În Monitorul Oficial nr. 451 din 23 iulie 2013 a fost republicată Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

În cadrul actului normativ se arată:

Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Bibliotecii Legislative Legalis 2.0. Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie

Dispoziţii generale

 Art. 1

(1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor de performanţă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

(2) Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică, reprezintă acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al protecţiei mediului.

 Art. 2

Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:

a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi la noile unităţi ale acestora;

c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, unităţile de clădire şi elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii supuse unor lucrări de renovare majoră, precum şi în cazul instalării/înlocuirii/modernizării sistemelor tehnice ale clădirilor;

d) certificarea energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

e) inspecţia sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri;

f) sistemul de control al certificatelor de performanţă energetică, al rapoartelor de audit energetic, precum şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor tehnice ale clădirilor.

 …………………………………………………

Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

 Art. 4

(1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea*) tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;

b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;

c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului;

d) instalaţia de ventilare mecanică;

e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;

f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;

g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;

h) ventilarea naturală;

i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;

j) aporturile interne de căldură.

(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:

a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) electricitate produsă prin cogenerare;

c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;

d) utilizarea luminii naturale.

(4) În aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condiţiile generale, exprimate în parametrii naţionali.

(5) Datele şi ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi rezultatele acestora, se includ în planurile naţionale de eficienţă energetică şi se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la intervale care nu depăşesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014.

 Art. 5

Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanţă:

a) clasa energetică;

b) consumul total specific de energie;

c) indicele de emisii echivalent CO2.

 CAPITOLUL IV

Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor

 Art. 6

(1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:

a) locuinţe unifamiliale;

b) blocuri de locuinţe;

c) birouri;

d) clădiri de învăţământ;

e) spitale;

f) hoteluri şi restaurante;

g) construcţii destinate activităţilor sportive;

h) clădiri pentru servicii de comerţ;

i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.

(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.

(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

 Art. 7

Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;

c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;

d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;

e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2.