În Monitorul Oficial nr. 535 din 18 iulie a.c. a fost publicată Decizia Curții Constituționale a României nr. 417 din 3 iulie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Descoperă Raftul Legalis® – cea mai flexibilă soluție de doctrină online
În extras:
Opinie separată
„În dezacord cu soluţia adoptată cu vot majoritar, consider că sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune trebuia respinsă ca fiind inadmisibilă pentru următoarele motive:
1. Autorii sesizării susţin că nu au fost respectate prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune potrivit cărora:
„Listele de candidaţi se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează:
a) grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament”.
Autorii sesizării contestă că „În opinia noastră, prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 nu au fost respectate” fiindcă „în etapa înaintării propunerilor pentru locurile de membrii ai Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune nu s-a respectat configuraţia politică şi ponderea grupurilor reunite ale Partidului Naţional Liberal în Parlament”.
Autorii susţin că au „o pondere de 25% din totalul numărului de parlamentari” şi astfel „s-ar cuveni să înainteze două propuneri”.
Faţă de această pondere „conform Hotărârii nr. 24 din 16 iunie 2014 Partidului Naţional Liberal i s-a alocat doar o singură funcţie” şi astfel „principiul configuraţiei politice şi al ponderii în Parlament nu a mai fost respectat.”
2. Din analiza textului de lege, dar şi din motivarea autorilor sesizării reiese cât se poate de clar că „propunerile se înaintează de către grupurile parlamentare”, deci grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal trebuia să înainteze cel puţin două propuneri pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Or grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal au înaintat o singură propunere în persoana domnului Alexandru Ducu Bertzi, care a şi fost ales în consiliu.
3. Hotărârea nr. 24/2014 a fost aprobată, prin vot, de către Parlamentul României, în şedinţa comună din 16 iunie 2014, pe baza propunerilor anterior depuse de grupurile parlamentare, propuneri care au fost discutate şi candidaţii au fost audiaţi în comisiile reunite pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.
4. Din avizul comun privind desemnarea candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie reiese că propunerile de candidaţi din partea grupurilor parlamentare au fost votaţi în unanimitatea celor 28 de parlamentari prezenţi şi nu s-a pus problema unor contestaţii privind numărul de propuneri din partea grupurilor parlamentare, iar plenul a votat cu 332 voturi pentru listă şi 49 împotrivă, fără ca la vreuna dintre şedinţe, comisie sau plen, grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal să fi venit cu încă o propunere.
5. Nerespectând prevederile legii prin faptul că au înaintat o singură propunere, şi votând în continuare lista, care conţinea o singură propunere din partea Partidului Naţional Liberal, consider că prin introducerea sesizării autorii invocă propria culpă în nerespectarea prevederilor legale, care stabilesc în sarcina grupurilor parlamentare înaintarea propunerilor, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament.
În aceste condiţii sesizarea este inadmisibilă.
Judecător,
Puskás Valentin Zoltán”
Opinie separată
Nu suntem de acord cu soluţia pronunţată prin Decizia nr. 417 din 3 iulie 2014 cu votul majorităţii membrilor Curţii Constituţionale şi apreciem că sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune trebuia respinsă pentru următoarele motive:
1. În opinia majoritară se consideră că hotărârea criticată este nelegală întrucât au fost încălcate prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 potrivit cărora „grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament”, iar prin aceasta au fost nesocotite prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
2. Această concluzie este nefundamentată şi se bazează pe o interpretare formală, tehnicistă a unui text din lege fără a ţine seama de prerogativele Parlamentului la punerea în aplicare a legii, de practica parlamentară mai ales aceea în exercitarea funcţiei sale de numiri a unor persoane în funcţii de demnitate publică.
3. Întreaga activitate parlamentară se desfăşoară, printre altele, şi potrivit principiului „majoritatea decide, opoziţia se exprimă”, principiu impus de natura electivă a mandatului reprezentativ şi al caracterului pluralist al Camerelor Parlamentului.
Regula majorităţii funcţionează atât în procesul legislativ, cât şi în exercitarea altor funcţii ale Parlamentului. Acest principiu asigură atât eficienţa concretă a oricărei forme a democraţiei, cât şi legitimitatea voinţei majorităţii degajate din procesul electoral.
Desigur, acest principiu nu trebuie interpretat şi aplicat ca o formă de dictatură a majorităţii.
4. Şi în practica parlamentară din România mecanismul de „căutare” a majorităţilor necesare adoptării hotărârilor presupune utilizarea permanentă a dialogului între majoritate şi opoziţie, asocierea chiar conjuncturală între diferite grupuri, între anumite opţiuni, toate acestea neexcluzând compromisurile.
Asigurarea configuraţiei şi a ponderii politice nu poate fi realizată matematic în conformitate strictă cu fracţiile rezultate din calculul aritmetic al algoritmurilor prevăzute. Nu de puţine ori suma fracţiilor rotunjite dau rezultate mai mari decât algoritmurile calculate iniţial. Aceste situaţii, aparent insurmontabile, impun cu necesitate purtarea unor negocieri şi realizarea unor compromisuri pentru a rezulta o soluţie, desigur legală.
Din acest motiv, consultările, negocierile şi compromisurile prevăzute de altfel şi în regulamentele Camerelor şi în Regulamentul şedinţelor comune dau naştere unor liste cu propuneri de nominalizări prezentate Plenului, care reflectă renunţări ale unor grupuri în favoarea altuia, la neparticiparea unor grupuri la constituirea unor organisme în schimbul participării lor la constituirea altor organisme.
5. În aplicarea şi interpretarea prevederilor art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 trebuia ţinut cont de dispoziţiile cuprinse la art. 2 alin. (1), art. 61 alin. (1) şi art. 69 din Actul fundamental al ţării, texte care consacră suveranitatea poporului exercitată prin organele sale reprezentative, poziţia Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi mandatul reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor cărora nu li se poate impune un mandat imperativ.
Potrivit acestor prevederi, orice propunere sau raport prezentat Plenului unei Camere sau Plenului reunit al celor două Camere se adoptă prin votul liber exprimat al parlamentarilor. Plenurile Camerelor, plenul Camerelor reunite, ca de altfel şi comisiile parlamentare nu pot fi obligate să voteze într-un anumit fel.
6. Situaţia de fapt care a declanşat contestarea hotărârii a fost reţinută inexact şi incomplet în cuprinsul prezentei decizii.
Chiar dacă din cuprinsul documentelor scrise depuse la dosarul cauzei rezultă existenţa unor dispute provocate de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal în Birourile Permanente reunite, există alte documente scrise din care rezultă două lucruri esenţiale neevocate în considerentele deciziei, dar care demonstrează indubitabil acordul iniţial al Partidului Naţional Liberal cu privire la reprezentarea sa propusă în raportul comisiilor de specialitate.
Ambele documente sunt de natură a demonstra netemeinicia sesizării de neconstituţionalitate.
Primul document este procesul-verbal al şedinţei comune a Comisiilor de specialitate din cele două Camere din care rezultă că membrii acestora au avizat în unanimitate (inclusiv parlamentarii P.N.L. membri ai Comisiei) candidaţii, astfel cum ei au fost propuşi de grupurile parlamentare (inclusiv de grupul parlamentar P.N.L.).
Al doilea document — care este şi mai puternic — îl reprezintă propunerea scrisă a grupului P.N.L., prin care a fost nominalizat un singur candidat ca membru titular şi un singur candidat ca supleant.
Grupurile P.N.L. din cele două Camere nu au dovedit şi nici nu au susţinut măcar faptul că ar fi fost împiedicate să depună o propunere cu 2 candidaţi.
Pentru toate aceste motive considerăm că sesizarea trebuia respinsă ca neîntemeiată.
7. Decizia adoptată de către Curte este criticabilă şi datorită discordanţei care există între dispozitivul acesteia, de pe o parte, şi obiectul sesizării şi considerentele acesteia, pe de altă parte.
Într-adevăr, obiectul sesizării şi al considerentelor deciziei l-a constituit exclusiv desemnarea de către Parlament a celor 8 membri titulari şi a celor 8 membri supleanţi propuşi de grupurile politice parlamentare şi nu a vizat desemnarea membrilor nominalizaţi de către salariaţi.
Judecător,
Prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Judecător,
Toni Greblă