Completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 prin Legea nr. 186/2017

Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, situate în extravilan, în alte categorii de folosinţă agricolă se poate face, în condiţiile prevăzute la art. 78 alin. (1), în următoarele cazuri:

a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii şi livezi, din podgoriile şi bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pot fi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

b) terenurile arabile din zonele de şes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă şi stafide, şi bazinele pomicole, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pot fi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate şi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal şi munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafaţă şi adâncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate şi menţinute la această folosinţă, se pot amenaja şi transforma în pajişti permanente;

e) terenurile arabile situate în albiile râurilor şi a Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinaţii agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.”

(1) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile situate în extravilan, altele decât cele prevăzute la art. 77, vii şi livezi, precum şi a pajiştilor permanente, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă prin decizie de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă, dată de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru suprafeţele de teren de peste 1 ha; iar pentru suprafeţele de teren de până la 1 ha, inclusiv, prin decizie de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă, dată de către direcţia pentru agricultură judeţeană.

(2) Pajiştile permanente din extravilanul localităţilor, denumite în continuare pajişti permanente, sunt terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin 5 ani sau mai mult, aşa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulament.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile ocupate de pajişti permanente care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total ori parţial capacitatea de producţie, terenuri pe care se vor executa lucrări de ameliorare şi amenajare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum şi terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (2) sunt lovite de nulitate absolută.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole, cu suprafaţa de până la 1 ha, inclusiv, având categoria de folosinţă arabil, pot schimba, pe bază de declaraţie, categoria de folosinţă a acestora cu obligaţia să comunice schimbarea, în termen de 30 de zile, la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul, în vederea înregistrării în registrul agricol.

(6) După înregistrarea în registrul agricol a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor prevăzute la alin. (5), primăriile au obligaţia să elibereze beneficiarului o adeverinţă. În termen de 30 de zile de la emiterea adeverinţei, beneficiarul va solicita biroului de cadastru şi publicitate imobiliară competent actualizarea categoriei de folosinţă a imobilului, cu respectarea legislaţiei în materia cadastrului şi publicităţii imobiliare. În adeverinţă se va menţiona identificatorul unic al imobilului înscris în evidenţele de cadastru şi carte funciară. Pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară se va elibera o adeverinţă cu menţionarea datelor de identificare ale terenului din actele de proprietate, ce va fi ataşată de către beneficiar cererii de recepţie şi înscriere în cartea funciară, pentru a atesta actuala categorie de folosinţă a imobilului.

(7) Beneficiarii aprobării schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (5), sunt obligaţi să înregistreze decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă, la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, în vederea înregistrării în registrul agricol.

(8) După înregistrarea deciziei de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă în registrul agricol, în termen de 30 de zile de la înregistrarea deciziei, beneficiarii au obligaţia să solicite actualizarea categoriei de folosinţă a imobilului la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară competent, pentru imobilele înregistrate în sistem informatic integrat de cadastru şi carte funciară. În decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă se va menţiona identificatorul unic al imobilului din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

(9) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică – păduri, răchitării, culturi de arbuşti, deţinute de persoane juridice – se aprobă de către Ministerul Apelor şi Pădurilor.

(10) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole ce constituie zone de protecţie a monumentelor se face cu acordul Comisiei naţionale a monumentelor istorice şi/sau al Comisiei naţionale de arheologie, după caz.”

Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor agricole în alte scopuri decât pentru obţinerea producţiei agricole se face numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”

(1) Amplasarea noilor construcţii de orice fel se face în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Prin construcţii de orice fel se înţelege construcţiile care se pot realiza numai în baza şi cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile legislaţiei în vigoare.”

(1) Amplasarea construcţiilor de orice fel, definite la art. 91 alin. (2), pe terenuri agricole din extravilan, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice, este interzisă.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate următoarele obiective de investiţie:

a) care fac obiectul unor proiecte publice şi private şi pot genera efecte poluante factorilor de mediu;

b) care prin natura lor nu se pot amplasa în intravilan, respectiv: cariere, balastiere, gropi de împrumut, gropi de gunoi, refugii montane, refugii în caz de urgenţă cu infrastructura necesară;

c) care servesc activităţilor agricole, respectiv: depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale, construcţii de compostare, silozuri pentru furaje, magazii, şoproane, silozuri pentru depozitarea şi conservarea seminţelor de consum, inclusiv spaţiile administrative aferente acestora, platformele şi spaţiile de depozitare a produselor agricole primare, sere, solare, răsadniţe şi ciupercării, adăposturi de animale;

d) de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare;

e) anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole definite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f) specifice acvaculturii, cu infrastructura şi utilităţile necesare;

g) cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare şi realizarea de surse de apă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia agricolă, precum şi obiective meteorologice;

h) pentru îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigaţii, desecări, taluzări, protecţia malurilor şi altele asemenea;

i) infrastructuri de comunicaţii radio-TV sau telefonie, drumuri publice şi private, drumuri tehnologice.

(3) Pe terenurile agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, precum şi pe terenurile ocupate de parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice se pot amplasa, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, doar construcţiile care servesc activităţilor agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare şi realizarea de surse de apă, precum şi pentru îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigaţii, desecări, taluzări, protecţia malurilor şi altele asemenea.

(4) Culturile energetice nonagricole se pot înfiinţa numai pe terenurile arabile, de clasa a IV-a – a V-a de calitate, stabilită de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice. Distanţa minimă la care se amplasează aceste culturi faţă de celelalte culturi agricole învecinate este egală cu cel puţin înălţimea culturii energetice ajunse la maturitate.

(5) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan, precum şi a terenurilor silvice se face cu plata tarifelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege de către beneficiari. Din aceste tarife se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv a Ministerului Apelor şi Pădurilor.

(6) Pentru terenurile scoase definitiv sau temporar din circuitul agricol şi silvic, în vederea amplasării construcţiilor care servesc activităţilor agricole, anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, lucrările de îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, canalizare, realizarea surselor de apă potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiţii de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare, nu se datorează tarifele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

(7) De asemenea, se exceptează de la plata tarifelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 perimetrele agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstrucţie.

(8) Soldul Fondului de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit legii, rămas neutilizat la finele anului, se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.

(9) În situaţia în care se realiză amenajări piscicole/amenajări piscicole prin extragere de agregate minerale pe terenuri agricole situate în extravilan, se aplică procedura cu privire la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor, cu plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar.

(10) În situaţia în care se amplasează culturi energetice nonagricole pe terenuri arabile situate în extravilan se aplică procedura cu privire la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor, cu plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar.

(11) Introducerea terenurilor agricole din extravilanul în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale se face cu plata tarifului prevăzut în anexa nr. 1. Se exceptează de la plata tarifului introducerea terenurilor agricole din extravilanul în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale prin PUG/PUZ al căror beneficiari sunt autorităţile şi instituţiile administraţiei publice.

(12) Excepţiile prevăzute la alin. (6) şi (7) se aplică şi în cazul terenurilor pentru care se solicită introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale.”

(1) Scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea amplasării construcţiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3), se aprobă pentru o perioadă de 2 ani, cu obligaţia ca beneficiarul aprobării să achite jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Perioada aprobată la alin. (1) pentru scoaterea temporară din circuitul agricol se poate prelungi cu încă 2 ani din motive temeinic justificate de către beneficiari, cu achitarea tarifului prevăzut la anexa nr. 1. La expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol, beneficiarii pot solicita aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol, cu obligativitatea achitării a jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1.

(3) Beneficiarii aprobării au obligaţia de a reda terenurile în circuitul agricol, la clasa de calitate şi categoria de folosinţă avute anterior aprobării, în termen de un an de la expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol.

(4) În cazul în care beneficiarul aprobării scoaterii temporare din circuitul agricol nu execută lucrările de calitate şi la termenul prevăzut la alin. (3), în baza constatării situaţiei de fapt, direcţia pentru agricultură judeţeană dispune să se execute lucrările de redare, cu cheltuieli din tariful depus.

(5) Redarea sau introducerea în circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan, inclusiv a terenurilor situate în extravilan prevăzute la art. 101 alin. (1), se aprobă prin decizie emisă de către direcţiile pentru agricultură judeţene, în baza studiului pedologie şi agrochimie şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.

(6) În cazul terenurilor cu destinaţie specială prevăzute la art. 2 lit. e), redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza avizului Ministerului Apărării Naţionale, a studiului pedologie şi agrochimie şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.

(7) Redarea în circuitul agricol a terenurilor cu suprafeţele ce depăşesc 100 ha se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(8) În cazul terenurilor din perimetrul rezervaţiilor ocupate cu amenajări piscicole, redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza hotărârii consiliului judeţean în raza căruia se află amenajarea piscicolă, a acordului administratorului rezervaţiei emis în condiţiile legii, a studiului pedologie şi agrochimie şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.

(9) În cazul terenurilor ocupate cu amenajări piscicole care fac obiectul unui contract încheiat în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza avizului Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a studiului pedologie şi agrochimie şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.

(10) Prevederile alin. (9) se aplică şi în cazul redării sau introducerii în circuitul agricol a terenurilor ocupate cu amenajări piscicole deţinute de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.”