Ordonanța nr. 1/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 63 din 27 ianuarie a.c. modificară şi completează Legea nr. 122/2006 privind azilul în România şi Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.

Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Afla totul despre cele mai noi module Legalis 2.0: Dreptul UE și CEDO | Drept Public

În extras:

Art. I

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 1
Obiectul de reglementare

Prezenta lege stabileşte regimul juridic al străinilor care solicită protecţie internaţională în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, procedura de acordare, încetare şi anulare a protecţiei internaţionale în România, procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, precum şi condiţiile de acordare, excludere şi încetare a protecţiei temporare.“

2. La articolul 2, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a)formă de protecţie – protecţia internaţională sau protecţia temporară, acordate de statul român;“.

3. La articolul 2, după litera a1) se introduce o nouă literă, litera a2), cu următorul cuprins:

„a2)beneficiar al protecţiei internaţionale – cetăţeanul străin sau apatridul căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecţia subsidiară, în condiţiile prezentei legi;“.

4. La articolul 2, literele b), d), g), h) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b)solicitant sau solicitant de azil – cetăţeanul străin sau apatridul care şi-a manifestat voinţa de a obţine protecţie internaţională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat;

……….

d)cerere pentru acordarea protecţiei internaţionale sau cerere de azil – solicitarea făcută de un cetăţean străin sau de un apatrid în scopul obţinerii protecţiei internaţionale din partea statului român, atât timp cât nu solicită în mod explicit un alt tip de protecţie care poate face obiectul unei cereri separate;

……….

g)statut de refugiat – formă de protecţie internaţională prin care statul român recunoaşte calitatea de refugiat, în condiţiile prezentei legi;

h)protecţie subsidiară – formă de protecţie internaţională acordată de statul român, în condiţiile prezentei legi;

……….

k)minor – cetăţeanul străin sau apatridul care nu a împlinit vârsta de 18 ani;“.

5. La articolul 2, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:

„f1)refugiat – cetăţeanul străin sau apatridul care îndeplineşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenţia de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;“.

6. La articolul 2 litera j), punctul (ii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(ii) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare sau copiii minori ai soţului/soţiei beneficiarului, cu condiţia ca aceştia să fie necăsătoriţi, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptaţi potrivit legislaţiei naţionale a ţării de origine;“.

7. La articolul 2 litera j), după punctul (ii) se introduce un nou punct, punctul (iii), cu următorul cuprins:

„(iii) tatăl sau mama beneficiarului de protecţie internaţională sau o altă persoană majoră care este responsabilă pentru acesta potrivit legii române, atunci când respectivul beneficiar este minor şi necăsătorit.“

8. La articolul 2, după litera k) se introduce o nouă literă, litera k1), cu următorul cuprins:

„k1)minor neînsoţit – minorul, cetăţean străin sau apatrid, care intră pe teritoriul României neînsoţit de părinţi sau de o persoană majoră care să fie responsabilă pentru acesta potrivit legii române şi nu este luat efectiv în îngrijire de o astfel de persoană, precum şi minorul care este lăsat neînsoţit după ce a intrat pe teritoriul României;“.

9. După articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 51, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 51
Situaţia persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale

(1) Aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se realizează cu luarea în considerare a situaţiei specifice a persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale.

(2) În categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale sunt incluşi minorii, minorii neînsoţiţi, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinţii singuri însoţiţi de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele cu afecţiuni mintale, persoanele care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, psihică sau sexuală, ori aflate în alte situaţii speciale, similare celor menţionate anterior.

(3) Pentru scopurile prezentei legi apartenenţa la categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale se determină de către specialişti din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pe baza unei evaluări individuale. În vederea realizării evaluării individuale, autorităţile competente acordă sprijin de specialitate, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări.“

10. La articolul 6, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) În sensul prezentei legi, prin infracţiune gravă se înţelege orice infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.“

11.Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 12
Rolul activ

Autorităţile competente cu soluţionarea cererilor de azil investighează, din oficiu, orice împrejurări de fapt şi de drept care pot conduce la soluţionarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menţionate în cererea de azil sau în plângere.“

12. La articolul 15, literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) declaraţiile solicitantului sunt considerate coerente şi plauzibile şi nu sunt contrazise de informaţii generale şi specifice cunoscute, relevante pentru cererea sa;

……….

e) credibilitatea generală a solicitantului a putut fi stabilită.“

13. La articolul 18, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) La finalul cursului de iniţiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor solicitanţi de azil în anul de studiu corespunzător.“

14. La articolul 20 alineatul (1), după litera p) se introduc două noi litere, literele q) şi r), cu următorul cuprins:

„q) să aibă acces la dobândirea unei locuinţe, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

r) să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.“

15. La articolul 20, alineatele (6) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(6) Permisul de şedere prevăzut la alin. (1) lit. a) se eliberează, de îndată ce este posibil după acordarea protecţiei internaţionale în România, pentru o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de 2 ani, persoanelor cărora li s-a acordat protecţie subsidiară. După expirare, se va elibera un nou permis de şedere cu aceeaşi valabilitate.

(8) Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează, la cerere, beneficiarilor protecţiei internaţionale în România pentru o perioadă de 2 ani, fără posibilitatea prelungirii valabilităţii. După expirare, se eliberează un nou document de călătorie cu aceeaşi valabilitate.“