Autor: Maria Bădoi,
Expert contabil, specialist reglementări contabile, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Radacina invataturii e amara, dar rodul ei este dulce.
„Cadrul general conceptual pentru raportarea financiara” a fost emis de IASB in septembrie 2010 si a inlocuit „Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare”.
Astfel, plecand de la faptul ca aproape toti utilizatorii iau decizii economice, IASB considera ca situatiile financiare trebuie sa raspunda nevoilor comune ale majoritatii acestora.
Ca si exemplu de decizii economice, enumeram: decizia de a cumpara, pastra sau vinde o investitie, decizia de a evalua capacitatea de gestionare sau raspunderea conducerii, de a evalua capacitatea firmei de a-si plati salariatii si de a oferi alte benefi cii personalului, de a evalua garantia pe care societatea o poate oferi pentru creditele ce i-au fost acordate, de a determina politicile fi scale, de a determina profitul si dividendele care pot fi distribuite, de a elabora si utiliza date statistice privind venitul naţional etc. De asemenea, se are in vedere faptul ca raportarea informatiilor financiare relevante ajuta utilizatorii sa ia decizii cu mai multa incredere. In acest context, reglementatorul mentionează faptul ca nicio reprezentare exacta a unui fenomen irelevant şi nicio reprezentare inexactă a unui fenomen relevant nu sunt în masura să ajute utilizatorii în luarea unor decizii bune.
Astfel, pentru ca informatiile financiare să fie utile, ele trebuie să fi e relevante si sa reprezinte exact ceea ce isi propun sa reprezinte. Utilitatea informatiilor fi nanciare este amplificata daca acestea sunt comparabile, verificabile, oportune si intangibile.
IASB subliniază faptul ca informatiile sunt fi abile atunci cand sunt complete, neutre si fara erori.
1. Elemente de noutate la IFRS 1 – Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară
O societate care adoptă pentru prima dată IFRS-urile poate să fi stabilit un cost presupus în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare pentru unele dintre activele şi datoriile sale sau pentru toate, prin evaluarea lor la valoarea lor justă la o anumită dată, datorită unui eveniment, de exemplu, o privatizare sau o ofertă publică iniţială.
Dacă data evaluării corespunde sau este anterioară datei trecerii la IFRS-uri, o societate poate utiliza o astfel de evaluare la valoarea justă determinată de evenimente drept cost presupus pentru IFRS-uri la data respectivei evaluări.
Dacă data evaluării este ulterioară datei trecerii la IFRS-uri, dar în timpul perioadei acoperite de primele situaţii fi nanciare IFRS, evaluarea la valoarea justă determinată de evenimente poate fi utilizată drept cost presupus atunci când evenimentul are loc. O societate trebuie să recunoască ajustările rezultate, în mod direct în rezultatul reportat (sau, dacă este cazul, într-o altă categorie de capitaluri proprii) la data evaluării. La data trecerii la IFRS-uri, societatea trebuie fi e să stabilească costul presupus prin aplicarea criteriilor, fi e să evalueze activele şi datoriile. Anumite entităţi deţin imobilizări corporale sau imobilizări necorporale care sunt utilizate sau au fost utilizate anterior, în activităţi cu tarife reglementate.
Valoarea contabilă a acestor elemente poate include valori ce au fost determinate conform principiilor contabile general acceptate (GAAP) anterioare, dar care nu îndeplinesc criteriile de capitalizare în conformitate cu IFRS-urile. În astfel de cazuri o societate care adoptă pentru prima dată IFRS-urile poate opta pentru utilizarea drept cost presupus al unui asemenea element la data trecerii la IFRS-uri a valorii contabile determinate conform principiilor contabile general acceptate (GAAP) anterioare. Dacă o societate aplică această excepţie unui element, ea nu este nevoită să o aplice tuturor elementelor. La data trecerii la IFRS-uri o societate trebuie să testeze deprecierea fi ecărui element pentru care se utilizează excepţia, în conformitate cu IAS 36. Activităţile sunt cu tarife reglementate în cazul în care furnizează clienţilor bunuri sau servicii la preţurile (tarifele) stabilite de un organism autorizat abilitat să stabilească tarife care sunt impuse clienţilor şi care permit entităţii să îşi recupereze costurile specifice pe reglementate şi să obţină un anumit profit. Acest profit poate fi un minim sau un interval şi nu trebuie să fie un profit fi x sau garantat.
Aplicabilitate: O societate trebuie să aplice aceste modificări pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2011 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o societate aplică modifi cările pentru o perioadă anterioară, ea trebuie să prezinte acest fapt.
2. Elemente de noutate la IFRS 3 – Combinări de întreprinderi
Pentru fi ecare combinare de întreprinderi, componentele intereselor care nu controlează deţinute în societatea dobândită care reprezintă participaţii actuale în capitalurile proprii şi conferă deţinătorilor lor dreptul la o parte proporţională din activele nete ale entităţii în cazul lichidării, trebuie să fi e evaluate, la data achiziţiei, de către dobânditor: fi e la valoarea justă, fi e la partea proporţională a participaţiei actuale în capitalurile proprii din sumele recunoscute ale activelor nete identifi cabile ale entităţii dobândite. Toate celelalte componente ale intereselor care nu controlează trebuie evaluate la valoarea lor justă la data achiziţiei cu excepţia cazului în care IFRS-urile impun o altă bază de evaluare. Dobânditorul trebuie să evalueze un instrument de capitaluri proprii sau o datorie aferente tranzacţiilor entităţii dobândite cu plata pe bază de acţiuni sau înlocuirii unor tranzacţii cu plata pe bază de acţiuni ale entităţii dobândite cu tranzacţii cu plata pe bază de acţiuni aparţinând dobânditorului, în conformitate cu metoda din IFRS 2 – Plata pe bază de acţiuni, la data achiziţiei.
Aplicabilitate: O societate trebuie să aplice aceste modificări pentru perioadele anuale care încep la 1 iulie 2010 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o societate aplică modifi cările pentru o perioadă anterioară, ea trebuie să prezinte acest fapt. Aplicarea trebuie să se facă în mod prospectiv de la data la care societatea aplică pentru prima dată prezentul IFRS.
3. Elemente de noutate la IFRS 7 Instrumente financiare: Informaţii de furnizat
Furnizarea de informaţii calitative în contextul prezentării de informaţii cantitative permite utilizatorilor să facă legătura între prezentările de informaţii conexe şi, prin urmare, să îşi formeze o imagine de ansamblu asupra naturii şi amplorii riscurilor asociate instrumentelor fi nanciare. Interacţiunea dintre informaţiile cantitative şi calitative prezentate contribuie la prezentarea de informaţii într-un mod ce permite utilizatorilor să evalueze mai bine expunerea entităţii la risc, astfel:
| Pentru fiecare tip de risc care decurge din instrumente fi nanciare | – o sinteză a informaţiilor cantitative privind expunerea sa la risc la sfârşitul perioadei de raportare. Această prezentare trebuie să aibă la bază informaţiile furnizate la nivel intern personalului-cheie din conducerea entităţii, de exemplu, consiliului de administraţie al entităţii sau directorului executiv;- informaţii privind gradul de concentrare a riscului. |
| Pentru fiecare clasă de instrumentefinanciare | – valoarea care reprezintă cel mai bine expunerea sa maximă la riscul de credit la sfârşitul perioadei de raportare, fără a lua în considerare niciun fel de garanţie reală deţinută sau orice ameliorări ale ratingului de credit (de exemplu, acorduri de compensare care nu îndeplinesc condiţiile pentru compensare); această prezentare de informaţii nu este necesară pentru instrumentele fi nanciare a căror valoare contabilă reprezintă cel mai bine expunerea maximă la riscul de credit;- o descriere a garanţiei reale deţinute şi a altor ameliorări ale ratingului de credit şi a efectului fi nanciar al acestora (de exemplu, o cuantifi care a măsurii în care garanţiile reale şi alte ameliorări ale ratingului de credit reduc riscul de credit) raportat la valoarea care reprezintă cel mai bine expunerea maximă la riscul de credit;- informaţii cu privire la ratingul de credit pentru active fi nanciare care nu sunt nici restante, nici depreciate. |
| Pe clase de active financiare | – o analiză a vechimii activelor fi nanciare care sunt restante la sfârşitul perioadei de raportare, dar nu sunt depreciate; şi- o analiză a activelor fi nanciare evaluate în mod individual ca fi ind depreciate la sfârşitul perioadei de raportare, inclusiv factorii pe care societatea i-a luat în considerare pentru a determina că acestea sunt depreciate. |
În cazul în care o societate obţine active financiare în cursul exerciţiului fi nanciar intrând în posesia unor
garanţii reale sau apelând la alte forme de ameliorare a ratingului de credit (de exemplu, garanţii), iar aceste active îndeplinesc criteriile de recunoaştere prevăzute de alte IFRS-uri, societatea trebuie să prezinte pentru astfel de active deţinute la data de raportare: natura şi valoarea contabilă a activelor; şi atunci când activele nu sunt convertibile fără difi cultăţi în numerar, politicile sale privind cedarea unor astfel de active sau utilizarea lor în activităţile sale.
Aplicabilitate: O societate trebuie să aplice aceste modificări pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2011 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date.
Dacă o societate aplică modifi cările pentru o perioadă anterioară, ea trebuie să prezinte acest fapt.
4. Elemente de noutate la IAS 1 – Prezentarea situaţiilor financiare
O societate trebuie să prezinte o situaţie a modifi cărilor capitalurilor proprii. Situaţia modifi cărilor capitalurilor proprii conţine informaţii referitoare la: rezultatul global total aferent perioadei, evide nţiind separat valorile totale atribuibile proprietarilor societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează; pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectele aplicării retroactive sau retratării retroactive; şi pentru fi ecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între valoarea contabilă de la începutul şi de la sfârşitul perioadei, prezentând separat modifi cările care rezultă din: profi t sau pierdere; alte elemente ale rezultatului global; şi tranzacţiile cu proprietarii, în calitatea lor de proprietari, evidenţiind separat contribuţiile de la şi distribuirile către proprietari şi modifi cările participaţiilor în capitalurile proprii deţinute în filiale care nu au drept rezultat pierderea controlului. Pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii o societate trebuie să prezinte, fie în situaţia modifi cărilor capitalurilor proprii, fi e în note, o analiză a altor elemente ale rezultatului global, element cu element. De asemenea, se va prezenta valoarea dividendelor recunoscute ca distribuiri către proprietari în cursul perioadei şi valoarea dividendelor pe acţiune aferentă.
Aplicabilitate: O societate trebuie să aplice aceste modificări pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2011 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date.
5. Elemente de noutate la IAS 34 – Raportarea financiară interimară
O societate trebuie să includă în raportul său financiar interimar o explicare a evenimentelor şi tranzacţiilor semnifi cative pentru înţelegerea modifi cărilor survenite în poziţia financiară şi performanţa entităţii faţă de sfârşitul ultimei perioade anuale de raportare. Informaţiile prezentate raportat la respectivele evenimente şi tranzacţii trebuie să actualizeze informaţiile relevante prezentate în cel mai recent raport fi nanciar anual.
Lista evenimentelor şi tranzacţiilor pentru care se cere prezentarea de informaţii dacă acestea sunt semnificative cuprinde:
– reducerea valorii contabile a stocurilor până la valoarea realizabilă netă şi reluarea unei asemenea reduceri;
– recunoaşterea unei pierderi rezultate din deprecierea activelor fi nanciare, a imobilizărilor corporale, a imobilizărilor necorporale sau a altor active, precum şi reluarea unei astfel de pierderi din depreciere; reluarea oricăror provizioane pentru costurile de restructurare; achiziţii şi cedări de imobilizări corporale; angajamente pentru cumpărarea de imobilizări corporale; soluţionarea litigiilor; corectarea erorilor dintr-o perioadă anterioară; modifi carea situaţiei entităţii sau a condiţiilor economice care afectează valoarea justă a activelor şi datoriilor fi nanciare ale entităţii, indiferent dacă respectivele active sau datorii sunt recunoscute la valoarea justă sau la costul amortizat; orice împrumut neachitat sau orice încălcare a unui acord de împrumut care nu a fost remediată la sau înainte de sfârşitul perioadei de raportare; tranzacţii cu părţile afiliate; transferuri între nivelurile ierarhiei valorii juste utilizate la evaluarea valorii juste a instrumentelor fi nanciare; modificarea clasificării activelor fi nanciare ca rezultat al modifi cării scopului sau utilizării respectivelor active; şi modifi carea datoriilor sau activelor contingente.
Aplicabilitate: O societate trebuie să aplice aceste modificări pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2011 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o societate aplică modificările pentru o perioadă anterioară, ea trebuie să prezinte acest fapt.
6. Elemente de noutate la IFRIC 13 – Programe de fi delizare a clienţilor
O societate poate estima valoarea justă a punctelor cadou în raport cu valoarea justă a recompenselor pentru care acestea ar putea fi folosite. Valoarea justă a punctelor cadou ia în considerare, după caz: valoarea justă a discounturilor sau stimulentelor care ar fi oferite clienţilor care nu au câştigat puncte cadou dintr-o vânzare iniţială; şi proporţia de puncte cadou care se estimează a nu fi folosite de către clienţi. În cazul în care clienţii pot alege dintr-o gamă de diferite recompense, valoarea justă a punctelor cadou va reflecta valorile juste ale gamei de recompense disponibile, ponderate cu frecvenţa cu care se estimează că va fi selectată fiecare recompensă.
Aplicabilitate: O societate trebuie să aplice această modifi care pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2011 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o societate aplică modifi cările pentru o perioadă anterioară, ea trebuie să prezinte acest fapt.