În Monitorul Oficial nr. 214 din 29 martie a.c. a fost publicată Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Legea intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar Ministerul Energiei, ca autoritate de reglementare competentă, informează Comisia Europeană în acest sens.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1.
Prezenta lege reglementează măsurile destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu scopul de a reduce la minimum dependența de petrol și de a atenua impactul transporturilor asupra mediului.
Art. 2.
Pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1, prezenta lege stabilește cerințe minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice și punctele de realimentare cu gaz natural comprimat, gaz natural lichefiat și hidrogen, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul cadrelor naționale de politică, și specificații tehnice comune pentru astfel de puncte de reîncărcare și de realimentare, precum și cerințe privind informarea utilizatorilor.
Art. 3.
În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
a) combustibili alternativi – combustibilii sau sursele de energie care servesc, cel puțin parțial, drept substitut pentru sursele de combustibil fosil în furnizarea de energie pentru mijloacele de transport și care au potențialul de a contribui la decarbonizarea acestora și de a îmbunătăți performanța de mediu a sectorului transporturilor. Aceștia includ, în principal:
– energia electrică;
– hidrogenul;
– biocarburanții, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. d) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– combustibilii sintetici și parafinici;
– gazul natural, inclusiv biometanul, în stare gazoasă (gaz natural comprimat, denumit în continuare GNC) și lichidă (gaz natural lichefiat, denumit în continuare GNL)]
– gazul petrolier lichefiat, denumit în continuare GPL;
b) vehicul electric – autovehiculul dotat cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un dispozitiv electric nonperiferic drept convertor de energie cu un sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei, care poate fi reîncărcat extern; un vehicul electric hibrid reîncărcabil din exterior este considerat ca fiind un vehicul electric;
c) punct de reîncărcare – o interfață care este capabilă să încarce, pe rând, câte un vehicul electric sau să schimbe, pe rând, câte o baterie a unui vehicul electric;
d) punct de reîncărcare cu putere normală – un punct de reîncărcare care permite un transfer de energie electrică către un vehicul electric, la o putere mai mică sau egală cu 22 kW, excluzând dispozitivele cu o putere mai mică sau egală cu 3,7 kW care sunt instalate în gospodării private sau al căror scop principal nu este reîncărcarea vehiculelor electrice și care nu sunt accesibile publicului;
e) punct de reîncărcare cu putere înaltă – un punct de reîncărcare ce permite un transfer de energie electrică către un vehicul electric, la o putere mai mare de 22 kW;
f) alimentarea cu energie electrică de la mal – furnizarea de energie electrică de la mal prin intermediul unei interfețe standardizate către navele maritime sau navele de navigație interioară în dană;
g) punct de reîncărcare sau de realimentare accesibil publicului – un punct de reîncărcare sau de realimentare care furnizează un combustibil alternativ și care oferă utilizatorilor un acces nediscriminatoriu în întreaga Uniune Europeană; accesul nediscriminatoriu poate include diverse forme de autentificare, utilizare și plată;
h) punct de realimentare – o instalație de realimentare pentru furnizarea oricărui combustibil, cu excepția GNL, prin intermediul unei instalații fixe sau mobile;
i) punct de realimentare cu GNL – o instalație de realimentare pentru furnizarea de GNL, constând fie într-o instalație fixă sau mobilă, fie într-o instalație offshore, astfel cum aceasta este definită la art. 2 pct. 24 din Legea nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, fie din alte sisteme;
j) punct de reîncărcare inteligentă – punct de reîncărcare la care furnizarea de energie electrică este controlată printr-un sistem de comunicații, pentru optimizarea costurilor și creșterea fiabilității echipamentelor;
k) autoritate de reglementare competentă – Ministerul Energiei.
CAPITOLUL II
Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței de combustibili alternativi
Art. 4.
Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței, în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii necesare relevante, cuprinde cel puțin următoarele:
a) evaluarea situației prezente a dezvoltării viitoare a pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor, inclusiv din perspectiva eventualei lor utilizări simultane și combinate, precum și a dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi, luând în considerare, acolo unde este relevant, continuitatea transfrontalieră;
b) țintele și obiectivele naționale necesare instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, care se stabilesc cu respectarea art. 7 alin. (1)-(3) și (6), art. 10 alin. (1)-(4), (6) și (7) și, după caz, art. 9 alin. (1); respectivele ținte și obiective naționale se stabilesc și se revizuiesc după evaluarea cererii existente la nivel național sau teritorial, asigurându-se totodată respectarea cerințelor minime în materie de infrastructură prevăzute în prezenta lege;
c) măsuri care pot promova instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în serviciile de transport public;
d) identificarea aglomerărilor urbane/suburbane, a altor zone dens populate și a rețelelor care, în funcție de necesitățile pieței, urmează să fie dotate cu puncte de reîncărcare accesibile publicului, în conformitate cu art. 7 alin. (1) și (2);
e) desemnarea aglomerărilor urbane/suburbane, a altor zone dens populate și a rețelelor care, în funcție de necesitățile pieței, urmează să fie dotate cu puncte de realimentare cu GNC, în conformitate cu art. 10 alin. (6);
f) evaluarea posibilității de a instala puncte de realimentare cu GNL în porturile din afara rețelei transeuropene de transport (TEN-T);
g) oportunitatea de a instala surse de alimentare cu energie electrică în aeroporturi, pentru a fi utilizate în cazul avioanelor staționare.