În Monitorul Oficial nr. 388 din 28 iunie 2013 a fost publicată Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.

În cadrul actului normativ se arată:


Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Bibliotecii Legislative Legalis 2.0. Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie


Articol unic

Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4 din 30 ianuarie 2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I punctul 2, articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 82

Prezenta lege intră în vigoare la data prevăzută la art. 81, cu excepţia dispoziţiilor art. 80, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi a dispoziţiilor art. 38 pct. 1 şi 2, care intră în vigoare la data de 1 octombrie 2013.“

2. După articolul I se introduce un nou articol, articolul I1, cu următorul cuprins:

„Art. I1

La articolul 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(3) Până la data intrării în vigoare a reglementării prevăzute la alin. (1), atribuţiile instanţei de tutelă referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia revin autorităţii tutelare.»“

3.Articolul III se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. III

Prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în procesele începute în perioada 15 februarie 2013–30 septembrie 2013.“

4. După articolul VI se introduce un nou articol, articolul VI1, cu următorul cuprins:

Art. VI1

Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după alineatul (12) se introduc două noi alineate, alineatele (13) şi (14), cu următorul cuprins:

«(13) Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atestă în scris.

(14) Serviciile prestate conform dispoziţiilor alin. (1) şi (11) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.»

2.La articolul 59, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

«(3) Actul întocmit de notarul public conform alin. (1) şi art. 58 alin. (4) şi (41), prin care se autentifică înţelegerea din acordul de mediere, are putere de titlu executoriu.»“

5. După articolul VIII se introduc patru noi articole, articolele IX–XII, cu următorul cuprins:

Art. IX

(1) Pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor ale cărui pensii au fost revizuite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)–h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012, sumele încasate în temeiul unor hotărâri judecătoreşti de acordare a pensiilor de serviciu în cuantumul anterior Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, desfiinţate în căile de atac, nu se mai recuperează.

(2) Sumele deja recuperate până la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu se restituie.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi în cazul sumelor încasate în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de admitere a cererii de ordonanţă preşedinţială prin care s-a dispus suspendarea executării deciziei de revizuire emise conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 şi menţinerea în plată a pensiei de serviciu până la soluţionarea contestaţiei introduse împotriva deciziei de revizuire.

(4) Dispoziţiile alin. (3) sunt aplicabile şi în cazul prevăzut la art. XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Art. X

La articolul 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 23

(1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, cărora nu li s-a acordat locuinţă de serviciu de către ordonatorii principali de credite, au dreptul, în condiţiile art. 22, la compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Acest drept nu are caracter salarial şi nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II. În situaţii excepţionale, determinate de inexistenţa unui fond locativ adecvat în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuinţă situată în altă localitate din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel.»