În Monitorul Oficial nr. 655 din 24 octombrie a.c. a fost publicată decizia nr. 14/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-au admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş şi, în consecinţă, s-a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 312 alin. 4 din Codul procedură civilă de la 1865, în procesele începute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în cazul rejudecării cauzei la un alt termen de judecată decât la cel la care s-a dispus admiterea recursului şi casarea cu reţinere a hotărârii atacate de către curţile de apel şi tribunale, prevederile art. 305 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.

Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Nou! Din 2 septembrie, clientii Legalis 2.0 pot accesa noul modul Dreptul UE si CEDO

În extras

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. 4 raportat la art. 305 din Codul de procedură civilă de la 1865 în procesele începute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, referitor la admisibilitatea probelor noi, cu excepţia înscrisurilor, atunci când tribunalele şi curţile de apel, după casarea hotărârii atacate, au reţinut cauzele spre rejudecare în fond.

Doamna judecător Rodica Aida Popa, preşedintele completului de judecată, constatând că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, a acordat cuvântul reprezentantului procurorului general, doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, pentru susţinerea recursurilor în interesul legii.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a susţinut că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. 4 raportat la art. 305 din Codul de procedură civilă de la 1865 în procesele începute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, referitor la admisibilitatea probelor noi, cu excepţia înscrisurilor, atunci când tribunalele şi curţile de apel, după casarea hotărârii atacate, au reţinut cauzele spre rejudecare în fond, fiind identificate două orientări jurisprudenţiale.

Într-o primă orientare a practicii, s-a reţinut că, în caz de admitere a recursului şi casare a hotărârii atacate, curţile de apel şi tribunalele, reţinând cauza spre rejudecare, pot administra orice probe prevăzute de lege, fără a fi limitate numai la administrarea înscrisurilor noi.

Într-o a doua orientare a practicii, instanţele au trimis cauza spre rejudecare instanţei a cărei hotărâre a fost casată, ori de câte ori au apreciat că se impune administrarea unor probe noi, altele decât înscrisurile, având în vedere dispoziţiile imperative ale art. 305 din Codul de procedură civilă de la 1865, care interzic administrarea de probe noi în instanţa de recurs, cu excepţia înscrisurilor.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin a menţionat că prima opinie este considerată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii şi a solicitat admiterea recursurilor în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş s-a arătat că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. 4 raportat la art. 305 din Codul de procedură civilă de la 1865 în procesele începute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, referitor la admisibilitatea probelor noi, cu excepţia înscrisurilor, atunci când tribunalele şi curţile de apel, după casarea hotărârii atacate, au reţinut cauzele spre rejudecare în fond.

2. Examenul jurisprudenţial

Prin Adresa nr. 1.610 din 9 iunie 2008, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a se pronunţa cu privire la chestiunea de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele în circumscripţia acestei curţi de apel în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. 3–5 din Codul de procedură civilă de la 1865.

Ca urmare a acestei sesizări, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a verificat jurisprudenţa la nivelul întregii ţări.

Examenul jurisprudenţial a relevat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. 4 raportat la art. 305 din Codul de procedură civilă de la 1865, în procesele începute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, referitor la admisibilitatea probelor noi, cu excepţia înscrisurilor, atunci când tribunalele şi curţile de apel, după casarea hotărârii atacate, au reţinut cauzele spre rejudecare în fond, practica judiciară este neunitară, identificându-se două orientări jurisprudenţiale.