) agrement tehnic – apreciere tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare, în conformitate cu cerinţele legale în vigoare, a materialelor, pieselor, subansamblurilor, utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor tehnologice industriale noi sau procedeelor tehnologice de montaj pentru care nu există şi nu pot fi încă elaborate standarde naţionale sau alte reglementări tehnice oficiale (normative, standarde de ramură, proiecte-tip aprobate etc.);
b) baze de proiectare – cerinţe esenţiale (funcţie, parametri importanţi, condiţii la interfaţa cu alte instalaţii/sisteme, consideraţii privind protecţia mediului, standarde aplicabile etc.) formulate pentru proiectarea SISC;
c) contract de resurse – contract prin care un operator economic furnizor de servicii se angajează să pună la dispoziţia unui operator economic având calitatea de utilizator mijloacele considerate necesare pentru desfăşurarea unor activităţi, fără să existe obligaţia de a dovedi îndeplinirea unui obiectiv stabilit, cuantificat. Mijloacele oferite pot fi: materiale (piese, utilaje, dotări), bunuri intelectuale (programe de calcul) sau resurse umane;
d) contract de rezultate – contract prin care un operator economic furnizor de servicii se angajează să realizeze, pentru un operator economic având calitatea de utilizator, o prestaţie definită prin unul sau mai multe obiective cuantificate şi să producă probele îndeplinirii acestor obiective, în condiţiile date. În astfel de contracte pot fi impuse condiţii referitoare la: restricţii privind desfăşurarea exploatării, durata permisă pentru desfăşurarea lucrărilor, costurile asociate, restricţii de mediu etc.;
e) examinare – activitate de supraveghere prin care se fac observaţii vizuale prin tehnici nedistructive;
f) exploatare – ansamblu de operaţii (manevre) executate pentru asigurarea adaptării continue la cerere a producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării de energie electrică şi/sau termică, în condiţii corespunzătoare tehnico-economice şi de siguranţă;
g) înlocuire echivalentă – schimbare care afectează exploatarea unei instalaţii sau a unui echipament prin instalarea unei componente diferite de componenta originală, dar care îndeplineşte cerinţele de proiect, inclusiv pe cele privind interfaţa cu restul instalaţiei;
h) înlocuire standard – schimbare în urma căreia în locul unei componente originale uzate se utilizează o componentă nouă, identică cu cea iniţială;
i) intervenţie accidentală – ansamblul lucrărilor de mentenanţă corectivă efectuate în regim de urgenţă, minim necesare pentru repunerea în funcţiune în cel mai scurt timp posibil a SISC scoase din funcţiune ca urmare a unor incidente şi deranjamente. În cazul în care prin intervenţie accidentală nu se poate realiza remedierea defectului în soluţie definitivă, se realizează o reparaţie provizorie, iar remedierea în soluţie definitivă se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparaţie de mentenanţă corectivă necesare;
j) mentenanţă – ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC după punerea în funcţiune şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate;
k) mentenanţă bazată pe fiabilitate – ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili, atunci când este necesar, starea tehnică a SISC, utilizând analize ale modurilor de defectare, analize de siguranţă, analize funcţionale, analize de criticitate etc.;
l) mentenanţă predictivă – ansamblu al lucrărilor de mentenanţă preventivă prin care se monitorizează, se stabileşte tendinţa de evoluţie şi se analizează parametrii caracteristici ide performanţă sau proprietăţile SISC care dau indicii privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a defectelor;
m) modernizare – ansamblu de lucrări prin care, fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC, se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi, cu performanţe superioare, sau se adaugă elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial prevăzut în proiectul aprobat. Lucrările de modernizare nu reprezintă lucrări de mentenanţă deoarece, spre deosebire de acestea, asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale, reduc substanţial cheltuielile de operare-mentenanţă şi conduc la majorarea valorilor contabile ale mijloacelor fixe;
n) modificare – schimbare efectuată asupra SISC, care implică sau rezultă din modificarea proiectului şi/sau a bazei de proiectare aprobate;
o) Program de asigurare a mentenanţei – ansamblul măsurilor organizatorice, responsabilităţilor, procedurilor şi resurselor prin care se pun în practică strategia şi obiectivele generale de mentenanţă a SISC;
p) reabilitare – ansamblu de lucrări complexe de mentenanţă efectuate asupra SISC prin care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaţă;
q) reparaţie – lucrare de mentenanţă prin care se elimină un anumit defect produs sau iminent al SISC, în scopul aducerii acestora la starea normală de funcţionare. Reparaţia nu are o periodicitate prestabilită şi se realizează atunci când este necesar, în funcţie de starea tehnică a SISC.
Reparaţiile pot fi neplanificate, cu caracter accidental, realizate în regim de urgenţă în cadrul activităţii de mentenanţă corectivă sau pot fi planificate în cadrul activităţii de mentenanţă preventivă în urma constatării unor degradări iminente a stării tehnice a SISC, pentru a preveni o întrerupere accidentală a funcţionării acestora;
r) reparaţie accidentală – ansamblul lucrărilor de mentenanţă corectivă de complexitate mărită, efectuate în regim de urgenţă pentru eliminarea defectelor şi restabilirea stării tehnice iniţiale a SISC; reparaţia accidentală se execută pentru repunerea în funcţiune a SISC scoase din funcţiune ca urmare a unor incidente şi deranjamente sau pentru a preveni în regim de urgenţă producerea iminentă a unui defect;
s) reparaţie majoră – reparaţie care afectează structura (de exemplu, reparaţiile prin sudare care afectează incinte sub presiune sau structura metalică a unei instalaţii de ridicat) sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii sau care conduce la schimbarea concepţiei iniţiale a componentelor acesteia;
ş) reparaţie minoră – reparaţie care nu afectează structura sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii şi care nu schimbă concepţia iniţială a componentelor acesteia;
t) reparaţie provizorie – reparaţie efectuată în situaţii de urgenţă, în soluţie provizorie, folosind metode adecvate şi acceptabile de lucru pentru asigurarea integrităţii SISC şi pentru eliminarea riscurilor de accidentare a personalului. În cel mai scurt timp posibil, soluţia provizorie se îndepărtează şi se efectuează reparaţia în soluţie definitivă, prin care se restabileşte starea tehnică iniţiala a SISC;
ţ) retehnologizare – ansamblu de lucrări de înlocuire/modificare a unor tehnologii existente uzate moral şi/sau fizic, utilizate în cadrul SISC, cu tehnologii bazate pe concepţii tehnice de dată recentă, în scopul creşterii producţiei, reducerii consumurilor specifice, scăderii cheltuielilor de exploatare şi întreţinere, schimbării combustibililor sau a tehnologiilor de ardere, reducerii emisiilor poluante etc. Retehnologizarea conduce la creşterea performanţelor SISC peste nivelul lor iniţial prevăzut în proiect. Lucrările de retehnologizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât presupun un volum important de lucrări de modificare cu scop de modernizare aplicate SISC prin înlocuirea unor porţiuni mari din acestea sau/şi prin adăugarea unor componente. Retehnologizarea majorează valoarea de înregistrare contabilă a mijloacelor fixe şi prelungeşte durata de viaţă a acestora;
u) suport logistic – ansamblul mijloacelor organizaţionale, materiale (piese de schimb şi utilaje) şi al celor de natură intelectuală (documentaţii tehnice şi programe de calcul) necesar, în condiţii date, pentru mentenanţa SISC, corespunzător strategiei şi obiectivelor stabilite pentru activitatea de mentenanţă;
v) suport tehnic – lucrări de proiectare, examinări cu caracter special, planificare/programare şi alte lucrări similare executate pentru a sprijini lucrările de mentenanţă. Activităţile-suport tehnic includ şi urmărirea comportării în exploatare a SISC, optimizarea programului de mentenanţă predictivă, elaborarea procedurilor şi instrucţiunilor tehnologice de întreţinere, analiză şi interpretare a rezultatelor testelor şi măsurătorilor specifice lucrărilor de mentenanţă predictivă, elaborarea strategiilor şi planurilor de mentenanţă pe termen lung a SISC.
CAPITOLUL IV
Clasificarea lucrărilor de mentenanţă
Art. 7.
Lucrările de mentenanţă se clasifică în funcţie de amploare în următoarele categorii:
a) lucrări de mentenanţă minoră, constând în lucrări curente şi/sau lucrări minore realizate în scopul obţinerii de informaţii privind starea tehnică a SISC, inclusiv acţiuni de menţinere sau restabilire a stării tehnice a SISC, care nu necesită utilizarea uneltelor sau necesită utilizarea de unelte uzuale, portabile, şi care se pot executa de către personalul propriu titularului de licenţă sau cu terţi. Gestionarea lucrărilor de mentenanţă minoră se poate face prin sisteme simplificate, cu un grad redus de formalizare. Lucrările de mentenanţă minoră pot fi:
(i) lucrări curente – lucrări de mentenanţă care se execută imediat ce s-a identificat necesitatea lor, fără să fie necesar un document prin care acestea să fie iniţiate şi fără să fie necesară o aprobare formală;
(ii) lucrări minore – lucrări de mentenanţă care se execută în baza unei cereri formale, dar care nu necesită instrucţiuni detaliate de lucru sau controale speciale şi nu au impact asupra activităţii de exploatare sau a resurselor şi a termenelor angajate pentru alte lucrări;
b) lucrări de mentenanţă majoră, constând în lucrări de amploare, programate, stabilite pe bază de documentaţii tehnico-economice, care constau în reabilitarea şi/sau restabilirea condiţiilor normale de funcţionare a SISC care prezintă o comportare necorespunzătoare şi/sau fenomene de degradare. Sunt lucrări care necesită dotare tehnică specializată şi personal calificat.