Modificarea Statutului Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi

Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, denumită în continuare B.O.R.V. sau Biserica, este continuatoarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse de până la reforma patriarhului Nikon, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu toate dogmele, canoanele, rânduielile, riturile şi cărţile ei bisericeşti, şi cuprinde pe credincioşii de confesiune creşti n-ortodoxă de rit vechi din România şi din alte ţări, care au aderat la B.O.R.V. liber şi în mod organizat.

În urma reorganizării B.O.R.V. din anul 1846 a luat fiinţă ierarhia de Fântâna Albă.

B.O.R.V. este autocefală şi unitară în organizarea sa.

B.O.R.V. este autonomă administrativ faţă de stat şi faţă de alte instituţii.

Activitatea B.O.R.V. se desfăşoară cu respectarea legilor ţărilor unde are unităţi de cult şi se bazează pe:

a) Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie;

b) canoanele şi pravilele Sfinţilor Apostoli, ale soboarelor ecumenice şi locale şi ale Sfinţilor Părinţi;

c) hotărârile Sfintelor Soboare ale B.O.R.V.;

d) prezentul statut.

Relaţiile B.O.R.V. cu statul se exercită cu respectarea prevederilor Constituţiei României şi a legilor care reglementează raporturile dintre stat şi cultele religioase legal recunoscute.

B.O.R.V. este în relaţie de comuniune cu bisericile ortodoxe de rit vechi aparţinând ierarhiei de Fântâna Albă.

În B.O.R.V. funcţionează judecata bisericească în 3 instanţe:

a) episcopul eparhial;

b) Comisia permanentă eparhială;

c) Sfântul Sobor.

Problemele privind viaţa internă a bisericii, respectiv conducerea canonică, organizarea bisericească, activitatea pastorală şi serviciul divin, vor fi soluţionate în cadrul organelor statutare ale B.O.R.V., acestea neputând fi obiectul unor plângeri către organele administrative sau judecătoreşti ale statului.

Personalul clerical superior (diaconi, preoţi, arhierei) nu se vor implica în activităţi politice, iar spaţiile proprii unităţilor de cult nu pot fi puse la dispoziţie pentru organizarea de activităţi politice.

Calendarul liturgic al B.O.R.V. este cel iulian, atât în perioada triodului (între Duminica Vameşului şi Duminica Tuturor Sfinţilor), cât şi în cea a octoihului.

Autoritatea canonică şi administrativă a B.O.R.V. se întinde, conform canoanelor, asupra tuturor aşezămintelor religioase şi culturale ce aparţin acesteia, precum şi asupra tuturor bunurilor patrimoniale ale B.O.R.V.

Autoritatea canonică a B.O.R.V. se întinde asupra eparhiilor sale, a instituţiilor culturale şi religioase de rit vechi din străinătate.

(1) B.O.R.V. este organizată ca mitropolie, cu titulatura „Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi”, iar sub aspectul orânduirii canonice şi administrative se compune din eparhii, parohii şi mănăstiri.

(2) Eparhiile B.O.R.V. sunt următoarele:

a) Eparhia de Fântâna Albă, cu reşedinţa în municipiul Brăila, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele Brăila şi Galaţi, municipiul Bucureşti, localitatea Borduşani (judeţul Ialomiţa), localitatea Fântâna Albă (Ucraina);

b) Eparhia Slavei, cu reşedinţa în localitatea Slava Rusă din judeţul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din localităţile: Slava Rusă, Slava Cercheză, Carcaliu, Ghindăreşti, Jurilovca, 2 Mai, oraşele Cernavodă și Năvodari, municipiul Constanţa şi parohiile din Bulgaria;

c) Eparhia Bucovinei şi Moldovei, cu reşedinţa în oraşul Târgu Frumos din judeţul laşi, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele laşi, Vaslui, Neamţ, Suceava şi Botoşani;

d) Eparhia Tulcei, cu reşedinţa în municipiul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din municipiul Tulcea, oraşele Sulina şi Mahmudia, localităţile Sarichioi, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfiştovca;

e) Eparhia S.U.A., cu reşedinţa în S.U.A., statul Oregon, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din S.U.A., Canada și Australia;

f) Eparhia occidentală, cu sediul în oraşul Torino/Italia, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Germania, Austria, Ungaria;

g) Eparhia Ţărilor Baltice, cu reşedinţa în oraşul Jēkabpils, care cuprinde parohiile din Estonia, Letonia şi Lituania.

(1) Titulaturile arhiepiscopilor şi episcopilor sunt cele ale eparhiilor pe care le păstoresc.

(2) Schimbarea titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor şi episcopiilor, precum şi înfiinţarea de noi unităţi de cult se fac prin hotărârea Sfântului Sobor.

(3) Schimbarea întinderilor teritoriale ale eparhiilor se face prin hotărârea Sfântului Sobor. Aceste modificări vor fi comunicate autorităţii de stat competente.

Sfântul Sobor este cea mai înaltă autoritate a B.O.R.V. în toate domeniile ei de activitate.

Sfântul Sobor se compune din: mitropolitul ca preşedinte, toţi arhiepiscopii şi episcopii eparhioţi, episcopul-vicar, vicarii administrativi eparhiali (iconomii) şi clericii B.O.R.V, un mirean din fiecare parohie şi un delegat de la fiecare mănăstire. Clericii în funcţie au îndatorirea de a-şi desfăşura activitatea în cooperare sobornicească, supunându-se hotărârilor Sfântului Sobor şi prevederilor prezentului statut. De asemenea, toţi clericii retraşi din funcţie au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.

(1) Sfântul Sobor este prezidat de mitropolit sau de episcopul delegat de acesta.

(2) Când nu există delegaţie de la mitropolit, Sfântul Sobor este prezidat de arhiereul prezent cu cea mai veche hirotonie.

(1) Sfântul Sobor are următoarele atribuţii:

a) să păstreze unitatea dogmatică, canonică și de cult în B.O.R.V.;

b) să analizeze problemele dogmatice, canonice şi de cult şi să le rezolve în conformitate cu învăţătura B.O.R.V.;

c) să formuleze un punct de vedere asupra proiectelor de legi referitoare la B.O.R.V.;

d) să susţină interesele şi drepturile B.O.R.V.;

e) să reglementeze prin emiterea, încetarea ori modificarea oricăror raporturi canonice şi juridice de natură patrimonială, spirituală, culturală sau epitropală din cadrul B.O.R.V.;

f) să hotărască asupra schimbării titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, a întinderii lor teritoriale şi a înfiinţării de noi eparhii;

g) să aleagă membrii Comisiei de cenzori, Comisiei de învăţământ-editare şi ale altor comisii pe care Sfântul Sobor le înfiinţează;

h) să examineze raportul general întocmit de Consiliul permanent şi să hotărască măsurile care trebuie luate pentru o bună chivernisire a treburilor bisericeşti;

i) să aleagă Mitropolitul B.O.R.V. şi episcopii eparhioţi;

j) să emită Gramata de Întronizare a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România;

k) să judece, în calitate de instanţă supremă de apel a B.O.R.V., toate litigiile şi problemele din interiorul Bisericii, în cazul în care instanţele inferioare nu au soluţionat cazul sau soluţiile acestora nu sunt în conformitate cu rânduielile bisericeşti;

l) să îndrume şi să supravegheze activitatea organelor executive centrale ale B.O.R.V.;

m) să cerceteze, să completeze, să aprobe sau să anuleze hotărârile Consiliului permanent, în cazul în care acestea nu sunt conforme învăţăturii creştine şi canoanelor Bisericii sau dacă provoacă nedumeriri şi tulburări în rândul credincioşilor;

n) să examineze şi să aprobe dările de seamă şi referatele comisiilor permanente eparhiale privitoare la starea moral-duhovnicească şi materială a eparhiilor respective;

o) să voteze bugetul general al Mitropoliei, să verifice şi să aprobe contul de gestiune;

p) să iniţieze, să autorizeze şi să supravegheze tipărirea de cărţi de ritual pentru trebuinţele bisericii;

r) să execute toate atribuţiile legale cu privire la învăţământul religios şi pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele;

s) să iniţieze, să autorizeze şi să supravegheze traducerea, editarea şi răspândirea Sfintei Scripturi şi a altor cărţi cu caracter religios, atât pentru uzul clerului, cât şi pentru cel al mirenilor;

t) să hotărască, conform canoanelor, asupra problemelor ce intră în competenţa sa, precum şi asupra celor care nu sunt date prin legi sau regulamente în competenţa unui alt organ bisericesc;

u) să interpreteze, cu caracter obligatoriu, pentru toate organele bisericeşti, dispoziţiile statutare sau regulamentare proprii.

(2) Judecarea bisericească a diaconilor, preoţilor, episcopilor, arhiepiscopilor şi mitropolitului se face în absenţa mirenilor.

(1) Sfântul Sobor se întruneşte în sesiune ordinară anual, iar în sesiune extraordinară, ori de câte ori este nevoie.

(2) Convocarea, cu prezentarea ordinii de zi, se va face de către preşedintele Sfântului Sobor, în timp util (o lună, în cazul sesiunii ordinare).

(1) Sfântul Sobor se consideră legal constituit dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din numărul clericilor în funcţie şi cel puţin o zecime din mirenii delegaţi să participe la Sfântul Sobor.

(2) Chestiunile administrative, de personal şi candidaturile se soluţionează de către membrii Sfântului Sobor prezenţi la şedinţă prin hotărâri ce se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis.

(3) Votarea secretă se face în situaţiile prevăzute de statut.

(4) Problemele dogmatice, canonice, precum şi cele privitoare la slujbele bisericeşti se rezolvă exclusiv pe temeiul Sfintei Scripturi, a canoanelor şi tipicului bisericesc, precum şi pe baza scrierilor Sfinţilor Părinţi.

Deschiderea şi închiderea sesiunilor Sfântului Sobor se fac de către preşedintele Sfântului Sobor. Comisia de validare a delegaţilor la Sfântul Sobor prezintă raportul privind întrunirea cvorumului. Din Comisia de validare fac parte consilierii administrativi ai fiecărei eparhii din ţară.