În Monitorul Oficial nr. 266 din 13 mai 2013 a fost publicata Hotărârea nr. 1/2013 a Colegiului Psihologilor din România pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare internă a Colegiului Psihologilor din România.
În cadrul Regulamentului de organizare şi funcţionare internă a Colegiului Psihologilor din România se arată:
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare internă a Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare regulament, stabileşte metodologia şi procedurile de organizare şi funcţionare ale forurilor de conducere, ale comisiilor de specialitate şi ale structurilor administrative ale Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, precum şi competenţele administrativ-funcţionale ale acestora în raport cu atribuţiile stabilite prin actele normative în vigoare.
(2) Regulamentul stabileşte procedura obţinerii atestatului de liberă practică eliberat de către Comitetul director al Colegiului, denumit în continuare Comitetul director, precum şi procedura înregistrării formelor de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, denumit în continuare psiholog.
Art. 2
Prezentul regulament, elaborat potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, stabileşte metodologia unică de desfăşurare a activităţii în cadrul Colegiului.
CAPITOLUL II
Semnificaţia unor termeni
Art. 3
(1) În înţelesul prezentului regulament, termenii utilizaţi au următorul înţeles:
a)autoritatea română competentă pentru profesia de psiholog/autoritatea de reglementare pentru profesia de psiholog este Colegiul, în condiţiile legislaţiei specifice;
b)comisii de specialitate – comisiile aplicative şi celelalte comisii prevăzute la art. 35 alin. (1) lit. a)–c) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, denumită în continuare lege, raportat la dispoziţiile art. 35 alin. (2) din lege;
c)conducerea operativă – activitatea specifică de consultare acordată de persoanele prevăzute la art. 40 din lege forurilor de conducere ale Colegiului, la solicitarea expresă a Comitetului director sau a preşedintelui acestuia;
d)structura de suport – cuprinde departamentele cu caracter administrativ, economic şi juridic care deservesc activitatea Colegiului, aflate în subordinea Comitetului director, conduse de către preşedintele acestuia.
(2) În înţelesul prezentului regulament, ceilalţi termeni utilizaţi în text sunt definiţi potrivit dispoziţiilor actelor normative care reglementează exercitarea profesiei de psiholog în România.
CAPITOLUL III
Competenţele Colegiului
Art. 4
(1) Colegiul este constituit ca organizaţie profesională a psihologilor români, cu rol de reprezentare şi ocrotire a intereselor profesiei de psiholog, cu atribuţii de autoritate de reglementare unică pentru profesia de psiholog, competentă în domeniul reglementării profesiei de psiholog, recunoaşterii formării profesionale şi a calificărilor profesionale, respectiv a furnizorilor de servicii psihologice, având ca atribuţii principale organizarea şi autoreglementarea profesiei de psiholog, precum şi furnizarea serviciilor psihologice în România, în condiţiile legii.
(2) Calitatea de membru al Colegiului este compatibilă cu calitatea de membru în formele de asociere cu caracter ştiinţific sau profesional, fără a fi asimilată acestora, în condiţiile legii.
(3) În organizarea exercitării profesiei de psiholog în România, Colegiul are următoarele competenţe specifice:
a) întreprinde toate măsurile în vederea asigurării respectării cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog în condiţiile legii şi adoptă acte administrative cu caracter normativ, în condiţiile legii;
b) reglementează şi detaliază conţinutul serviciilor psihologice, emite ghiduri de bune practici şi stabileşte condiţiile de realizare a activităţilor psihologice în România, în vederea instituirii de standarde de calitate a serviciilor psihologice;
c) reglementează şi detaliază competenţele profesionale ale psihologilor, instituind un cadru de promovare şi de dezvoltare a competenţelor profesionale;
d) instituie şi promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog, soluţionează cererile cu caracter deontologic şi profesional, putând aplica sancţiuni, în condiţiile legii;
e) reprezintă profesia de psiholog şi interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, a entităţilor naţionale de drept public şi privat, precum şi în faţa organismelor profesionale internaţionale;
f) atestă, suspendă şi retrage dreptul de liberă practică al psihologilor, stabileşte condiţiile de organizare şi funcţionare pentru formele de exercitare a profesiei de psiholog, înregistrează, suspendă şi radiază formele independente de exercitare a profesiei de psiholog şi structurile de psihologie, prin gestionarea Registrului unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România;
g) adoptă norme de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, eliberează avizul pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi modul de utilizare a acestora;
h) avizează profesional furnizorii şi programele de formare profesională complementară şi continuă pentru profesia de psiholog, propune instituţiilor abilitate cursuri şi alte forme de educaţie permanentă în domeniul psihologiei, în condiţiile legii;
i) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale, proiecte de modificare şi completare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, denumite în continuare norme metodologice;
j) întocmeşte, actualizează şi face public Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România;
k) mediază litigiile dintre psihologii cu drept de liberă practică, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog;
l) sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a profesiei de psiholog;
m) adoptă hotărâri pentru stabilirea nivelului taxelor pentru serviciile prestate de către Colegiu, precum şi al cotizaţiei anuale a membrilor;
n) adoptă norme privind controlul, îndrumarea şi monitorizarea modului de exercitare a profesiei de psiholog şi realizează controlul şi îndrumarea profesională, în condiţiile legii;
o) promovează psihologia ca ştiinţă, profesia de psiholog şi serviciile psihologice.
Art. 5
(1) În îndeplinirea atribuţiilor specifice ale Colegiului, forurile de conducere emit hotărâri şi, după caz, dispoziţii în condiţiile legii, în domeniile de competenţă.
(2) Actele administrative cu caracter normativ aprobate de către Convenţia naţională a Colegiului, care au obţinut în mod obligatoriu avizul juridic de legalitate cu caracter consultativ, eliberat de către Departamentul juridic şi de comunicare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) În cazul unui aviz juridic negativ, forul emitent hotărăşte în următoarea şedinţă.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii generale privind organizarea şi funcţionarea forurilor de conducere ale Colegiului
Art. 6
(1) Forurile de conducere ale Colegiului menţionate la art. 25 din lege reprezintă organele competente în realizarea atribuţiilor Colegiului, cu rol de reprezentare şi protecţie a intereselor profesiei de psiholog, respectiv de autoritate română competentă şi de reglementare pentru profesia de psiholog, în condiţiile legii.
(2) Metodologia alegerii membrilor forurilor de conducere ale Colegiului şi funcţionării acestora se realizează potrivit procedurilor aprobate prin hotărâre a Consiliului Colegiului, în condiţiile legii.
Art. 7
(1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt legal constituite în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.
(2) În cazul în care la prima convocare a şedinţei condiţia de cvorum prevăzută la alin. (1) nu este îndeplinită, preşedintele Colegiului convoacă şedinţa la o nouă dată, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data primei convocări.
(3) La cea de a doua convocare, şedinţele forurilor de conducere ale Colegiului sunt legal constituite în prezenţa a jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi.
(4) Documentele supuse dezbaterii şi, după caz, aprobării sunt comunicate participanţilor şi altor persoane interesate cu cel puţin 10 zile înainte de data şedinţei.
(5) În cazul hotărârilor Comitetului director sau ale Consiliului Colegiului în care votul este deschis, acesta va putea fi exprimat printr-un sistem on-line sau printr-un alt sistem electronic securizat, în cadrul şedinţelor statutare, potrivit unei metodologii adoptate prin hotărâre a Consiliului Colegiului.
Art. 8
(1) Conformitatea conţinutului actelor administrative aprobate se realizează prin procesele-verbale ale şedinţelor. Procesele-verbale ale şedinţelor, tehnoredactate, se comunică participanţilor la şedinţe şi se arhivează.
(2) Participarea membrilor la şedinţele forurilor de conducere ale Colegiului reprezintă o obligaţie profesională.
(3) Membrii forurilor de conducere şi ai comisiilor, care participă la şedinţele de lucru, au dreptul la plata unor indemnizaţii.
(4) Absenţa nemotivată la mai mult de două şedinţe ale forurilor de conducere ale Colegiului reprezintă abatere disciplinară gravă şi se sancţionează cu pierderea mandatului de membru în forul de conducere, constatată prin hotărâre a Consiliului Colegiului.