În Monitorul Oficial nr. 763 din 13 octombrie a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 779/2015 prin care se aprobă Strategia națională de ordine și siguranță publică pentru perioada 2015-2020, denumită în continuare Strategia națională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Nou în Legalis – Codul de procedură penală. Comentariu pe articole . Accesează volumul!

În extras

CUPRINS

I. ABORDAREA STRATEGICĂ

II. CONTEXT EUROPEAN ȘI NAȚIONAL – RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚI ACTUALE

Riscuri și vulnerabilități identificate la nivelul Uniunii Europene

Riscuri și vulnerabilități identificate la nivel național

• Consumul și traficul de droguri

• Traficul de ființe umane

• Migrația ilegală

• Frauda și evaziunea fiscală

• Contrabanda cu produse accizabile și alte operațiuni ilicite preferate de rețelele infracționale

• Contrafacerea și infracțiunile care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală

• Corupția

• Criminalitatea informatică

III. OBIECTIVE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE

IV. INDICATORI DE PERFORMANȚĂ

V. IMPLICAȚII PENTRU BUGET

VI. ETAPE URMĂTOARE

• Punerea în aplicare a Strategiei

• Monitorizare și evaluare

PREAMBUL

Într-o lume globală complexă, dinamică și conflictuală, puternic afectată de criza economică și financiară, siguranța cetățenilor și ordinea publică reprezintă obiective fundamentale ale guvernării țării noastre. Ele au ca domeniu de referință drepturile fundamentale ale omului, ordinea constituțională și se înfăptuiesc în contextul participării active la construcția europeană, cooperării euroatlantice și evoluțiilor globale.

Ca stat membru al Uniunii Europene și Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, România face parte dintr-un spațiu de libertate, securitate și justiție, bazat pe valori, interese și obiective comune, pe principiile și normele democrației, statului de drept și pe caracteristicile economiei de piață.

Specific pentru poziția geografică a României sunt relevate și riscuri asociate apariției și multiplicării zonelor de instabilitate în proximitatea țării, cu consecințe directe asupra intereselor Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene.

Dreptul la libera circulație a capitalului, mărfurilor, serviciilor și persoanelor în spațiul Uniunii Europene, oportunitățile oferite de globalizarea economică și de actualele tehnologii moderne au creat noi oportunități pentru mediul infracțional de a-și extinde domeniile și raza de acțiune, dobândind un caracter transfrontalier tot mai bine organizat și internaționalizat.

Dezvoltarea extrem de rapidă a internetului, a transportului și a noilor tehnologii la nivel mondial reprezintă deopotrivă factori care favorizează dezvoltarea economică, dar și oportunități de penetrare în diverse medii pentru criminalitate.

În context, este necesară întreprinderea unor acțiuni concertate la nivel național în vederea reducerii actelor de corupție și a destructurării rețelelor infracționale infiltrate în economie, precum și a limitării posibilităților pe care economia globalizată le generează pentru criminalitatea organizată.

Cele mai mari amenințări la adresa siguranței cetățenilor și a mediului de afaceri din România le reprezintă manifestările criminalității organizate. Cele mai versatile, specializate și păgubitoare grupuri organizate care acționează în spațiul României sunt concentrate în domeniul economico-financiar (evaziune, contrabandă, tranzacții ilegale, spălare de bani) și al contractelor cu statul, constituind pilonii principali ai economiei subterane și importante surse de corupție. Ca pondere a prejudiciilor create și ca răspândire pe teritoriul național, acestea sunt urmate de grupurile organizate profilate pe trafic de droguri, trafic de persoane (în special exploatare sexuală) și criminalitate cibernetică.

Criminalitatea organizată transfrontalieră, migrația ilegală, criminalitatea informatică și pirateria software au evoluat, profitând continuu de libertățile și tehnologiile moderne oferite de piața internă a Uniunii Europene.

Gravitatea, repetabilitatea și cumulul prejudiciilor faptelor asociate acestor tipuri de criminalitate afectează valorile prevăzute de Constituția României și legislația națională și europeană din domeniul siguranței cetățeanului, lezând ordinea de drept, bugetul general consolidat al statului și climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor.

Astfel, dinamica acestor fenomene impune o atenție deosebită materializată în politicile specifice ale Guvernului României, care au la bază mecanisme distincte de răspuns la formele de manifestare a criminalității circumscrise amenințărilor în domeniul siguranței cetățeanului din responsabilitatea instituțiilor guvernamentale.

Având în vedere noile provocări generate de amenințările convenționale și/sau neconvenționale, precum și amploarea și consecințele fenomenului criminalității, se impune o nouă abordare strategică integrată, care să ia în considerare situația specifică a României și vulnerabilitățile acesteia, inclusiv prioritizarea acțiunilor care urmează să fie sprijinite din fondurile destinate afacerilor interne.

Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 535/2014 privind înființarea Grupului interministerial strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale a fost operaționalizat Grupul interministerial strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale, denumit în continuare GIS, cu rol strategic de platformă de cooperare între structurile cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și alte instituții guvernamentale și neguvernamentale, în vederea asigurării coerenței în realizarea politicilor de prevenire și combatere a criminalității, prin punerea în comun a tuturor capabilităților, reducerea costurilor și creșterea eficienței.

I. ABORDAREA STRATEGICĂ

Schimbările mediului socioeconomic intervenite pe parcursul ultimilor ani au afectat stabilitatea economică și securitatea regională, crescând cerințele și presiunea asupra sistemului național de ordine și siguranță publică.

Pentru a contracara aceste provocări și pentru a oferi o reacție fermă în direcția unor politici multidisciplinare, Guvernul României, prin intermediul instituțiilor cu atribuții în domeniu, are obligația să evalueze riscurile, vulnerabilitățile și tendințele în materie de ordine și siguranță publică și să ofere o abordare strategică acestei problematici, astfel încât structurile cu competențe în domeniu să își poată îndeplini misiunea. Stabilirea obiectivelor și direcțiilor de acțiune în următorii 5 ani are la bază o analiză a caracteristicilor fenomenului infracțional.

Viziunea Strategiei naționale de ordine și siguranță publică 2015-2020, denumită în continuare Strategia națională, urmărește eficientizarea sistemului de ordine publică și siguranță printr-o abordare proactivă, orientată către nevoile de securitate în serviciul cetățeanului, precum și prin asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine, libertate și justiție. Prezenta strategie națională este centrată atât pe perfecționarea și aplicarea riguroasă a cadrului normativ, menținerea unui grad ridicat de profesionalizare a personalului și consolidarea instituțională a structurilor cu atribuții în domeniul specific, fapt ce va conduce la reducerea costurilor și creșterea gradului de performanță în prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, cât și pe creșterea gradului de implicare a societății civile în prevenirea și combaterea fenomenului criminalității.

În acest scop, Strategia națională propune soluții menite să eficientizeze măsurile pentru protejarea economiei naționale împotriva infiltrărilor de natură infracțională, a spațiului cibernetic, pentru creșterea nivelului de securitate al cetățenilor, precum și pentru securizarea frontierelor, inclusiv a celor externe Uniunii Europene.

În context, Strategia națională stabilește un cadru comun de acțiune pentru structurile Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul a 6 obiective generale care, împreună cu direcțiile de acțiune aferente, vor contribui la prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești și a securității cetățeanului, protejarea proprietății publice și private, precum și la asigurarea climatului necesar funcționării instituțiilor statului, astfel încât România să devină un loc mai sigur și un stat pregătit.

Documentul strategic de referință are la bază analizele efectuate asupra evoluției fenomenului infracțional, având în vedere că amenințărilor convenționale le sunt asociate, din ce în ce mai frecvent, cele neconvenționale, care sunt abordate de strategii sectoriale proprii în funcție de domeniul vizat. Astfel, riscurile și vulnerabilitățile care se manifestă în domeniul ordinii și siguranței publice s-au transformat, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, focalizându-se pe segregarea nucleelor existente la nivelul grupărilor de criminalitate, care au devenit din ce în ce mai bine organizate, specializate, conectându-se cu rețele criminale externe similare, unele dintre acestea având legături și cu organizații teroriste.

În ceea ce privește terorismul, în prezent România nu se confruntă cu o amenințare majoră directă, însă caracterul paneuropean și dimensiunile pe care acest fenomen le are în unele dintre statele membre ale Uniunii Europene impun, la nivel național, o abordare solidară, în cadrul Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, ca singur mijloc de gestionare eficient.

De asemenea, Strategia este în concordanță cu documente strategice naționale1, precum și cu documente strategice2 ale Uniunii Europene, context în care gestionarea problemelor trebuie să aibă la bază cooperarea interinstituțională și internațională, iar politicile de combatere a criminalității trebuie să fie în concordanță cu amploarea provocărilor identificate.

II. CONTEXT EUROPEAN ȘI NAȚIONAL – RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚI ACTUALE

• Riscuri și vulnerabilități identificate la nivelul Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene a fost identificată o serie de factori favorizanți și vulnerabilități care pot fi exploatate de elementele infractoare în desfășurarea activităților ilicite, după cum urmează: criza economică, nodurile importante de transport, comunitățile din diasporă, corupția, entități constituite legal prin care se realizează activități ilicite, atitudinea și comportamentul publicului față de anumite infracțiuni, raportul dintre riscuri și beneficii în urma săvârșirii unui anumit tip de infracțiuni, ușurința entităților infracționale de a pătrunde pe piețele de desfacere, internetul, comerțul electronic, legislația și oportunitățile transfrontaliere, furturile de identitate și frauda prin folosirea documentelor falsificate. Astfel, inclusiv analiza Europol a evidențiat riscul ca România să fie afectată de aceste vulnerabilități.

În urma analizării tuturor tendințelor, Europol a identificat 7 amenințări actuale de care statele membre vor trebui să țină cont în momentul în care își vor formula direcțiile de acțiune în ceea ce privește combaterea criminalității organizate, respectiv:

a) migrația ilegală;

b) traficul de ființe umane;

c) contrafacerea mărfurilor și produselor din domeniul sanitar și farmaceutic;

d) infracțiuni economice săvârșite prin intermediul firmelor de tip „fantomă” – rambursarea ilegală a TVA;

e) producția și traficul de droguri sintetice;

f) criminalitatea informatică;

g) spălarea de bani.

De asemenea, au mai fost identificate două posibile amenințări care trebuie avute în vedere și tratate ca posibile domenii de acțiune pentru grupările de criminalitate organizată, respectiv:

a) infracțiunile în domeniul mediului – traficul ilicit de deșeuri;

b) fraudele în domeniul energiei și fraudele rezultate din comerțul cu certificate verzi.

• Riscuri și vulnerabilități identificate la nivel național

La nivel național, amploarea și diversitatea fenomenului infracțional, modalitățile de manifestare, persistența, gradul de generalizare, precum și caracterul pronunțat transfrontalier al acestuia, mobilitatea crescută a grupărilor de criminalitate organizată, utilizarea de către acestea a noilor tehnologii din domeniul IT&C fac necesară dezvoltarea unei abordări mai flexibile și capabile să asigure reacții oportune la nivel instituțional pentru combaterea fenomenului infracțional.

Conform rezultatelor publicate de ultimele două sondaje Eurobarometru, numai 5% dintre respondenții români chestionați cu privire la cele mai importante probleme cu care se confruntă în plan personal au apreciat criminalitatea ca fiind o problemă importantă, valoare similară celei înregistrate la nivel european și în scădere față de anii anteriori, când între 7 și 9% dintre români considerau criminalitatea o problemă.

Deși rezultatele obținute în ultimii ani, precum și sondajele efectuate arată că siguranța cetățeanului și gradul de încredere a cetățenilor în instituțiile cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice sunt în creștere, dinamica fenomenului infracțional rămâne o amenințare permanentă asupra climatului de siguranță și bunăstării cetățenilor, prin posibile amenințări precum:

• manifestări de rasism, xenofobie, extremism și alte forme de intoleranță ce pot genera tulburări ale ordinii publice sau se pot transforma în acte de violență la adresa cetățenilor, bunurilor materiale ale acestora sau ale comunității;

• creșteri ale fenomenului infracțional pe fondul:

– deteriorării standardelor de viață, degradării mediului familial și a sistemului educațional;

– manifestării și proliferării în cadrul unor segmente ale noii generații a unui accentuat comportament nonconformist, de respingere a standardelor de conviețuire socială;

– schimbării modurilor de operare în comiterea unor infracțiuni, prin importul unor genuri de infracțiuni atipice spațiului românesc;

– neintegrării în societate a persoanelor fără ocupație și/sau rămase fără ocupație;

• creșterea decalajului economic între unele zone geografice, precum și în rândul populației;

• apariția unor crize economice atât la nivel european, cât și la nivel regional, zonal;

• degenerarea adunărilor publice, spontane sau organizate, cu caracter revendicativ, de protest sau a altor forme de manifestare a cetățenilor în spațiul public, pe fondul nemulțumirilor în plan social.

Din analizele efectuate rezultă următoarele categorii de infracțiuni săvârșite de grupările de criminalitate organizată cu impact major asupra ordinii publice și siguranței cetățeanului:

* Consumul și traficul de droguri

Fenomenul traficului de droguri este caracterizat de provocări tot mai mari, în special din cauza câștigurilor

importante obținute de către liderii grupurilor organizate și a diversificării categoriilor de droguri nou-introduse pe piață în ultimii ani, prin apariția substanțelor psihoactive. Combaterea traficului de droguri rămâne o prioritate atât a organismelor internaționale ale Uniunii Europene, cât și a Guvernului României, fenomenul fiind abordat și în documentele strategice naționale.

România reprezintă, în principal, o zonă de tranzit și pentru depozitarea temporară a drogurilor de mare risc. Rolul grupărilor de criminalitate organizată autohtone implicate în operațiuni de trafic de droguri este acela de a sprijini sau derula operațiuni de livrare a produselor narcotice spre statele din Occident.

Poziția geografică a României favorizează includerea țării noastre în cadrul marilor rețele de trafic internațional.

Potențialul deosebit al portului Constanța pentru dezvoltarea economică a României, reprezentat în special de poziția geostrategică la confluența rutelor celor trei coridoare de transport paneuropene, creează premisele ca țara noastră să constituie principala poartă de intrare a produselor și bunurilor provenite de pe piețele emergente din estul Asiei și Orientul Mijlociu, precum și o alternativă semnificativă pentru accesul unor cantități însemnate de cocaină către spațiul comunitar.

În ultimii doi ani, comercializarea pe piața din România a substanțelor psihoactive – prin metoda clasică „magazine de vise” – a înregistrat o scădere semnificativă, ca urmare a măsurilor legislative adoptate și a activităților de combatere întreprinse de autoritățile de aplicare a legii. Pe acest fond, vânzarea-cumpărarea acestor substanțe stupefiante se realizează cu o pondere mai mare prin intermediul internetului.

Tendințe și factori de risc

• Traficul de droguri are un pronunțat caracter transfrontalier, numărul cetățenilor români implicați fiind în creștere.

• Grupările de criminalitate organizată și-au intensificat operațiunile, diversificându-și rutele de trafic de droguri.

• Mediul virtual reprezintă un instrument și un spațiu propice pentru aprovizionarea cu precursori și substanțe psihoactive.

• Substanțele chimice folosite în scopuri licite pot fi deturnate de către organizațiile criminale de la consumul licit și folosite ca precursori ai drogurilor.

• Comportamentul și gradul de conștientizare a populației, în special față de substanțele noi psihoactive, se situează la un nivel scăzut.