În Monitorul Oficial nr. 768 din 15 octombrie a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 795/2015 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional şi a statisticii oficiale a României în perioada 2015-2020.

Nou în Legalis – Codul de procedură penală. Comentariu pe articole . Accesează volumul!

În extras

MISIUNEA, VIZIUNEA ŞI VALORILE INSTITUTULUI NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Misiunea Misiunea Institutului Naţional de Statistică este aceea de a satisface nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utilizatori de statistici oficiale, prin producerea de date statistice de încredere, furnizate imparţial şi nediscriminatoriu pentru fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea economică şi socială a ţării şi pentru cunoaşterea de către publicul larg a realităţilor societăţii româneşti.

Viziunea La finele anului 2020, Sistemul Statistic Naţional va funcţiona ca o structură integrată, coordonată, eficientă şi inovativă, deplin aliniată acquis-ului statistic comunitar şi codului de practici al statisticilor europene.

Valorile Valorile Institutului Naţional de Statistică, bazate pe principiile fundamentale ale statisticii oficiale, ale Codului de practici al statisticilor europene şi ale Codului etic al statisticianului, definesc modul în care statisticianul este ferm angajat să lucreze în cadrul Sistemului Statistic Naţional şi să relaţioneze cu partenerii săi interni şi externi pentru a realiza obiectivele misiunii şi viziunii. Astfel, valorile statisticianului ce acţionează în domeniul statisticii oficiale sunt:

1. încrederea şi respectul reciproc, atât în relaţiile interne, cât şi cu partenerii săi;

2. integritatea profesională, prin înalte standarde de calificare, pregătire teoretică şi practică, de etică şi morală;

3. gândirea inovatoare, pentru continua îmbunătăţire a muncii statisticianului;

4. comunicarea şi colaborarea cu furnizorii de informaţii statistice primare, cu ceilalţi producători de statistici oficiale şi cu utilizatorii de date, într-o manieră eficace şi transparentă, contribuind la conştientizarea, înţelegerea şi credibilizarea statisticii oficiale a României.

1. Introducere

Strategia de dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional pe perioada 2015-2020 (Strategia) este a doua din seria documentelor programatice care privesc statistica oficială, elaborate după aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007. Noua Strategie conţine, pe de o parte, dimensiunea de continuitate determinată de necesitatea asigurării consistenţei seriilor de date şi consolidării rezultatelor acumulate în etapele anterioare şi, pe de altă parte, dimensiunea prospectivă determinată de necesitatea ca Sistemul Statistic Naţional să poată răspunde cât mai eficient şi mai prompt, în condiţii de calitate superioară a datelor şi informaţiilor statistice, la nevoile de cunoaştere ale tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice.

Orizontul de timp al Strategiei se suprapune celui al cadrului multianual al Sistemului Statistic al UE, permiţând înglobarea unui set de concepte noi, demersuri şi acţiuni definitorii pentru dezvoltarea coerentă a Sistemului Statistic Naţional, orientat, în principal, spre implementarea în sistemul statistic a priorităţilor şi obiectivelor de anvergură strategică şi a direcţiilor de acţiune ce rezultă din cadrul legal cuprins în documentele de bază la nivel european şi pe plan naţional, precum:

a) Comunicarea Comisiei Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii (COM (2010) 2020 final) în conexiune cu programele naţionale care vizează îndeplinirea obiectivelor Europa 2020;

b) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – „Spre un management robust al calităţii statisticilor europene” (COM (2011) 211 final);

c) Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 asupra Programului Statistic European 2013-2017, cu perspectiva de extindere până în 2020;

d) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu asupra metodei de producţie a statisticilor Uniunii Europene – o viziune pentru deceniul următor (COM (2009) 404 final);

e) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu asupra metodei de producţie a statisticilor Uniunii Europene – document de strategie comună, prezentată la cea de a 5-a reuniune a Comitetului Sistemului Statistic European (ESSC 2010/05/6/EN);

f) Decizia Comisiei Europene din 17 septembrie 2012 privind rolul şi funcţiile Eurostat (2012/504/UE);

g) Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020 – Departamentul pentru Afaceri Europene, martie 2011;

h) Programul de guvernare 2014-2016 al Guvernului României;

i) Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020 – Ministerul Fondurilor Europene, adoptat de Comisia Europeană la data de 6 august 2014.

2. Informaţii generale relevante

Prin exercitarea rolului de componentă indispensabilă a procesului cunoaşterii, statistica oficială se relevă ca unul dintre pilonii esenţiali ai bunei guvernări, ca suport al fundamentării deciziilor la nivel micro şi macroeconomic. Acest statut, prin caracteristicile ce îi sunt asociate, impune statisticii oficiale condiţia respectării întocmai a principiilor fundamentale de funcţionare a statisticii oficiale într-un stat democratic, precum şi îndeplinirea criteriilor esenţiale de obiectivitate, calitate şi performanţă, conferite de alinierea la metodologiile, standardele şi practicile internaţionale în domeniu.

2.1. Rezultatele Strategiei 2008-2013

2.1.1. În domeniul Sistemului Statistic Naţional

Strategia de dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional – orizont 2008-2013 a vizat 6 obiective:

1. sporirea şi consolidarea încrederii în statistică a furnizorilor de informaţii şi a utilizatorilor de date statistice;

2. reunirea într-un cadru coerent şi coordonat a serviciilor şi activităţilor statistice din structura autorităţilor administraţiei publice, a celorlalte autorităţi şi instituţii publice, prin constituirea, operaţionalizarea şi consolidarea Sistemului Statistic Naţional;

3. integrarea deplină a Statisticii româneşti în Sistemul Statistic European;

4. lărgirea sferei de cuprindere a programelor cercetărilor statistice şi adaptarea programelor de cercetări la cerinţele actuale şi de perspectivă ale utilizatorilor de date statistice;

5. creşterea calităţii în statistică la un nivel comparabil cu celelalte ţări europene, introducerea şi monitorizarea managementului calităţii în statistică;

6. îmbunătăţirea managementului în cadrul Institutului Naţional de Statistică, întărirea infrastructurii tehnologice, organizarea şi dezvoltarea resurselor umane.

Monitorizarea îndeplinirii obiectivelor Strategiei 2008-2013 a relevat următoarele aspecte pozitive:

a) Statistica românească a înregistrat progrese semnificative şi a atins în mai multe domenii calitatea, compatibilitatea şi comparabilitatea datelor pe care le produce cu normele şi standardele UE şi cu performanţele statistice ale celorlalte state membre ale UE.

b) Ritmul de aliniere şi conformitate, sub aspectul compatibilităţii, consistenţei şi coerenţei Sistemului Statistic Naţional cu Sistemul Statistic al Uniunii Europene a fost menţinut, ca o condiţie a respectării de către România a obligaţiilor ce îi revin în contextul îndeplinirii obiectivelor strategice ale statisticii oficiale, în general, ale statisticii naţionale şi europene, în special.

c) Institutul Naţional de Statistică şi-a îndeplinit, în bună măsură, rolul şi funcţiile prefigurate în Strategie, asigurând baza informaţională necesară adoptării deciziilor privind politicile economice şi sociale şi funcţionarea la parametri corespunzători a Sistemul Statistic Naţional.

d) Cadrul de reglementare a funcţionării Sistemului Statistic Naţional a fost pus în aplicare prin crearea Consiliului Statistic Naţional (CSN) şi a Comitetului Sistemului Statistic Naţional (COMSTAT), în baza Legii organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

e) Recensământul General Agricol 2010 şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor – 2011 au fost finalizate în graficul planificat.

f) A fost pus în funcţiune portalul eSOP de colectare online a datelor statistice pentru anchetele în întreprinderi.

g) Accesul gratuit al utilizatorilor la datele statistice prin portalul Tempo a fost extins la întreg setul de indicatori statistici disponibili, inclusiv prin creşterea numărului de publicaţii electronice ce pot fi descărcate de pe site-ul INS, www.insse.ro, şi a ariei de adresabilitate a acestora.

h) Comunicarea publică s-a diversificat prin creşterea numărului de întâlniri şi acţiuni comune cu specialişti în domeniul economic şi cu reprezentanţi ai mijloacelor de comunicare în masă, în scopul creşterii credibilităţii statisticilor oficiale.

i) Specialiştii statisticieni români au participat regulat la activităţile şi acţiunile de elaborare şi punere în aplicare a documentelor statistice oficiale ale UE, cuprinzând norme şi prevederi decizionale pentru statele membre, metodologii, standarde, metode şi tehnici statistice aplicabile în Sistemul Statistic European.

j) Institutul Naţional de Statistică a beneficiat de fonduri de natură structurală, prin programele operaţionale şi granturi din partea UE, pentru realizarea de proiecte care vizează îmbunătăţirea Sistemului Statistic Naţional.

k) Programele de formare profesională continuă ale statisticienilor s-au dezvoltat ca număr de acţiuni şi arie de competenţe.

l) Institutul Naţional de Statistică a reuşit să menţină un aparat statistic calificat şi dedicat muncii complexe şi pretenţioase impuse de tehnicitatea şi practica statisticii oficiale.

Principalele nerealizări şi disfuncţionalităţi ale Institutului Naţional de Statistică şi, în ansamblu, ale Sistemului Statistic Naţional sunt:

1. Institutul Naţional de Statistică are încă resurse limitate în coordonarea activităţii celorlalţi producători de statistici oficiale, în special în ceea ce priveşte asistarea lor în aplicarea legii statisticii oficiale din România şi a Codului de practici al statisticilor europene, precum şi în privinţa monitorizării constante a acestui proces, ceea ce se traduce în:

a) implementarea inconsistentă a Codului de practici al statisticilor europene în Sistemul Statistic Naţional;

b) multiplicarea eforturilor de colectare a datelor;

c) menţinerea unei sarcini de răspuns încă ridicate;

d) evaluarea inadecvată a calităţii datelor statistice.

2. Managementul calităţii statisticilor şi managementul calităţii totale au fost parţial implementate, fapt reflectat de gradul insuficient de acoperire al rapoartelor de calitate şi de documentare a statisticilor produse.

3. Cadrul legal în funcţiune – Legea nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare, armonizată cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.101/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidenţiale Biroului Statistic al Comunităţilor Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare şi a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statisticile ale Comunităţilor Europene, nu şi-a dovedit pe deplin aplicabilitatea în ceea ce priveşte:

a) accesul dificil şi, uneori, complet blocat la sursele administrative, îndeosebi la datele individuale ale persoanelor pentru construirea indicatorilor de statistică socială prin renunţarea la anchetele clasice, mari consumatoare de timp şi de resurse;

b) lipsa departamentelor statistice în cadrul autorităţilor publice identificate ca producători de statistici oficiale, precum şi a unor structuri descentralizate cu atribuţii în domeniul statisticii oficiale şi, implicit, a resurselor umane necesare; în acest cadru, se înscrie, de asemenea, şi lipsa unui cadru normativ de stabilire a competenţelor statistice ale autorităţilor publice centrale pentru domeniul statistic;

c) gradul insuficient de cooperare cu furnizorii, utilizatorii şi cu ceilalţi producători de date statistice oficiale.

4. Incapacitatea, în primele etape, de a conlucra cu mass-media, cu alţi factori implicaţi, în special în contextul iniţierii şi desfăşurării procesului de colectare a datelor în cadrul operaţiunilor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor – 2011.

5. Fluctuaţia foarte mare a personalului statistic, ca urmare a posibilităţilor precare de menţinere în sistem a cadrelor tinere şi a celor înalt calificate. La sfârşitul anului 2013 se înregistrau în sistemul INS 485 de posturi vacante, aproape 30% din numărul total de posturi din schema de personal de la acea dată.

6. Cererile de date, ca sferă de acoperire, în special la nivel local, au depăşit capacitatea şi capabilitatea instituţională, atât sub aspectul resurselor, cât şi al valorificării surselor de date complementare sistemului clasic de colectare a datelor prin cercetări statistice realizate prin eşantionare.

7. Nu a fost evitată în totalitate funcţionarea în paralel a sistemelor de colectare a datelor, în sistem online şi clasic, conducând la incoerenţe, confuzii şi incertitudini în privinţa validităţii uneia sau alteia dintre datele puse la dispoziţie prin sistemul practicat.

2.1.2. Situaţia existentă în domeniul Sistemului Informatic Statistic Naţional

O statistică modernă nu poate funcţiona în condiţii de calitate, eficienţă şi eficacitate fără un sistem informatic modern, adaptat ritmului de evoluţie a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii.

În prezent, sistemul informatic statistic al Institutului Naţional de Statistică utilizează în activităţile sale curente o reţea de calculatoare în sediul său central şi reţele de calculatoare existente în fiecare dintre direcţiile teritoriale de statistică. Aceste reţele sunt conectate cu sediul central INS prin intermediul unei reţele WAN (Wide Area Network).

În baza Strategiei 2008-2013, sistemul informatic statistic naţional a funcţionat potrivit următoarelor repere:

a) asigurarea menţinerii în stare de funcţionare a întregii arhitecturi a Sistemului informatic statistic naţional;

b) interconectarea dintre sediile direcţiilor regionale şi direcţiilor judeţene de statistică cu sediul central al Institutului Naţional de Statistică prin reţeaua virtuală privată (VPN) a Sistemului Statistic Naţional;

c) creşterea capacităţilor de calcul în sediul central al Institutului Naţional de Statistică, prin continuarea virtualizării serverelor şi realizarea şi implementarea unui depozit central de date utilizând sistemul existent, centralizat, de stocare a datelor; procesarea întregului volum de date din Sistemul Statistic Naţional se realizează pe echipamentele (serverele) existente în sediul central al Institutului Naţional de Statistică;

d) implementarea eSOP – portal web de preluare online a datelor statistice direct de la raportorii de date statistice, proiect realizat şi finalizat în luna decembrie 2010 prin fonduri europene; prin acest proiect a fost îndeplinită misiunea strategică de extindere a introducerii chestionarelor electronice, cu ajutorul cărora datele statistice sunt raportate direct de către unităţile raportoare;

e) la nivelul direcţiilor regionale şi direcţiilor judeţene de statistică au fost asigurate echipamente de calcul (pc-uri), necesare accesării diverselor aplicaţii utilizate în sistemul statistic, mai ales prin achiziţionarea acestora cu ocazia diferitelor tipuri de alegeri la nivel naţional şi cu ocazia celor două recensăminte, recensământul general agricol 2010 şi recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011;

f) proiectarea şi implementarea unor soluţii informatice performante de procesare a datelor statistice din cercetări statistice de mare volum, de tip recensăminte;

g) extinderea utilizării sistemului de analiză statistică SAS;

h) ieşirea unor sisteme de operare pentru staţii de lucru (Windows XP), servere (Windows Server 2000, 2003) sau a unor aplicaţii (Windows Exchange) din producţie, astfel încât pentru acestea nu se va mai furniza niciun fel de update şi niciun fel de suport tehnic (începând cu anul 2014 pentru Windows XP).

În exercitarea funcţiilor sistemului, au fost constatate şi o serie de disfuncţionalităţi şi precarităţi ale bazei informatice, precum:

1. degradarea fizică şi morală a serverelor de domeniu din sediul central şi necesitatea trecerii la un domeniu Active Directory Windows 2008 pentru a se putea implementa noi tehnologii de securitate şi asigura un suport performant pentru managementul obiectelor Active Directory şi alte funcţionalităţi care depind de acestea;

2. degradarea morală şi fizică gravă a reţelei locale (LAN) din sediul central. Deşi încă din 2008 a existat un proiect de modernizare a acesteia, reiterat anual, lipsa finanţării a făcut ca acest proiect să nu fie pus în practică nici până în prezent. Faptul că pe această reţea se implementează proiecte majore din fonduri structurale ce utilizează noi tehnologii nu duce decât la agravarea problemelor, care se acutizează şi care pot duce în curând la afectarea activităţii de producţie a datelor statistice;

3. dificultatea deschiderii fişierelor primite de la diferite organisme interne şi internaţionale care, în activitatea curentă, folosesc ultimele versiuni ale suitelor software de birotică, beneficiind de suport hardware compatibil şi de ultimă generaţie. Din cauza structurii eterogene a echipamentelor hardware de care dispunem în acest moment este dificil de rezolvat această problemă, instituţia noastră neavând în dotare numai echipamente care să suporte instalarea de versiuni noi ale software-ului folosit de celelalte instituţii;

4. lipsa cronică de personal în activitatea de IT din cadrul Institutului Naţional de Statistică, în special de specialişti cu înaltă calificare, reducerea permanentă a numărului de posturi de IT. Numai în anul 2013 au fost eliminate 20 de astfel de posturi;

5. lipsa acută de fonduri bugetare alocate pentru menţinerea în stare de funcţionare a sistemului informatic statistic naţional; an de an bugetul de IT al Institutului Naţional de Statistică este diminuat.

3. Priorităţi, politici şi cadrul juridic existent

Institutul Naţional de Statistică şi ceilalţi producători de statistici oficiale generează cel mai mare volum de informaţii din administraţia publică din România. Datele produse în cadrul Sistemului Statistic Naţional reprezintă un bun public care trebuie să se adreseze unui spectru extrem de divers de utilizatori, fiecare cu propriile cerinţe de informare: decidenţi politici, operatori economici, cercetători ştiinţifici şi mediul universitar-academic, reprezentanţi ai mass-mediei şi publicul în sens larg. Adecvarea procesului statistic şi a instrumentelor de diseminare la acest scop generos este o provocare constantă pentru toate oficiile naţionale de statistică din întreaga lume, în condiţiile în care resursele sunt întotdeauna insuficiente. Această realitate impune o necesitate evidentă: prioritizarea activităţilor şi a programelor multianuale şi anuale în funcţie de cerinţele de date statistice, pe de o parte, şi de resursele disponibile, pe de altă parte, pentru eficientizarea proceselor statistice. Găsirea unui echilibru între cerinţele utilizatorilor şi capacitatea de a răspunde acestor cerinţe face necesar un dialog interinstituţional constant şi intens, atât în cadrul Consiliului Statistic Naţional şi Comitetului Sistemului Statistic Naţional, ca principale organisme de veghere asupra bunei funcţionări a Sistemului Statistic Naţional, cât şi în afara acestora. Efortul de prioritizare ridică alte provocări, începând cu îmbunătăţirea cadrului juridic şi de cooperare instituţională până la creşterea gradului de standardizare a proceselor şi a infrastructurii informaţionale.

3.1. Priorităţile pentru perioada 2015-2020

Priorităţile statistice pentru perioada 2015-2020 definesc cadrul general al activităţilor propuse pentru atingerea obiectivelor strategice, în consonanţă cu misiunea, viziunea şi valorile noastre. Aceste priorităţi sunt următoarele:

1. dezvoltarea capacităţii de furnizare a datelor statistice necesare pentru fundamentarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor naţionale şi a celor necesare punerii în aplicare a reglementărilor Uniunii Europene, în acord cu programele statistice naţionale şi cu cele ale Sistemului Statistic European;

2. întărirea guvernanţei Sistemului Statistic Naţional şi cooperarea în cadrul acestuia, plasând în centrul acestuia principiile fundamentale ale statisticii oficiale şi ale Codului de practici al statisticilor europene, pentru garantarea profesionalismului, a credibilităţii, promptitudinii, relevanţei, confidenţialităţii, transparenţei şi a calităţii informaţiilor şi datelor din sfera statisticii oficiale, ca pilon fundamental al deciziilor guvernamentale, al procesului decizional, guvernanţei şi managementului la nivel micro- şi macroeconomic;

3. modernizarea Sistemului Statistic Naţional din perspectiva structurii, funcţionării, metodelor, proceselor, tehnologiilor şi a infrastructurii informatice pentru a fi capabil să surprindă, să evalueze, să cuantifice şi să descrie, prin mijloace statistice adaptate progreselor tehnologice, fenomenele şi procesele din ce în ce mai complexe şi sofisticate specifice domeniilor vieţii economice şi sociale, care se succed imprevizibil şi cu frecvenţe din ce în ce mai mari;

4. îmbunătăţirea substanţială a cooperării şi comunicării cu partenerii Sistemului Statistic Naţional – furnizori, producători şi utilizatori de date statistice – pentru a reduce sarcina de răspuns, pentru a face recunoscute rolul şi importanţa statisticilor oficiale, pentru a răspunde mai bine cerinţelor societăţii şi, în final, pentru mai buna prioritizare a activităţilor;

5. Institutul Naţional de Statistică să devină centrul nodal al integrării surselor administrative de date în procesul statistic, ca suport pentru:

a) reducerea sarcinii de răspuns la cercetările statistice, în particular, şi a sarcinii administrative, în general;

b) creşterea gradului de acoperire cu date statistice a structurilor regionale şi a zonelor geografice de mici dimensiuni;

c) a răspunde la necesităţile noi ale utilizatorilor în domenii precum globalizarea, migraţia şi dezvoltarea durabilă;

6. crearea premiselor necesare soluţionării dilemei scăderii în termeni absoluţi a resurselor materiale şi umane destinate statisticii oficiale şi creşterea cerinţelor în ceea ce priveşte volumul de date necesar utilizatorilor şi calitatea informaţiilor, determinând implicit îmbunătăţirea credibilităţii statisticii oficiale;

7. dezvoltarea nivelului de competenţe şi de calificare al personalului statistic, să aducem nivelul veniturilor acestora la cel al eforturilor şi complexităţii muncii lor;

8. întărirea capacităţii direcţiilor regionale şi judeţene de statistică pentru creşterea calităţii datelor colectate şi pentru a răspunde într-o mai bună măsură cerinţelor de date statistice ale colectivităţilor locale;

9. îmbunătăţirea cooperării cu institutele naţionale de statistică la nivel european şi alte instituţii şi organizaţii internaţionale;

10. îmbunătăţirea cadrului legal şi a structurii organizatorice a Institutului Naţional de Statistică.