Publicat in M. Of. 821/2011 Regulamentul 25/2011 privind lichiditatea institutiilor de credit intra in vigoare la 01.01.2012. La acea data se va abroga Regulamentul 24/2009 privind lichiditatea institutiilor de credit.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

REGULAMENT Nr. 25/2011 privind lichiditatea instituţiilor de credit

M.Of. nr. 820 din 21.11.2011

Având în vedere prevederile art. 51 alin. (1) lit. d), art. 77 alin. (1), art. 150 alin. (1) lit. a), art. 209, 289, 320 şi art. 333 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile art. 25 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în temeiul dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 312/2004 şi ale art. 420 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

Banca Naţională a României emite prezentul regulament.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1

(1) Prezentul regulament are ca obiect reglementarea, la nivel individual, a nivelului minim de lichiditate şi se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, precum şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit străine.

(2) Casa centrală a cooperativelor de credit este responsabilă pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi la nivelul reţelei cooperatiste.

Art. 2

În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) grup de clienţi aflaţi în legătură – două sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice:

– care constituie, dacă nu se dovedeşte altfel, un singur risc de lichiditate, deoarece una dintre persoane deţine, direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte;

– între care nu există o relaţie de control în sensul exprimat la prima liniuţă, dar care trebuie să fie considerate ca reprezentând un singur risc de lichiditate, deoarece între ele există asemenea legături încât retragerea de către una dintre persoane a unui depozit, închiderea unui cont curent şi/sau utilizarea unui angajament de creditare primit de la instituţia de credit poate atrage din partea celorlalte persoane retragerea depozitelor, închiderea conturilor curente şi/sau utilizarea angajamentelor de creditare primite de la instituţia de credit;

b) risc mare de lichiditate – riscul de lichiditate faţă de o persoană sau faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură, a cărei valoare reprezintă cel puţin 10% din valoarea datoriilor, altele decât împrumuturile, şi a angajamentelor de creditare date de instituţia de credit evidenţiate în afara bilanţului;

c) durata rămasă de scurs – durata de viaţă reziduală a activelor, a datoriilor, a angajamentelor primite/date de instituţia de credit evidenţiate în afara bilanţului şi a sumelor de primit/plătit aferente instrumentelor derivate, stabilită în funcţie de scadenţele acestora;

d) sume de primit/plătit aferente instrumentelor derivate – sumele ce urmează a fi încasate/plătite în cadrul operaţiunilor cu instrumente derivate, cu respectarea următoarelor cerinţe:

– pentru operaţiunile ferme de schimb la termen, contractele swap de trezorerie şi contractele swap financiar de valute, sumele de primit/plătit sunt date de valorile corespunzătoare înscrise în conturile în afara bilanţului;

– pentru celelalte instrumente derivate, sumele de primit/plătit sunt date de valoarea justă a respectivelor instrumente, înregistrată în conturile din bilanţ;

e) ţările din categoria A – statele membre ale Uniunii Europene şi ţările care sunt membre depline ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum şi acele ţări care au încheiat acorduri speciale de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cadrul acordurilor generale de împrumut (GAB); în cazul în care o ţară din această categorie îşi reeşalonează datoria publică externă, ţara respectivă este exclusă din categoria A pe o perioadă de 5 ani. Pentru scopurile prezentului regulament, România este tratată separat de celelalte state membre ale Uniunii Europene;

f) excedent/deficit de lichiditate – diferenţa pozitivă/negativă dintre lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară;

g) termen de valabilitate – termenul până la care garanţiile pot fi executate;

h) perioada de aplicare – intervalul de timp în care trebuie menţinut în conturile deschise la Banca Naţională a României nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, stabilit conform prevederilor reglementărilor Băncii Naţionale a României privind regimul rezervelor minime obligatorii;

i) deficit de rezerve – deficitul determinat în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a României privind regimul rezervelor minime obligatorii.

Art. 3

În scopul prezentului regulament, instituţiile de credit faţă de care instituţia de credit înregistrează datorii interbancare, altele decât împrumuturile, şi angajamente de creditare date evidenţiate în afara bilanţului sunt considerate grup de clienţi aflaţi în legătură.

Art. 4

(1) Pentru activele, datoriile şi angajamentele de creditare primite/date de instituţia de credit evidenţiate în afara bilanţului, pentru care sunt prevăzute şi scadenţe intermediare, durata rămasă de scurs se stabileşte în funcţie de acestea şi de scadenţa finală.

(2) Pentru operaţiunile reverse repo/repo şi de luare/dare cu împrumut de titluri garantate cu numerar, durata rămasă de scurs se stabileşte în funcţie de durata rămasă până la scadenţa operaţiunii de creditare, independent de durata de viaţă reziduală a titlurilor care stau la baza operaţiunilor respective.

CAPITOLUL II

Supravegherea riscului de lichiditate

SECŢIUNEA 1

Supravegherea indicatorului de lichiditate

Art. 5

Supravegherea riscului de lichiditate se realizează:

a) de instituţiile de credit, potrivit prevederilor reglementărilor Băncii Naţionale a României privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora;

b) de Banca Naţională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de instituţiile de credit, determinat în conformitate cu prezentul regulament.

Art. 6

(1) Indicatorul de lichiditate se calculează ca raport între lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadenţă.

(2) În sensul alin. (1), benzile de scadenţă sunt: până la o lună, între o lună şi 3 luni, între 3 şi 6 luni, între 6 şi 12 luni şi peste 12 luni.

(3) Lichiditatea efectivă se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadenţă, a activelor, a angajamentelor primite evidenţiate în afara bilanţului, inclusiv a celor aferente operaţiunilor de schimb la vedere, şi a sumelor de primit aferente instrumentelor derivate. La calculul lichidităţii efective se vor avea în vedere şi prevederile art. 29 alin. (3).

(4) Lichiditatea necesară se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadenţă, a datoriilor, a angajamentelor date evidenţiate în afara bilanţului, inclusiv a celor aferente operaţiunilor de schimb la vedere, şi a sumelor de plătit aferente instrumentelor derivate. La calculul lichidităţii necesare se vor avea în vedere şi prevederile art. 20 alin. (3).

(5) În cazul înregistrării unui excedent de lichiditate în oricare dintre benzile de scadenţă, cu excepţia ultimei benzi, acesta se va adăuga la nivelul lichidităţii efective, aferent benzii de scadenţă următoare.

Art. 7

(1) Instituţiile de credit trebuie să menţină în permanenţă indicatorul de lichiditate, calculat pentru totalitatea operaţiunilor în echivalent lei, cel puţin la nivelul de 1 pentru benzile de scadenţă de până la o lună, între o lună şi 3 luni, între 3 şi 6 luni şi între 6 şi 12 luni.

(2) Instituţiile de credit vor calcula indicatorul de lichiditate distinct şi pentru operaţiunile în euro, şi pentru operaţiunile în lei, pentru toate benzile de scadenţă, precum şi pentru totalitatea operaţiunilor în echivalent lei pentru banda de scadenţă de peste 12 luni.

(3) Pentru scopurile prezentului regulament, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul monedei euro, sunt considerate creanţe şi datorii în euro.

(4) Pentru încadrarea în operaţiuni în euro/lei a sumelor de primit/plătit aferente instrumentelor derivate se are în vedere moneda în care urmează să aibă loc încasarea/plata respectivelor sume.

(5) Pentru scopurile prezentului regulament, angajamentele de creditare netrase, exprimate în euro, dar care pot fi trase în altă valută, sunt considerate angajamente de creditare în euro.

Art. 8

Metodologia folosită la calculul indicatorului de lichiditate se aplică pentru determinarea atât a indicatorului de lichiditate în echivalent lei, pentru totalitatea operaţiunilor, cât şi a indicatorului de lichiditate în euro, pentru operaţiunile în euro, şi a indicatorului de lichiditate în lei, pentru operaţiunile în lei.

1.1.

Lichiditatea efectivă

Art. 9

În scopul determinării lichidităţii efective, activele, angajamentele primite de instituţia de credit evidenţiate în afara bilanţului, inclusiv cele aferente operaţiunilor de schimb la vedere, şi sumele de primit aferente instrumentelor derivate se repartizează pe benzile de scadenţă, în funcţie de durata rămasă de scurs, cu respectarea dispoziţiilor care urmează.

Art. 10

(1) Activele cu scadenţa la vedere, cum sunt: casa şi alte valori, soldurile debitoare ale conturilor societăţilor de bursă, alte sume de încasat privind operaţiunile cu titluri şi, după caz, creanţele ataşate şi sumele de amortizat aferente, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la valoarea contabilă brută diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.

(2) Activele cu scadenţa la vedere, cum sunt: contul curent la Banca Naţională a României, depozitele la vedere la Banca Naţională a României, depozitele la Banca Naţională a României rambursabile după notificare, conturile de corespondent la instituţii de credit, depozitele la vedere la instituţii de credit, depozitele la instituţii de credit rambursabile după notificare, creditele de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit, operaţiunile reverse repo de pe o zi pe alta cu instituţiile de credit, titlurile luate cu împrumut de pe o zi pe alta de la instituţii de credit, creditele de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiare şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat aferente, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la valoarea contabilă brută.

(3) Alte active cu scadenţă la vedere, cum sunt: operaţiunile reverse repo de pe o zi pe alta cu clientela, titlurile luate cu împrumut de pe o zi pe alta de la clientelă, conturile curente debitoare ale clientelei reprezentând descoperiri de cont neautorizate şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat aferente, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă brută.

(4) Activele reprezentând depozite la termen ale instituţiilor de credit la Banca Naţională a României şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat aferente vor avea tratamentul prevăzut la alin. (2).

Art. 11

(1) La calculul lichidităţii efective vor fi luate în calcul doar titlurile care îndeplinesc cerinţele prevăzute în prezentul articol.

(2) Instrumentele de capitaluri proprii înscrise la cota unei burse de valori din ţări din categoria A sau din România, înregistrate ca active financiare deţinute în vederea tranzacţionării, active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere ori active financiare disponibile în vederea vânzării şi, respectiv, cele evaluate la cost vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 50% din valoarea contabilă.

(3) Instrumentele de datorie cu scadenţă reziduală de până la un an inclusiv, emise sau garantate de organele administraţiei centrale din ţări din categoria A, înscrise la cota unei burse de valori din ţări din categoria A sau din România, şi instrumentele de datorie cu scadenţă reziduală de până la un an inclusiv, negociabile, emise sau garantate de organele administraţiei centrale din România, înregistrate ca active financiare deţinute în vederea tranzacţionării, active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere ori active financiare disponibile în vederea vânzării şi, după caz, creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 95% din valoarea contabilă.

(4) Instrumentele de datorie cu scadenţă reziduală mai mare de un an, emise sau garantate de organele administraţiei centrale din ţări din categoria A, înscrise la cota unei burse de valori din ţări din categoria A sau din România, şi instrumentele de datorie cu scadenţă reziduală mai mare de un an, negociabile, emise sau garantate de organele administraţiei centrale din România, înregistrate ca active financiare deţinute în vederea tranzacţionării, active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere ori active financiare disponibile în vederea vânzării şi, după caz, creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă.

(5) Instrumentele de datorie, altele decât cele menţionate la alin. (3) şi (4), înscrise la cota unei burse de valori din ţări din categoria A sau din România, înregistrate ca active financiare deţinute în vederea tranzacţionării, active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere ori active financiare disponibile în vederea vânzării şi, după caz, creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 60% din valoarea contabilă.

(6) Instrumentele de datorie înregistrate ca investiţii păstrate până la scadenţă, care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (3), (4) sau (5), şi creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 95%, 90% sau, după caz, 60% din valoarea contabilă brută diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite.

Art. 12

Titlurile care sunt afectate garantării unor împrumuturi primite de instituţia de credit sau fac obiectul unor operaţiuni repo sau operaţiuni de dare cu împrumut de titluri garantate cu numerar se repartizează pe banda de scadenţă aferentă scadenţei operaţiunii de împrumut, respectiv a operaţiunii repo sau operaţiunii de dare cu împrumut de titluri garantate cu numerar, la o valoare ajustată stabilită potrivit prevederilor art. 11.

Art. 13

(1) La calculul lichidităţii efective, din totalul creditelor acordate clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit, pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului, vor fi luate în calcul doar creditele pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau rambursarea principalului de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data scadenţei.

(2) Principalul curent şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat ale acestuia aferente creditelor acordate clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit, pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data scadenţei, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă brută aferentă fiecărei benzi de scadenţă.

(3) Principalul restant şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat ale acestuia aferente creditelor acordate clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit, pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data scadenţei, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă brută.

Art. 14

Creditele curente şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat aferente clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit, pentru care nu se înregistrează întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă brută aferentă fiecărei benzi de scadenţă.

Art. 15

(1) La calculul lichidităţii efective, din totalul creditelor şi plasamentelor acordate clientelei din sectorul instituţiilor de credit, pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului, vor fi luate în calcul doar creditele şi plasamentele pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau rambursarea principalului de maximum 7 zile, inclusiv, de la data scadenţei.

(2) Principalul curent şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat ale acestuia aferente creditelor şi plasamentelor acordate clientelei din sectorul instituţiilor de credit, pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului de maximum 7 zile, inclusiv, de la data scadenţei, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă brută.

(3) Principalul restant şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat ale acestuia aferente creditelor şi plasamentelor acordate clientelei din sectorul instituţiilor de credit, pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului de maximum 7 zile, inclusiv, de la data scadenţei, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la valoarea contabilă brută.

Art. 16

Creditele şi plasamentele curente şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat aferente clientelei din sectorul instituţiilor de credit, pentru care nu se înregistrează întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă brută.

Art. 17

(1) Categoriile de active şi, după caz, creanţele ataşate şi sumele de amortizat incluse în calculul lichidităţii efective, cu excepţia celor menţionate anterior, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă brută diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite, dacă prezentul regulament nu specifică altfel.

(2) Creditele acordate rezultate din operaţiunile reverse repo şi operaţiunile de luare cu împrumut de titluri garantate cu numerar, existente în sold la finele lunii pentru care se întocmeşte raportarea, vor fi luate în calcul dacă instrumentele de datorie sau de capitaluri proprii aferente acestor operaţiuni îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) sunt înscrise la cota unei burse de valori din ţări cuprinse în categoria A sau din România;

b) sunt emise sau garantate de organele administraţiei centrale din România.

Art. 18

La determinarea lichidităţii efective, pentru activele garantate cu depozite colaterale, nu va fi luată în calcul partea astfel garantată.

Art. 19

(1) La determinarea lichidităţii efective se iau în considerare doar garanţiile financiare primite de la instituţii de credit şi care sunt irevocabile şi necondiţionate.

(2) Garanţiile menţionate la alin. (1), executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de valabilitate, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k.

(3) Coeficientul k se determină prin raportarea soldului mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate primite, a căror executare a fost solicitată de instituţia de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, şi încasate în termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost solicitată, la soldul mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate primite, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea.

(4) Soldul mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate primite, a căror executare a fost solicitată de instituţia de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, şi încasate în termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost solicitată se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

(5) Soldul mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate primite, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

Art. 20

(1) Angajamentele primite, evidenţiate în afara bilanţului, altele decât garanţiile menţionate la art. 19 alin. (2), vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs şi vor fi evidenţiate astfel:

a) angajamentele de creditare primite, precum şi cele aferente operaţiunilor de schimb la vedere, la valoarea contabilă;

b) garanţiile financiare irevocabile şi necondiţionate primite de la instituţii de credit, pentru care sunt stabilite termene de executare certe, la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadenţă a coeficientului k calculat în conformitate cu prevederile art. 19.

(2) În cazul angajamentelor de creditare primite pentru care nu sunt prevăzute grafice estimative de trageri, angajamentul existent în sold la data pentru care se întocmeşte raportarea se va evidenţia pe prima bandă de scadenţă.

(3) Pentru angajamentele de creditare primite se vor reflecta şi graficele de rambursare aferente datoriilor ce ar rezulta în urma transformării angajamentelor de creditare primite în elemente bilanţiere, prin repartizarea ratelor de rambursat aferente datoriilor potenţiale pe benzile de scadenţă corespunzătoare lichidităţii necesare, stabilite în conformitate cu prevederile contractuale. În cazul în care angajamentele contractuale încheiate nu prevăd graficele de rambursare aferente datoriilor ce ar rezulta din angajamentele de creditare primite, rambursarea acestora se va înregistra prin evidenţierea întregii sume pe ultima bandă de scadenţă aferentă lichidităţii necesare.

1.2.

Lichiditatea necesară

Art. 21

În scopul determinării lichidităţii necesare, datoriile, angajamentele date de instituţia de credit evidenţiate în afara bilanţului, inclusiv cele aferente operaţiunilor de schimb la vedere, şi sumele de plătit aferente instrumentelor derivate se repartizează pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, cu respectarea dispoziţiilor care urmează.

Art. 22

(1) Datoriile cu scadenţă la vedere, cum sunt: împrumuturile de refinanţare de la Banca Naţională a României, conturile de corespondent ale instituţiilor de credit, depozitele la vedere ale instituţiilor de credit, depozitele instituţiilor de credit rambursabile după notificare, împrumuturile de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit, operaţiunile repo de pe o zi pe alta cu instituţiile de credit, titlurile date cu împrumut de pe o zi pe alta instituţiilor de credit, împrumuturile de pe o zi pe alta de la instituţiile financiare, operaţiunile repo de pe o zi pe alta cu clientela, titlurile date cu împrumut de pe o zi pe alta clientelei, conturile de decontare privind operaţiunile cu titluri (conturile instituţiilor de credit, conturile organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, soldurile creditoare ale conturilor societăţilor de bursă, conturile altor instituţii financiare, conturile clientelei, alte sume de plătit privind operaţiunile cu titluri), vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la valoarea contabilă.

(2) Depozitele la vedere ale clientelei, depozitele clientelei rambursabile după notificare şi conturile curente creditoare ale clientelei vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată, reprezentând 40% din valoarea contabilă.

(3) Datoriile ataşate şi sumele de amortizat aferente datoriilor menţionate la alin. (1) şi (2) vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la valoarea contabilă.

Art. 23

(1) Depozitele la termen ale clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la o valoare ajustată reprezentând 15% din valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadenţă.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), pe prima bandă de scadenţă se va adăuga şi suma reprezentând 5% din soldul total aferent depozitelor la termen ale clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit.

(3) Datoriile ataşate şi sumele de amortizat aferente depozitelor menţionate la alin. (1) vor fi înscrise pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă.

Art. 24

Depozitele la termen şi datoriile ataşate şi sumele de amortizat ale clientelei din sectorul instituţiilor de credit vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă.

Art. 25

Instituţiile de credit care în perioada de aplicare anterioară datei de raportare a indicatorului de lichiditate înregistrează deficit de rezerve sau care în luna anterioară datei pentru care se întocmeşte raportarea înregistrează niveluri ale indicatorului de adecvare a capitalului sub limitele minime prevăzute de reglementările Băncii Naţionale a României vor înregistra categoriile de datorii specificate la art. 22 alin. (2) şi la art. 23 la valoarea contabilă.

Art. 26

Categoriile de datorii şi, după caz, datoriile ataşate şi sumele de amortizat, altele decât cele menţionate la art. 22, 23 şi 24, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă.

Art. 27

La determinarea lichidităţii necesare, pentru angajamentele date, evidenţiate în afara bilanţului, nu va fi luată în calcul partea garantată cu depozite colaterale.

Art. 28

(1) Garanţiile financiare executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de valabilitate vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă, la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k.

(2) Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate date, a căror executare a fost solicitată instituţiei de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, la soldul mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate date, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea.

(3) Soldul mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate date, a căror executare a fost solicitată instituţiei de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

(4) Soldul mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate date, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

Art. 29

(1) Angajamentele date, evidenţiate în afara bilanţului, altele decât garanţiile financiare menţionate la art. 28 alin. (1), vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs şi vor fi evidenţiate astfel:

a) angajamentele de creditare date, precum şi cele aferente operaţiunilor de schimb la vedere, la valoarea contabilă;

b) garanţiile financiare irevocabile şi necondiţionate date altor instituţii de credit, precum şi garanţiile financiare date clientelei, pentru care sunt prevăzute termene de executare certe, la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadenţă a coeficientului k calculat în conformitate cu prevederile art. 28.

(2) În cazul angajamentelor de creditare date pentru care nu sunt prevăzute grafice estimative de trageri, angajamentul existent în sold la data pentru care se întocmeşte raportarea se va evidenţia pe prima bandă de scadenţă.

(3) Pentru angajamentele de creditare şi garanţiile financiare date se vor reflecta şi graficele de rambursare aferente activelor ce ar rezulta din transformarea angajamentelor de creditare şi a garanţiilor financiare date în elemente bilanţiere, prin repartizarea ratelor de rambursat aferente creanţelor potenţiale pe benzile de scadenţă corespunzătoare lichidităţii efective, stabilite în conformitate cu prevederile contractuale. În acest sens, activele ce ar rezulta din transformarea garanţiilor financiare date în elemente bilanţiere vor fi evidenţiate la o valoare ajustată, potrivit art. 28 şi art. 29 alin. (1). În cazul în care angajamentele contractuale încheiate nu prevăd graficele de rambursare aferente activelor ce ar rezulta din angajamentele de creditare şi din garanţiile financiare date, rambursarea acestora se va înregistra prin evidenţierea întregii sume pe ultima bandă de scadenţă aferentă lichidităţii efective.

SECŢIUNEA a 2-a

Supravegherea riscului mare de lichiditate

Art. 30

(1) Instituţiile de credit trebuie să calculeze riscul mare de lichiditate luând în considerare operaţiunile în echivalent lei.

(2) În cazul în care nivelul unui risc mare de lichiditate depăşeşte 15% din totalul datoriilor, altele decât împrumuturile, şi al angajamentelor de creditare date de instituţia de credit, evidenţiate în afara bilanţului, instituţiile de credit vor calcula lichiditatea necesară aferentă indicatorului de lichiditate, calculat pentru totalitatea operaţiunilor în echivalent lei, prin înregistrarea la valoarea contabilă a datoriilor prevăzute la art. 22 alin. (2) şi art. 23 pe care le au faţă de persoana respectivă sau faţă de grupul de clienţi aflaţi în legătură.

SECŢIUNEA a 3-a

Sancţiuni

Art. 31

Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau dispunerea măsurilor prevăzute la art. 226, 227 şi 229 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL III

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 32

(1) Prezentul regulament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012.

(2) Instituţiile de credit vor finaliza demersurile necesare în vederea conformării cu prevederile prezentului regulament până la datare 31 martie 2012.

(3) În perioada prevăzută la alin. (2), instituţiile de credit nu vor încheia tranzacţii care să conducă la deteriorarea, pe oricare dintre benzile de scadenţă prevăzute la art. 7 alin. (1), a nivelului indicatorului de lichiditate, calculat pentru totalitatea operaţiunilor, în echivalent lei, înregistrat în prima lună de raportare, care, ca urmare a aplicării metodologiei de determinare a acestuia stabilite prin prezentul regulament, nu se încadrează în limita prevăzută la art. 7 alin. (1).

Art. 33

(1) Instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României, periodic, situaţiile privind indicatorul de lichiditate şi riscul mare de lichiditate, precum şi orice date aferente respectivelor situaţii.

(2) Instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României situaţiile privind indicatorul de lichiditate pentru totalitatea operaţiunilor, în echivalent lei, şi, distinct, pentru operaţiunile în euro şi pentru cele în lei.

(3) Instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României situaţia privind riscul mare de lichiditate pentru totalitatea operaţiunilor în echivalent lei.

(4) Operaţiunile în monedă străină vor fi evaluate în echivalent în lei la cursul de schimb în vigoare comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară lucrătoare a perioadei pentru care se întocmeşte raportarea.

(5) Cursul de schimb prevăzut la alin. (4) va fi utilizat şi la determinarea soldurilor medii prevăzute la art. 19 şi 28.

(6) Forma şi conţinutul formularelor de raportare, precum şi frecventa şi modalităţile de transmitere a situaţiilor menţionate la alin. (1) se stabilesc prin ordin emis de Banca Naţională a României.

Art. 34

În vederea limitării riscului de lichiditate, instituţiile de credit sunt obligate să asigure o evidenţă extracontabilă corespunzătoare, care să stea la baza întocmirii raportărilor de prudenţă bancară prevăzute la art. 33.

Art. 35

(1) Pentru administrarea şi controlul riscului de lichiditate, instituţiile de credit, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit din state terţe se conformează cerinţelor reglementărilor Băncii Naţionale a României privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora.

(2) Sucursalele din România ale instituţiilor de credit din alte state membre aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1).

Art. 36

Banca Naţională a României cooperează cu autorităţile competente din statele membre de origine pentru supravegherea cerinţelor de lichiditate la nivelul sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre.

Art. 37

Instituţiile de credit transmit Băncii Naţionale a României – Direcţia supraveghere strategia în domeniul administrării riscului de lichiditate şi planurile alternative de finanţare, în termen de 5 zile de la data aprobării sau revizuirii acestora, însoţite de documente care să demonstreze că instituţiile de credit au luat toate măsurile pentru asigurarea, în caz de necesitate, a condiţiilor de punere în aplicare, în regim de urgenţă, a planurilor alternative, inclusiv prin încheierea de acorduri de finanţare alternative.

Art. 38

La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 24/2009 privind lichiditatea instituţiilor de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 18 decembrie 2009, cu modificările ulterioare.

p. Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Florin Georgescu