Jurisprudenta CEDO – Gheorghe David si alte cereri impotriva Romaniei

[……….] într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă [……….], care va hotărî [……….] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [……….]“

1. Declaraţiile unilaterale ale Guvernului şi poziţiile reclamanţilor

Guvernul a propus Curţii posibilitatea soluţionării pe baza declaraţiilor unilaterale a acestor cauze. Acesta a solicitat în continuare Curţii să radieze de pe rol cererile în conformitate cu art. 37 din Convenţie.

1. David împotriva României (Cererea nr. 128/04)

Cerere introdusă de Gheorghe David

Prin scrisoarea din 22 aprilie 2010, Guvernul a transmis o declaraţie unilaterală, după cum urmează:

„Guvernul declară, prin această declaraţie unilaterală, că admite că procedurile naţionale la care reclamantul a fost parte au fost excesiv de lungi. Guvernul este pregătit să plătească reclamantului, ca reparaţie echitabilă, suma de 1.200 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii. Această sumă este destinată acoperirii tuturor prejudiciilor şi cheltuielilor şi nu va fi supusă niciunor taxe care i s-ar putea aplica. Această sumă se va plăti în lei la rata aplicabilă la data plăţii în contul personal al reclamantului, în termen de trei luni de la data notificării deciziei, în conformitate cu articolul 37 §1 din Convenţie. În caz de neplată a acestei sume în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană în timpul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul solicită Curţii să constate că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată şi să radieze cererea de pe rol, în conformitate cu articolul 37 §1 lit. c) din Convenţie.“

2. Societatea Comercială NH INTERNATIONAL SERVICE – S.R.L. împotriva României (Cererea nr. 35.612/04)

Cerere introdusă de Societatea Comercială NH International Service – S.R.L., reprezentată în faţa Curţii de domnul Paul Enache

Prin scrisoarea din 19 iulie 2010, Guvernul a transmis o declaraţie unilaterală, după cum urmează:

„Guvernul declară, prin această declaraţie unilaterală, că admite că procedurile naţionale la care reclamantul a fost parte au fost excesiv de lungi. Guvernul este pregătit să plătească reclamantului ca reparaţie echitabilă suma de 800 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii. Această sumă este destinată acoperirii tuturor prejudiciilor şi cheltuielilor şi nu va fi supusă niciunor taxe care i s-ar putea aplica. Această sumă se va plăti în lei la rata aplicabilă la data plăţii în contul personal al reclamantului, în termen de trei luni de la data notificării deciziei, în conformitate cu articolul 37 §1 din Convenţie. În caz de neplată a acestei sume în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană în timpul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul solicită Curţii să constate că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată şi să radieze cererea de pe rol, în conformitate cu articolul 37 §1 lit. c) din Convenţie.“

3. Mândru şi Târziu împotriva României (Cererea nr. 23.311/05)

Cerere introdusă de Mihai Mândru şi Anişoara Târziu, primul reclamant fiind reprezentat în faţa Curţii de doamna Diana-Elena Dragomir, avocat în Bucureşti

Printr-o scrisoare din 29 septembrie 2009, Guvernul a transmis o declaraţie unilaterală, după cum urmează:

„Guvernul declară, prin această declaraţie unilaterală, că admite că articolul 6 §1 din Convenţie a fost încălcat. Guvernul este pregătit să plătească părţii reclamante, ca reparaţie echitabilă, suma de 1.500 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii. Această sumă este destinată acoperirii tuturor prejudiciilor şi cheltuielilor şi nu va fi supusă niciunor taxe care i s-ar putea aplica. Această sumă se va plăti în lei la rata aplicabilă la data plăţii în contul personal al părţii reclamante, în termen de trei luni de la data notificării deciziei, în conformitate cu articolul 37 §1 din Convenţie. În caz de neplată a acestei sume în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană în timpul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul solicită Curţii să constate că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată şi să radieze cererea de pe rol, în conformitate cu articolul 37 §1 lit. c) din Convenţie.“

4. Apreotesei împotriva României (Cererea nr. 25.485/06)

Cerere introdusă de Ana şi Valeriu Apreotesei, reprezentaţi în faţa Curţii de Ioan Popa, avocat în Bacău

Prin scrisoarea din 8 septembrie 2010, Guvernul a transmis o declaraţie unilaterală, după cum urmează:

„Guvernul declară, prin această declaraţie unilaterală, că admite că procedurile naţionale la care partea reclamantă a fost parte au fost excesiv de lungi. Guvernul este pregătit să plătească părţii reclamante, ca reparaţie echitabilă, suma de 1.700 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii. Această sumă este destinată acoperirii tuturor prejudiciilor şi cheltuielilor şi nu va fi supusă niciunor taxe care i s-ar putea aplica. Această sumă se va plăti în lei la rata aplicabilă la data plăţii în contul personal al părţii reclamante, în termen de trei luni de la data notificării deciziei, în conformitate cu articolul 37 §1 din Convenţie. În caz de neplată a acestei sume în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană în timpul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul solicită Curţii să constate că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată şi să radieze cererea de pe rol, în conformitate cu articolul 37 §1 lit. c) din Convenţie.“

5. Rohrlich-Berger împotriva României (Cererea nr. 27.079/07)

Cerere introdusă de Nicoleta Patricia Rohrlich-Berger

Printr-o scrisoare din 11 octombrie 2010, Guvernul a transmis o declaraţie unilaterală, după cum urmează:

„Guvernul declară, prin această declaraţie unilaterală, că admite că articolul 6 §1 din Convenţie a fost încălcat din cauza duratei excesive a procedurilor. Guvernul este pregătit să plătească reclamantului, ca reparaţie echitabilă, suma de 2.300 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii. Această sumă este destinată acoperirii tuturor prejudiciilor şi cheltuielilor şi nu va fi supusă niciunor taxe care i s-ar putea aplica. Această sumă se va plăti în lei la rata aplicabilă la data plăţii în conturi personale ale părţii reclamante, în termen de trei luni de la data notificării deciziei, în conformitate cu articolul 37 §1 din Convenţie. În caz de neplată a acestei sume în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană în timpul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul solicită Curţii să constate că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată şi să radieze cererea de pe rol, în conformitate cu articolul 37 §1 lit. c) din Convenţie.“

O parte dintre reclamanţi şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la cuantumul sumelor menţionate de Guvern în declaraţiile unilaterale, iar alţii nu au transmis niciun comentariu în acest sens.

2. Motivarea Curţii

Curtea reaminteşte că art. 37 din Convenţie prevede că, în orice stadiu al procedurii, poate decide scoaterea unei cereri de pe rol în cazul în care circumstanţele impun aplicarea lit. a), b) sau c) ale paragrafului 1 al art. 37 §1 lit. c), care permite Curţii să scoată o cauză de pe rol, dacă:

„din orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinării cererii nu se mai justifică“.

Curtea reaminteşte, de asemenea, că în anumite circumstanţe poate să radieze o cerere în temeiul art. 37 §1 lit. c) pe baza unei declaraţii unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamanţii doresc ca examinarea cauzei să continue.

În acest scop, Curtea va examina atent declaraţiile, având în vedere principiile care reies din jurisprudenţa sa, în special Hotărârea Tahsin Acar [Tahsin Acar împotriva Turciei, (GC), nr. 26.307/95, pct. 75–77, CEDO 2003-VI].

Curtea şi-a stabilit într-un număr de cauze, inclusiv în cele împotriva României, practica cu privire la plângerile în legătură cu încălcarea dreptului de acces la o instanţă într-un termen rezonabil (Abramiuc împotriva României, nr. 37.411/02, pct. 103–109, 24 februarie 2009).

Ţinând seamă de natura celor recunoscute în declaraţiile Guvernului, precum şi de sumele compensatorii propuse – care sunt în concordanţă cu sumele acordate în cazuri similare – Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererilor [art. 37 §1 lit. c)].

Mai mult, având în vedere consideraţiile de mai sus şi, în special, jurisprudenţa clară şi extinsă pe această temă, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite în Convenţie şi în protocoalele adiţionale, nu necesită continuarea examinării plângerilor cu privire la durata procedurilor (art. 37 §1 in fine).

În consecinţă, aceste cauze, în raport cu capetele de cerere privind durata procedurilor interne, trebuie să fie radiate de pe rol.

B. Alte capete de cerere

Făcând referire la art. 6 §1, 9, 13 şi 14 din Convenţie, precum şi la art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanţii s-au plâns şi de alte aspecte legate de procedurile de mai sus.

Având în vedere toate materialele de care dispune şi în măsura în care aceste plângeri intră în sfera sa de competenţă, Curtea consideră că nu există niciun indiciu al vreunei încălcări a drepturilor şi a libertăţilor stabilite în aceste dispoziţii. Rezultă că aceste capete de cerere trebuie respinse în temeiul art. 35 §1, 3 şi 4 din Convenţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

ia act de prevederile declaraţiilor Guvernului pârât în temeiul art. 6 §1 din Convenţie cu privire la durata procedurilor şi de modalităţile de asigurare a respectării angajamentelor la care se face referire în acestea,

hotărăşte să radieze cererile de pe rol în măsura în care au legătură cu plângerea de mai sus, în conformitate cu art. 37 §1 lit. c) din Convenţie,

declară inadmisibile celelalte capete de cerere.

Ján Šikuta,

preşedinte

Marialena Tsirli,

grefier adjunct