În Monitorul Oficial nr. 623 din 12 august a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile și activitățile ce pot fi desfășurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopției interne, precum și metodologia de autorizare a acestora și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizațiilor private străine de a desfășura activități în domeniul adopției internaționale.
Acces non-stop la legislație actualizată
În Legalis ai acces la toată legislația consolidată a României și legislația UE. Click pentru detalii
În extras
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1.
În înțelesul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) părinte firesc, familie extinsă, adoptator, familie adoptatoare și stat primitor – astfel cum sunt definite la art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege;
b) manager de caz – profesionistul astfel cum este definit în Ordinul secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului;
c) responsabil de caz al copilului – asistentul social/psihologul din cadrul compartimentului de adopții desemnat pentru copilul al cărui plan individualizat de protecție are ca finalitate adopția internă; obligațiile ce revin responsabilului de caz al copilului conform prevederilor prezentelor norme metodologice pot fi exercitate și de către orice alt asistent social/psiholog angajat al direcției generale de asistență socială și protecția copilului desemnat în acest scop prin dispoziția conducerii direcției;
d) responsabil de caz al familiei – asistentul social/psihologul din cadrul compartimentului de adopții sau, după caz, din cadrul organismului privat autorizat, desemnat pentru adoptator/familia adoptatoare;
e) persoana de referință pentru copil – persoana cu care copilul este familiarizat, în prezența căreia se simte în siguranță și față de care a dezvoltat o relație de încredere;
f) compartiment de specialitate – compartimentul de adopții din structura organizatorică a direcției generale de asistență socială și protecția copilului;
g) autoritate centrală – autoritatea desemnată de către fiecare stat contractant al Convenției asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare (denumită în continuare Convenția de la Haga), însărcinată cu ducerea la îndeplinire a obligațiilor impuse de această convenție;
h) autoritatea străină competentă – orice autoritate/instituție străină, alta decât cea prevăzută la lit. g), prin intermediul căreia se obțin documente și informații necesare instrumentării cererilor de adopție internațională;
i) organizația străină acreditată – organismul privat acreditat de către statul primitor în conformitate cu legislația acestui stat și autorizat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, denumită în continuare A.N.P.D.C.A., să desfășoare activități în domeniul adopției internaționale;
j) organism privat autorizat, denumit în continuare O.P.A. – persoană juridică română, fără scop lucrativ, legal constituită, autorizată de A.N.P.D.C.A. să presteze servicii și să desfășoare activități în cadrul procedurii adopției interne, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 233/2012;
k) direcția – direcția generală de asistență socială și protecția copilului, instituție publică, cu personalitate juridică, înființată în subordinea consiliilor județene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în condițiile legii.
Art. 2.
(1) Pe parcursul procedurilor de adopție copilul este încurajat și susținut în exprimarea opiniei sale, aceasta fiind consemnată și luată în considerare, în funcție de vârsta și de gradul său de maturitate.
(2) În realizarea tuturor demersurilor care vizează adopția copilului se urmăresc:
a) asigurarea continuității în viața copilului, menținerea relațiilor personale ale acestuia, dacă acest lucru nu contravine interesului lui superior, și păstrarea obiectelor personale semnificative sau cu valoare afectivă pentru copil;
b) facilitarea desprinderii copilului de persoanele de referință și asigurarea unei integrări ușoare în familia adoptatorului.
Art. 3.
Pe parcursul procedurilor de adopție copilului i se oferă informații și explicații clare și concrete, potrivit vârstei și gradului său de maturitate, referitoare la durata și etapele procesului de adopție. În acest demers, managerul de caz este obligat să colaboreze cu persoana/persoanele de referință pentru copil, precum și cu responsabilul de caz al copilului.
CAPITOLUL II
Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obținerii atestatului în cadrul procedurii adopției interne
SECȚIUNEA 1
Informarea prealabilă
Art. 4.
(1) Persoanele care își exprimă intenția de a adopta se pot adresa direcției sau O.P.A. pentru obținerea informațiilor referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România, precum și la documentația necesară, demersurile și durata procedurilor adopției interne.
(2) Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) este însoțită de înmânarea unui material cuprinzând o listă cu principalele acte normative incidente în adopție și documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.
(3) Realizarea activității de informare se evidențiază într-un document semnat de solicitant și de persoana care a realizat această activitate și se înmânează solicitantului.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în situația persoanelor care doresc să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viață de familie o perioadă de minimum 6 luni.
SECȚIUNEA a 2-a
Depunerea cererii de evaluare
Art. 5.
(1) Persoana sau familia care dorește să adopte formulează o cerere scrisă adresată direcției competente conform legii sau unui O.P.A.
(2) Anterior înregistrării cererii prevăzute la alin. (1), direcția sau, după caz, O.P.A. se va asigura că procedura de informare prealabilă a fost îndeplinită, în caz contrar, acestea procedând în mod obligatoriu la furnizarea informațiilor și întocmirea documentului care atestă îndeplinirea acestei activități.
(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în situația în care persoana sau familia se află în situația prevăzută la art. 4 alin. (4).
Art. 6.
(1) Documentele necesare soluționării cererii de evaluare depuse de către persoana sau familia adoptatoare sunt cele prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Documentele prevăzute în anexa nr. 1 lit. f), h), j) și l) se solicită și pentru soțul adoptatorului, în situația în care acesta nu se asociază la cererea de adopție.
Art. 7.
(1) După depunerea înscrisurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de evaluare se verifică de către consilierul juridic sub aspectul existenței sau inexistenței vreunuia dintre impedimentele legale la adopție, în conformitate cu dispozițiile Codului civil și Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Rezultatul verificării se consemnează într-un referat.
(2) Dacă s-a constatat că nu există niciunul dintre impedimentele de a adopta, se inițiază procesul de evaluare. Pe parcursul evaluării pot fi solicitate orice alte documente și informații considerate relevante.
(3) În situația în care documentația este completă, întocmită corespunzător și nu există interdicții la adopție, direcția sau O.P.A. informează solicitantul cu privire la inițierea procesului de evaluare și la desemnarea responsabilului de caz al familiei. Acesta este obligat să introducă în Registrul național pentru adopții, denumit în continuare R.N.A., informațiile cu privire la adoptator/familia adoptatoare cuprinse în cererea de evaluare în vederea eliberării atestatului de familie adoptatoare.
(4) În situația în care direcția sau O.P.A. constată existența unei documentații incomplete sau întocmite necorespunzător, se solicită completarea ori, după caz, refacerea acesteia de către adoptator/ familia adoptatoare, care are obligația să se conformeze acestei solicitări în termen de 10 zile de la primirea acesteia.
(5) În situația necompletării documentației ori a identificării unor interdicții la adopție se informează, în scris, solicitantul cu privire la neînceperea evaluării.
SECȚIUNEA a 3-a
Etapele procesului de evaluare
Art. 8.
Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare se realizează de echipa de evaluare formată din asistent social și psiholog, unul dintre aceștia având și calitatea de responsabil de caz al familiei, și cuprinde următoarele etape:
a) evaluarea socială;
b) evaluarea psihologică;
c) pregătirea pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte.
Art. 9.
(1) Evaluarea socială se realizează pe parcursul unui număr de minimum 6 întâlniri, la finalul fiecărei întâlniri întocmindu-se o notă de întâlnire care conține observațiile și concluziile rezultate.
(2) Evaluarea psihologică presupune parcurgerea unui număr de cel puțin 4 întâlniri de evaluare/consiliere, rezultatele evaluării psihologice și recomandările formulate fiind consemnate în fișele de evaluare psihologică.
(3) Responsabilul de caz al familiei stabilește de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul întâlnirilor din cadrul procedurii de evaluare.
(4) În funcție de particularitățile fiecărui caz, asistentul social sau, după caz, psihologul poate decide cu privire la necesitatea realizării unui număr de întâlniri suplimentare, comunicând această decizie adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea actualizării calendarului întâlnirilor.
(5) Întâlnirile realizate cu scopul evaluării sociale și psihologice se desfășoară atât la locuința familiei, cât și la sediul direcției sau, după caz, al O.P.A. Fiecare membru al echipei de evaluare are obligația de a realiza cel puțin una din întâlnirile destinate evaluării la domiciliul persoanei/familiei adoptatoare.
Art. 10.
Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare este destinată evaluării și dezvoltării capacității acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat și se desfășoară pe parcursul a 3 sesiuni individuale sau de grup, cu o durata totală de minimum 12 ore. La finalul fiecărei sesiuni, specialiștii direcției sau ai O.P.A. care au susținut pregătirea sunt obligați să completeze o fișă de observație pentru fiecare adoptator/familie adoptatoare.
Art. 11.
(1) Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacității de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare.
(2) Raportul final de evaluare conține sinteza informațiilor psihosociale consemnate în documentele întocmite pe parcursul evaluării, precizarea punctelor tari și slabe ale adoptatorului/ familiei adoptatoare din perspectiva capacității acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat, concluziile echipei de evaluare privind capacitatea solicitantului de a adopta și propunerea privind eliberarea/neeliberarea atestatului.
Art. 12.
Pe tot parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare are obligația de a informa direcția sau O.P.A. cu privire la eventualele schimbări intervenite în situația sa sociopsihomedicală, anexând, după caz, acte doveditoare.