În Monitorul Oficial nr. 772 din 11 decembrie a.c. a fost publicată Legea nr. 300/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Afla totul despre cele mai noi module Legalis 2.0: Dreptul UE și CEDO | Drept Public

În extras

Art. I

Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele e) şi k)–p) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„e)persoană urmărită – persoana care a fost dată în urmărire internaţională;

……….

k)pedeapsă – pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea ori măsura privativă de libertate aplicată, printr-o hotărâre judecătorească sau ordonanţă penală, ca urmare a unei acţiuni penale;

l)stat emitent – statul în care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească sau a fost emisă ordonanţa penală, după caz; m) stat de executare – statul căruia urmează sau i-a fost transmisă o hotărâre judecătorească în scopul recunoaşterii şi executării acesteia;

n)persoană condamnată în străinătate – cetăţeanul român, precum şi cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene, apatridul sau străinul care beneficiază în România de un drept de şedere permanentă, condamnat într-un alt stat; o) drept de şedere permanentă –

  1. (i)drept de rezidenţă permanentă în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; sau
  2. (ii)drept de şedere pe termen lung în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

p)statul pe teritoriul căruia trăieşte persoana – statul cu care aceasta are legături strânse în baza reşedinţei obişnuite şi a altor elemente de tipul relaţiilor familiale, sociale, profesionale şi culturale;“.

2.Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 10

Autorităţile centrale române

(1) Competenţa îndeplinirii atribuţiilor specifice de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală aparţine şi se exercită de către:

a) Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, dacă cererile au ca obiect extrădarea, mandatul european de arestare, transferarea persoanelor condamnate, ordinul de indisponibilizare, ordinul de confiscare, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi a actelor judiciare penale, comisiile rogatorii internaţionale, orice altă formă de asistenţă judiciară internaţională care se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale, precum şi, indiferent de faza procesuală, atunci când, după caz, se prevede altfel prin prezenta lege sau cererea este formulată în temeiul curtoaziei internaţionale sau Ministerul Justiţiei este desemnat autoritate centrală unică potrivit tratatelor internaţionale la care România este parte;

b) Ministerul Public, prin structurile de specialitate, atunci când comisiile rogatorii internaţionale sau celelalte forme de asistenţă judiciară internaţională se referă la activitatea de cercetare şi urmărire penală;

c) Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, dacă se referă la cazierul judiciar.

(2) În exercitarea atribuţiilor, autorităţile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate şi transmit statului solicitat, în vederea executării, cererile formulate de către autorităţile române. Totodată, autorităţile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate şi, după caz, execută sau transmit autorităţilor române competente, în vederea executării, cererile formulate de autorităţile străine.

(3) Cererile se execută sau sunt transmise în vederea executării, după caz, ori de câte ori în urma controlului de regularitate efectuat se constată că acestea îndeplinesc condiţiile de formă şi fond prevăzute de prezenta lege, tratatele la care România este parte, precum şi, dacă este cazul, de înţelegerile ori bunele practici stabilite în relaţia cu statul solicitat ori solicitant.

(4) În cazul cererilor formulate de autorităţile române, netransmiterea cererii ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (3) sau, în cazul celor transmise în vederea executării către autorităţile statului solicitat, neîndeplinirea, îndeplinirea greşită sau cu întârziere de către autorităţile statului solicitat a activităţilor solicitate de autorităţile române, lipsa răspunsului autorităţilor statului solicitat, precum şi orice situaţii obiective nu pot fi imputate autorităţilor centrale române şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor din Codul de procedură penală referitoare la amenda judiciară.

(5) În relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, dispoziţiile alin. (2) se aplică numai dacă nu contravin unor dispoziţii speciale din prezenta lege sau altor legi speciale.“

3. La articolul 14, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Cererile formulate de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti române sau, în cazul în care se prevede astfel, în tratatul aplicabil ori în prezenta lege, de Ministerul Justiţiei, precum şi actele anexate vor fi însoţite de traduceri în una din limbile prevăzute în instrumentul juridic aplicabil în relaţia cu statul solicitat. Cererile formulate în temeiul curtoaziei internaţionale şi actele anexe se vor traduce în limba oficială a statului solicitat. Traducerea se efectuează la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei judecătoreşti de către un traducător autorizat. În cazul în care pe listele curţii de apel în circumscripţia căreia se află organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească nu există niciun traducător autorizat pentru limba în care trebuie tradusă cererea ori, deşi există, acesta refuză să presteze serviciul solicitat, organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească va solicita Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Ministerului Justiţiei, după caz, traducerea acesteia.

……….

(4) Traducerea răspunsului autorităţilor străine se efectuează de către un traducător autorizat, la cererea autorităţii române care a formulat cererea.“

4. La articolul 19 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante;“.

5. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Calitatea de cetăţean român, solicitant de azil sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare în România se apreciază la data rămânerii definitive a hotărârii asupra extrădării. Dacă această calitate este recunoscută între data rămânerii definitive a hotărârii de extrădare şi data convenită pentru predare, se va pronunţa o nouă hotărâre în cauză.“

6. La articolul 42, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) În cazul în care statul solicitant solicită în acelaşi timp extrădarea a două sau mai multe persoane, cercetate în aceeaşi cauză penală sau în cauze conexe, care au fost localizate în circumscripţiile unor curţi de apel diferite, competenţa soluţionării cererilor de extrădare aparţine Curţii de Apel Bucureşti.“

7. La articolul 43, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) După identificare, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost prinsă persoana extrădabilă sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile şi continuarea procedurii judiciare de soluţionare a cererii de extrădare. În cazul prevăzut la art. 42 alin. (11), audierea persoanei extrădabile de către Curtea de Apel Bucureşti se poate realiza şi prin videoconferinţă. Lucrările efectuate de parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost prinsă persoana extrădabilă se trimit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, imediat după audierea persoanei extrădabile.

……….

(4) Arestarea provizorie în vederea extrădării se execută în centrele de reţinere şi arestare preventivă, care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu excepţia cazurilor în care persoana se află în executarea unei pedepse într-un penitenciar din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.“