OUG 102/2005 (libera circulatie in Romania a cetatenilor statelor membre ale UE) - conditii modificate

Legea 80/2011, publicata in M. Of. 443/2011, modifica OUG 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene. Articole care au suferit modificari: Art. 1 , Art. 2 , Art. 3 , Art. 5 , Art. 6 , Art. 9 , Art. 10 , Art. 12 , Art. 13 , Art. 15 , Art. 16 , Art. 17 , Art. 18 , Art. 19 , Art. 20 , Art. 21 , Art. 21¹, Art. 22 , Art. 23 , Art. 24 , Art. 24¹ , Art. 24² , Art. 24³ , Art. 24⁴ , Art. 25 , Art. 25¹ , Art. 27 , Art. 29 , Art. 30 , Art. 31¹ , Art. 32 , Art. 32¹ , Art. 33 , Art. 33²

Va prezentam articolele consolidate/actualizate asa cum pot fi vizualizate in Biblioteca juridica online Legalis 2.0:

Timp de 14 zile puteti testa GRATUIT tot continutul Bibliotecii Legislative Legalis 2.0. Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie

„OUG 102/2005 …. Art. 1

Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la liberă circulaţie, de rezidenţă şi de rezidenţă permanentă pe teritoriul României, precum şi limitele exercitării acestor drepturi din motive de ordine publică, securitate naţională sau sănătate publică ale următoarelor categorii de persoane:

a) cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi membrii acestora de familie, care îi însoţesc sau li se alătură;

b) cetăţenii Confederaţiei Elveţiene şi membrii acestora de familie, care îi însoţesc sau li se alătură.

^{modificat de

Lege nr. 80/2011 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European din 6 iunie 2011, M. Of. 443/2011 ;}

^{Ordonanţă nr. 30/2006 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European din 19 iulie 2006, M. Of. 636/2006 ;}

„……Art. 2

(1) În aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

~~1. cetăţean al Uniunii Europene – orice persoană care are cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene~~;

1. cetăţean al Uniunii Europene – orice persoană care are cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene, altul decât România;

~~2. stat membru – stat membru al Uniunii Europene~~;

2. stat membru – stat membru al Uniunii Europene, altul decât România;

3. membru de familie:

a) soţul sau soţia;

b) descendenţii în linie directă, indiferent de cetăţenie, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului Uniunii Europene, precum şi cei ai soţului/soţiei;

c) ascendenţii în linie directă, indiferent de cetăţenie, care se află în întreţinerea cetăţeanului Uniunii Europene, precum şi cei ai soţului/soţiei;

4. drept de rezidenţă – dreptul cetăţeanului Uniunii Europene de a rămâne şi de a locui pe teritoriul României, în condiţiile legii;

5. rezident – cetăţean al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României, în condiţiile legii;

6. persoană aflată în întreţinere – orice alt membru de familie, indiferent de cetăţenie, care nu se încadrează în definiţia prevăzută la pct. 3 şi care, în ţara de origine ori de provenienţă, se află în întreţinerea sau gospodăreşte împreună cu cetăţeanul Uniunii Europene ori se află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa personală a acestuia;

7. partener – persoana care convieţuieşte cu cetăţeanul Uniunii Europene, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii din statul membru de origine ori de provenienţă sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relaţia de convieţuire poate fi dovedită.

8. asigurare de sănătate – asigurare de sănătate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România, în condiţiile legii, alte asigurări de sănătate încheiate pe teritoriul statelor membre care produc efecte pe teritoriul României sau al statelor cu care România a încheiat documente internaţionale în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale, sau orice altă asigurare de sănătate care acoperă, pe teritoriul României, cel puţin riscurile acoperite de asigurările de sănătate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România;

9. statut de lucrător – situaţia cetăţenilor Uniunii Europene care desfăşoară pe teritoriul României activităţi dependente sau activităţi independente, în condiţiile legii.

(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, sintagmele activitate dependentă şi activitate independentă sunt definite potrivit art. 7 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

„ ….Art. 3

(1)Cetăţenii Uniunii Europene, precum şi membrii familiilor lor, care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României, beneficiază de drepturile şi libertăţile recunoscute prin Tratatul privind Uniunea Europeană, cum ar fi:

a) se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi, precum şi de drepturile prevăzute în tratatele Uniunii Europene şi în alte tratate internaţionale la care România este parte;

~~b) se pot deplasa liber şi îşi pot stabili reşedinţa sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României;~~

~~c) beneficiază de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români;~~

d) au dreptul să verifice datele personale înscrise în documentele oficiale eliberate de autorităţile române şi, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realităţii;

e) au acces neîngrădit pe piaţa forţei de muncă din România, sub rezerva aplicării măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi la desfăşurarea altor activităţi de natură economică, în condiţiile legii aplicabile cetăţenilor români;

~~f) au acces neîngrădit la activităţile şcolare şi de instruire în cadrul sistemului naţional de învăţământ~~.

(1) Cetăţenii Uniunii Europene şi membrii acestora de familie care îşi exercită dreptul de rezidenţă pe teritoriul României beneficiază de egalitate de tratament cu cetăţenii români în domeniul de aplicare a tratatelor Uniunii Europene, sub rezerva prevederilor acestor tratate şi a dispoziţiilor adoptate în aplicarea lor.

(2) Persoanele aflate în întreţinere, precum şi partenerul beneficiază de drepturile membrilor de familie ai cetăţeanului Uniunii Europene privind intrarea şi rezidenţa pe teritoriul României, în condiţiile stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă.

(3) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei formalităţi administrative de către cetăţenii Uniunii Europene ori de către membrii lor de familie nu este condiţionată de posesia unui document eliberat de autorităţile române în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, dacă, prin orice alt mijloc de probă, persoana interesată dovedeşte că este beneficiară a acelui drept.

„…… Art. 5

(1) Intrarea cetăţenilor Uniunii Europene pe teritoriul României este permisă prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului de persoane, cu condiţia prezentării documentului naţional de identitate, a paşaportului sau a unui document eliberat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă pentru cetăţenii Uniunii Europene, valabil, fără a se aplica ştampila de intrare de către organele poliţiei de frontieră în oricare dintre aceste documente.

(2) Membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene pot intra pe teritoriul României în baza unui paşaport valabil şi a vizei de intrare, cu excepţia cazurilor în care obligativitatea obţinerii vizei este desfiinţată în condiţiile legii.

(3) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României acordă persoanelor prevăzute la alin. (2) viza de intrare pe teritoriul României. Condiţiile pentru eliberarea vizei se stabilesc prin norme metodologice.

(3) Viza de intrare pentru persoanele prevăzute la alin. (2) se acordă, la cerere, de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de 48 de ore şi fără plata taxelor consulare. Documentele necesare pentru eliberarea vizei de intrare se stabilesc prin norme metodologice, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(4) Membrul de familie care nu este cetăţean al Uniunii Europene, dar care este în posesia unui document valabil, care atestă rezidenţa pe teritoriul unui alt stat membru în calitate de membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene, este scutit de la obligativitatea obţinerii unei vize. Organele poliţiei de frontieră nu aplică ştampila de intrare sau de ieşire în paşaportul persoanelor din această categorie.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), membrul de familie care nu este cetăţean al Uniunii Europene este scutit de la obligativitatea obţinerii unei vize de intrare, dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a) însoţeşte un cetăţean al Uniunii Europene sau se alătură unui cetăţean al Uniunii Europene care îşi exercită dreptul de rezidenţă pe teritoriul României;

b) deţine un document valabil, care atestă rezidenţa pe teritoriul unui alt stat membru în calitate de membru de familie al cetăţeanului Uniunii Europene pe care îl însoţeşte sau căruia i se alătură pe teritoriul României.

(5) Organele poliţiei de frontieră nu aplică ştampila de intrare sau de ieşire în paşaportul persoanelor din categoria prevăzută la alin. (4).

” ….. Art. 6

(1) Cetăţenilor Uniunii Europene, precum şi membrilor familiilor lor li se refuză intrarea pe teritoriul statului român numai în următoarele situaţii:

a) dacă nu prezintă documentele corespunzătoare prevăzute la art. 5 şi nu fac dovada, prin orice alt mijloc, că beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României;

b) dacă au fost declaraţi indezirabili, în condiţiile legii, sau dacă împotriva acestora a fost dispusă măsura interzicerii intrării pe teritoriul României în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

c) există indicii temeinice că persoana în cauză constituie o ameninţare reală şi prezentă la ordinea publică, securitatea naţională sau sănătatea publică.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), înainte de comunicarea refuzului permiterii intrării pe teritoriul României, persoanei i se acordă o perioadă de timp pe care o consideră necesară, în care să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare sau faptul că beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României. Organele poliţiei de frontieră acordă tot sprijinul necesar pentru clarificarea situaţiei persoanei în cauză, inclusiv prin eliberarea vizei de intrare pentru membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, în cazuri excepţionale, după analizarea situaţiei persoanei în cauză.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), înainte de comunicarea refuzului intrării pe teritoriul României, persoanei i se acordă o perioadă de timp, pe care o consideră necesară, în care să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare sau faptul că beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României. Organele poliţiei de frontieră asigură tot sprijinul necesar pentru clarificarea situaţiei persoanei în cauză, inclusiv prin acordarea, fără plată, a vizei de intrare pentru membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, dar care însoţesc sau se alătură unui cetăţean al Uniunii Europene, după analizarea situaţiei fiecărei persoane.

(3) Refuzul permiterii intrării pe teritoriul României se comunică de către organele poliţiei de frontieră de îndată, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acestei măsuri, indicându-se instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.

(4) Împotriva refuzului permiterii intrării pe teritoriul României se poate face acţiune la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială se află sediul organului emitent al actului administrativ contestat. Instanţa soluţionează de urgenţă şi cu precădere, pronunţându-se prin hotărâre. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(5) Introducerea acţiunii în contencios administrativ împotriva refuzului permiterii intrării pe teritoriul României nu suspendă executarea măsurii.

^{Lege nr. 260/2005 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European din 5 octombrie 2005, M. Of. 900/2005 ;}

„…. .. Art. 9

Abrogat.

modificat de
Lege nr. 80/2011 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European din 6 iunie 2011, M. Of. 443/2011 ;

„….. Art. 10

(1) Pe durata şederii în România, cetăţenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii familiilor lor sunt obligaţi să declare la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, următoarele:

(1) Pe durata şederii în România, cetăţenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai acestora sunt obligaţi să declare, la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, următoarele:

a) orice modificare intervenită cu privire la nume, prenume, cetăţenie şi adresă;

b) în cazul membrilor de familie care nu au cetăţenia Uniunii Europene, orice schimbare relevantă cu privire la starea civilă.

(2) Pierderea sau furtul documentelor în baza cărora se permite trecerea frontierei de stat a României, precum şi al celor eliberate de autorităţile române în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se declară la organul de poliţie competent teritorial, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului.

(2) Furtul documentelor în baza cărora se permite trecerea frontierei de stat a României, precum şi al celor eliberate de autorităţile române, în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se declară la organul de poliţie competent teritorial, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului.

(2¹) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor eliberate de autorităţile române în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se declară la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului.

(2²) Documentele eliberate de autorităţile române în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, care sunt declarate pierdute, deteriorate, distruse sau furate, sunt nule de drept.

(2³) Persoana care a găsit un document eliberat de autorităţile române în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau la cea mai apropiată formaţiune a Oficiului Român pentru Imigrări.

(3) Documentele de stare civilă, cele care atestă legătura de rudenie, precum şi cele care atestă sau dovedesc parteneriatul, emise de autorităţile străine, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) documentele eliberate de instituţii din statele semnatare ale Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, se apostilează;

b) documentele eliberate de instituţii din statele cu care România a încheiat tratate de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau de orice altă formalitate;

c) documentele care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a) şi b) se supralegalizează în condiţiile prevăzute de art. 162 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.

„…… Art. 12

(1) Cetăţenii Uniunii Europene, care intră pe teritoriul României, beneficiază de drept de rezidenţă pentru o perioadă de până la 3 luni de la data intrării în ţară, fără îndeplinirea vreunei condiţii suplimentare.

(1¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cetăţenii Uniunii Europene care intră pe teritoriul României şi sunt în căutarea unui loc de muncă beneficiază de drept de rezidenţă pentru o perioadă de până la 6 luni de la data intrării, fără îndeplinirea vreunei condiţii suplimentare.

(2) Membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii Europene, indiferent de cetăţenie, care îi însoţesc sau li se alătură ulterior beneficiază de prevederile alin. (1).

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot beneficia de drept de rezidenţă pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 3 luni în condiţiile prevăzute la secţiunea a 2-a a prezentului capitol.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot beneficia de drept de rezidenţă permanentă pe teritoriul României în condiţiile prevăzute la secţiunea a 3-a a prezentului capitol.

” ……. Art. 13

(1) Cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în una dintre următoarele situaţii au dreptul de rezidenţă în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni:

~~a) desfăşoară pe teritoriul României activităţi dependente sau activităţi independente, în condiţiile legii;~~

a) au statutul de lucrător;

b) deţin mijloace de întreţinere pentru ei şi membrii lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România, şi asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România;

b) deţin mijloace de întreţinere pentru ei şi membrii lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România, şi asigurare de sănătate;

c) sunt înscrişi la o instituţie din România, acreditată în condiţiile legii, având ca obiect principal de activitate desfăşurarea de activităţi de învăţământ sau de perfecţionare a pregătirii profesionale, au asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România şi asigură autorităţile competente, printr-o declaraţie pe propria răspundere sau prin orice alt mijloc, că deţin mijloace de întreţinere pentru ei şi membrii lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România;

c) sunt înscrişi la o instituţie din România, acreditată în condiţiile legii, având ca obiect principal de activitate desfăşurarea de activităţi de învăţământ sau de perfecţionare a pregătirii profesionale, au asigurare de sănătate şi asigură autorităţile competente, printr-o declaraţie pe propria răspundere sau prin orice alt mijloc, că deţin mijloace de întreţinere pentru ei şi membrii lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România;

~~d) sunt membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene care îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. a), b) sau c~~).

d) sunt membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene care îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. a)–c) sau ai unui cetăţean român cu domiciliul ori reşedinţa în România.

(1¹) Membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene pot beneficia de dreptul de rezidenţă pentru o perioadă de peste 3 luni dacă însoţesc sau se alătură ulterior cetăţeanului Uniunii Europene care îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)–c).

(2) Dreptul de rezidenţă are o durată determinată de perioada în care titularul acestuia se află în mod efectiv în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) care au stat la baza acordării dreptului respectiv.

(3) Rezidentul care s-a aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă mai mare de un an şi ulterior a devenit şomer, în condiţiile legii, beneficiază, în continuare, de dreptul de rezidenţă, pe perioada în care are această calitate.

(4) Rezidentul care a avut un contract de muncă cu o durată determinată mai mică de un an sau care s-a aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă de cel mult 12 luni şi ulterior a devenit şomer, în condiţiile legii, beneficiază de dreptul de rezidenţă pentru o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestei calităţi.

(5) Rezidentul care nu se mai află în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), dar care nu a devenit şomer şi urmează un program de pregătire profesională la o instituţie dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. c), beneficiază, în continuare, de dreptul de rezidenţă acordat, doar dacă pregătirea se desfăşoară în domeniul de activitate pentru care i s-a acordat acest drept.

(6) Pe perioada în care rezidentul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) se află în incapacitate temporară de muncă datorată unei boli sau unui accident, beneficiază, în continuare, de dreptul de rezidenţă acordat.

(2) Dreptul de rezidenţă are o durată determinată de perioada în care titularul îndeplineşte condiţiile de exercitare a acestuia, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.

(3) Rezidentul care s-a aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă mai mare de un an şi ulterior a devenit şomer, în condiţiile legii, îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător pe perioada în care este şomer.

(4) Rezidentul care a avut un contract de muncă cu o durată determinată mai mică de un an sau care s-a aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă de cel mult 12 luni şi ulterior a devenit şomer, în condiţiile legii, îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător pentru o perioadă de 6 luni de la data la care devine şomer.

(5) Rezidentul care nu se mai află în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), dar care nu a devenit şomer şi urmează un program de pregătire profesională la o instituţie dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. c), îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător, dacă pregătirea are legătură cu domeniul în care şi-a desfăşurat anterior activitatea.

(6) Pe perioada în care rezidentul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) se află în incapacitate temporară de muncă datorată unei boli sau unui accident, acesta îşi menţine dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător.

(7) Prin excepţie de la alin. (1) lit. d) şi alin. (1¹), numai soţul/soţia, partenerul şi copiii aflaţi în întreţinere vor avea drept de rezidenţă ca membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene care a dobândit acest drept ca urmare a îndeplinirii condiţiei prevăzute de alin. (1) lit. c).

(7) Abrogat.

„….. Art. 16

(1) În vederea luării în evidenţă şi eliberării certificatului de înregistrare, cetăţenii Uniunii Europene prevăzuţi la art. 13 alin. (1) lit. d) trebuie să depună la sediul formaţiunii teritoriale competente a Autorităţii pentru străini, în termen de 90 de zile de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de documentul naţional de identitate sau paşaportul, valabile, precum şi de următoarele documente:

~~a) actul de stare civilă care atestă căsătoria sau, după caz, documentele care atestă legătura de rudenie cu rezidentul, în condiţiile art. 10 alin. (3);~~

~~b) certificatul de înregistrare al cetăţeanului Uniunii Europene căruia i se alătură, dacă cetăţeanul Uniunii Europene a fost luat în evidenţă anterior~~.

(1) În vederea luării în evidenţă şi eliberării certificatului de înregistrare, cetăţenii Uniunii Europene prevăzuţi la art. 13 alin. (1) lit. d) trebuie să depună, la sediul formaţiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de documentul naţional de identitate sau paşaportul, valabile, precum şi de următoarele documente:

a) actul de stare civilă care atestă căsătoria sau, după caz, documentele care atestă legătura de rudenie cu rezidentul, în condiţiile art. 10 alin. (3), ori cu cetăţeanul român, în condiţiile legii, şi atunci când este cazul;

b) cartea de identitate valabilă a cetăţeanului român al cărui membru de familie este.

(2) Cetăţeanul Uniunii Europene aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) şi c), căruia i se alătură membrii de familie prevăzuţi la alin. (1), este obligat să facă dovada că deţine mijloace de întreţinere pentru aceştia, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România, şi asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România.

(2) Cetăţeanul Uniunii Europene aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) şi c), căruia i se alătură membrii de familie prevăzuţi la art. 13 alin. (1) lit. d), este obligat să facă dovada că deţine mijloace de întreţinere pentru aceştia, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România, şi asigurare de sănătate.

(2¹) Cetăţeanul Uniunii Europene, membru de familie al unui cetăţean român, este obligat să facă dovada asigurării de sănătate.

(3) Procedura stabilită la alin. (1) şi (2) se aplică persoanelor aflate în întreţinere şi partenerului, cetăţeni ai Uniunii Europene, situaţie în care aceştia vor prezenta documente eliberate de autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenienţă, care să ateste aceste calităţi, precum şi documentul prevăzut la alin. (1) lit. b).

„……. Art. 17

(1) În baza documentelor depuse de persoanele prevăzute la art. 15 şi 16, organele competente eliberează acestora certificatele de înregistrare în ziua depunerii cererii.

(2) În cazul în care, pe baza documentelor depuse de persoanele prevăzute la art. 15 şi 16, organele competente constată că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1), solicită persoanelor ca, într-un termen considerat necesar de acestea, dar nu mai mare de 30 de zile, să prezinte eventualele documente care mai sunt necesare în vederea soluţionării cererii. Dacă după termenul stabilit se constată, în continuare, că nu sunt îndeplinite condiţiile, organele competente comunică în scris refuzul eliberării certificatului de înregistrare, precum şi motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-se instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.

(3) Împotriva refuzului eliberării certificatului de înregistrare se poate face acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă.

(4) Valabilitatea certificatului de înregistrare prevăzut la alin. (1) este de 5 ani de la data emiterii. La solicitarea cetăţeanului Uniunii Europene, certificatul de înregistrare poate fi emis pentru o perioadă mai mică de 5 ani, dar nu mai puţin de un an.

(5) În situaţia continuării rezidenţei pe teritoriul României, înainte de expirarea valabilităţii certificatului de înregistrare, titularul este obligat să se prezinte la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea eliberării unui nou certificat de înregistrare.

„…….. Art. 18

Abrogat.

„…… Art. 19

(1) În vederea luării în evidenţă şi eliberării cărţii de rezidenţă, membrii de familie prevăzuţi la art. 13 alin. (1¹) trebuie să depună la sediul formaţiunii teritoriale competente a Autorităţii pentru străini, în termen de 90 de zile de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de următoarele documente:

(1) În vederea luării în evidenţă şi eliberării cărţii de rezidenţă, membrii de familie prevăzuţi la art. 13 alin. (1¹) trebuie să depună la sediul formaţiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de următoarele documente:

a) paşaport valabil;

b) actul de stare civilă care atestă existenţa căsătoriei sau, după caz, documentul care atestă legătura de rudenie cu cetăţeanul Uniunii Europene, în condiţiile art. 10 alin. (3);

~~c) certificatul de înregistrare al cetăţeanului Uniunii Europene căruia i se alătură, dacă cetăţeanul Uniunii Europene a fost luat în evidenţă anterior~~.

c) abrogată.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător persoanelor aflate în întreţinere şi partenerului, care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, situaţie în care vor prezenta documente eliberate de autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenienţă, care să ateste aceste calităţi, precum şi documentele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c).

(4) La depunerea cererii prevăzute la alin. (1) organele competente eliberează solicitantului o adeverinţă care face dovada dreptului de rezidenţă până la eliberarea cărţii de rezidenţă. Cartea de rezidenţă va fi eliberată în cel mult 90 de zile de la depunerea cererii.

(5) În termenul prevăzut la alin. (4), organele competente efectuează toate verificările necesare pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor pentru emiterea cărţii de rezidenţă, inclusiv, după caz, cele referitoare la elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că este o căsătorie de convenienţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Verificări similare pot fi efectuate şi în cazul parteneriatului, pentru a se determina dacă acesta a fost încheiat sau este declarat cu scopul de a beneficia de drept de rezidenţă pe teritoriul României.

(6) Dacă, pe baza verificărilor prevăzute la alin. (5), organele competente care au primit cererea constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, eliberează solicitantului „cartea de rezidenţă pentru membrul de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene“, în termenul prevăzut la alin. (4).

(6¹) În cazul solicitărilor ulterioare, dacă sunt îndeplinite prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, cartea de rezidenţă se eliberează în cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.

(7) În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, organele competente comunică în scris refuzul eliberării cărţii de rezidenţă, motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-se instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.

(8) Împotriva refuzului eliberării cărţii de rezidenţă se poate face acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă.

” …… Art. 20

(1) Valabilitatea cărţii de rezidenţă prevăzută la art. 19 alin. (4) este de până la 5 ani de la data emiterii, dar nu mai mare decât perioada de rezidenţă a cetăţeanului Uniunii Europene al cărui membru de familie este.

(2) Cartea de rezidenţă prevăzută la art. 19 alin. (4) îşi pierde valabilitatea în cazul absenţei temporare de pe teritoriul României a titularului pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele excepţii:

a) absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, indiferent de perioadă;

b) absenţa de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate şi de naştere, boală gravă, participarea la programe de învăţământ sau pregătire profesională ori mutarea în interes de serviciu într-un alt stat membru sau o ţară terţă, pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive.

(3) Cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul cărţii de rezidenţă este obligat să se prezinte la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea eliberării unei noi cărţi de rezidenţă, în condiţiile legii.

„……. Art. 21

(1) Dreptul de rezidenţă al membrilor de familie care nu au cetăţenia Uniunii Europene este valabil pe toată perioada pentru care cetăţeanul Uniunii Europene, ai cărui membri de familie sunt, are rezidenţă în România, precum şi, până la împlinirea termenului la care pot beneficia de rezidenţă permanentă, în următoarele situaţii:

a) în cazul în care cetăţeanul Uniunii Europene al cărui membru de familie este a decedat, dacă membrul de familie a avut o rezidenţă de cel puţin un an în această calitate;

~~b) în cazul soţilor, dacă se desface sau se anulează căsătoria în oricare dintre următoarele condiţii~~:

b) dacă se desface sau se anulează căsătoria în oricare dintre următoarele condiţii:

1.(i)
de la încheierea căsătoriei şi până la sesizarea instanţei de judecată competente pentru desfacerea, declararea nulităţii sau anularea căsătoriei au trecut cel puţin 3 ani, din care o perioadă de cel puţin un an pe teritoriul României;

2.(ii)
prin acordul soţilor ori prin hotărâre judecătorească, soţului/soţiei care nu are cetăţenia Uniunii Europene i-a fost încredinţat spre creştere şi educare copilul cetăţeanului Uniunii Europene;

~~3.(iii) instanţa de judecată a hotărât desfacerea căsătoriei numai din vina soţului/soţiei care este cetăţean al Uniunii Europene~~;

4.(iii) desfacerea căsătoriei se datorează unor circumstanţe deosebit de dificile, precum faptul că soţul/soţia care nu are cetăţenia Uniunii Europene a fost victima violenţei domestice în timpul căsătoriei;

5.(iv)
în urma acordului soţilor ori prin hotărâre judecătorească, instanţa de judecată stabileşte dreptul soţului/soţiei care nu are cetăţenia Uniunii Europene de a vizita copilul minor. În acest caz, instanţa de judecată trebuie să precizeze în dispozitivul hotărârii judecătoreşti că vizitele se vor efectua pe teritoriul României, cu indicarea exactă a perioadei de timp pentru care acest drept este acordat;

~~c) în cazul partenerilor, când se desface sau se anulează parteneriatul înregistrat, cu aplicarea în mod corespunzător a condiţiilor prevăzute la lit. b).~~

c)abrogată.

(1¹) Partenerul care nu are cetăţenia Uniunii Europene îşi păstrează dreptul de rezidenţă până la dobândirea dreptului de rezidenţă permanentă în cazul în care parteneriatul înregistrat se desface sau se anulează, cu aplicarea în mod corespunzător a condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b).

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), dobândirea ulterioară a dreptului de rezidenţă permanentă este condiţionată de continuarea şederii pe teritoriul României a persoanelor prevăzute la art. 19, în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) şi b), sau în calitate de membru de familie al unei persoane care îndeplineşte una dintre aceste condiţii, dacă familia este deja constituită pe teritoriul României.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (1¹), dobândirea ulterioară a dreptului de rezidenţă permanentă este condiţionată de continuarea şederii pe teritoriul României a persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (1¹) în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) şi b) sau în calitate de membru de familie al unei persoane care îndeplineşte una dintre aceste condiţii, dacă familia este deja constituită pe teritoriul României.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) dreptul de rezidenţă al copiilor ori părintelui în îngrijirea căruia aceştia se află rămâne valabil până la terminarea studiilor, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative;

~~a) copiii locuiesc în România;~~

~~b) copiii sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ din România~~.

(3) Abrogat.

„…….. Art. 21¹

(1) În situaţia în care cetăţeanul Uniunii Europene părăseşte România sau a decedat, dreptul de rezidenţă al copiilor acestuia şi al părintelui în îngrijirea căruia copiii se află, indiferent de cetăţenie, rămâne valabil până la terminarea studiilor, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a) copiii locuiesc în România;

b) copiii sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ din România.

(2) Persoanele care se încadrează în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi la art. 21 îşi păstrează dreptul de rezidenţă, exclusiv cu titlu personal.

^{modificat de

Ordonanţă nr. 30/2006 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European din 19 iulie 2006, M. Of. 636/2006 ;}

„……..Art. 22

(1) Cetăţenii Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani beneficiază de dreptul de rezidenţă permanentă.

(2) Persoanele care nu au cetăţenia Uniunii Europene şi care au o rezidenţă continuă pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene rezident sau rezident permanent, beneficiază de prevederile alin. (1).

(2¹) În înţelesul alin. (1) şi (2), rezidenţa continuă presupune exercitarea dreptului de rezidenţă, în condiţiile legii, în ultimii 5 ani anteriori soluţionării cererii de rezidenţă permanentă. Dovada continuităţii rezidenţei cade în sarcina solicitantului şi poate fi făcută prin orice mijloc de probă.

(2²) În înţelesul alin. (1), rezidenţa legală presupune exercitarea dreptului de rezidenţă pe teritoriul României, în condiţiile legii, fără a fi întreruptă de o măsură de limitare sau restrângere a dreptului de rezidenţă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, ori de o măsură de îndepărtare de pe teritoriul României, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare.

(3) La stabilirea continuităţii perioadei de rezidenţă nu sunt considerate întreruperi:

a) absenţele temporare de pe teritoriul României care nu depăşesc 6 luni în decurs de un an;

b) absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu;

c) absenţa de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate şi de naştere, boală gravă, participarea la programe de învăţământ sau pregătire profesională ori mutarea în interes de serviciu într-un alt stat membru sau o ţară terţă, pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive.

d) perioada în care a fost executată o pedeapsă privativă de libertate pe teritoriul României, mai mică de 6 luni.

(4) Dreptul de rezidenţă permanentă se pierde în cazul unei absenţe de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.

„……….Art. 23

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 22, rezidenţii beneficiază de rezidenţă permanentă, anterior împlinirii perioadei continue de 5 ani de şedere, atunci când:

a) desfăşoară activităţi dependente sau activităţi independente dacă în momentul încetării activităţii au dreptul de pensie pentru limită de vârstă sau, în cazul în care contractul de muncă încetează cu drept de pensionare anticipată în condiţiile legii, dacă au fost angajaţi în România cel puţin în ultimele 12 luni şi au avut o şedere continuă mai mare de 3 ani pe teritoriul României. Pentru rezidenţii care desfăşoară profesii liberale condiţia referitoare la vârsta de pensionare se consideră îndeplinită în momentul împlinirii vârstei de 60 de ani, dacă legea nu prevede altfel;

b) desfăşoară activităţi dependente sau activităţi independente, au o şedere continuă pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani şi încetează munca datorită pierderii totale sau a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. Dacă această incapacitate este rezultatul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale, condiţia referitoare la durata şederii nu se aplică;

c) după o perioadă de 3 ani de rezidenţă, în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a), îşi desfăşoară activitatea într-un alt stat membru, menţinându-şi, în acelaşi timp, reşedinţa pe teritoriul României, unde se întorc, regulat, în fiecare zi sau cel puţin o dată pe săptămână. La acordarea drepturilor prevăzute la lit. a) şi b), perioadele de angajare petrecute în statul membru în care persoana în cauză lucrează vor fi considerate ca fiind petrecute pe teritoriul României.

a) au statutul de lucrător dacă, în momentul încetării activităţii, au împlinit vârsta prevăzută de legislaţia naţională în vederea pensionării pentru limită de vârstă sau, în cazul în care contractul de muncă încetează cu drept de pensionare anticipată în condiţiile legii, dacă au fost angajaţi în România cel puţin în ultimele 12 luni şi au avut o şedere continuă mai mare de 3 ani pe teritoriul României. Pentru rezidenţii care desfăşoară profesii liberale, condiţia referitoare la vârsta de pensionare se consideră îndeplinită în momentul împlinirii vârstei de 60 de ani, dacă legea nu prevede altfel;

b) au statutul de lucrător şi o şedere continuă pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani şi încetează munca din cauza pierderii totale sau a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. Dacă această incapacitate este rezultatul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale, condiţia referitoare la durata şederii nu se aplică;

c) după o perioadă de 3 ani de rezidenţă, în situaţia prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. a), îşi desfăşoară activitatea într-un alt stat membru, menţinându-şi, în acelaşi timp, reşedinţa pe teritoriul României, unde se întorc, regulat, în fiecare zi sau cel puţin o dată pe săptămână. La acordarea drepturilor prevăzute la lit. a) şi b), perioadele de angajare petrecute în statul membru în care persoana în cauză lucrează vor fi considerate ca fiind petrecute pe teritoriul României.

(2) Perioadele de şomaj, de concediu medical sau de încetare a activităţii datorate îmbolnăvirii ori unui accident, precum şi orice alte perioade de încetare a activităţii pentru motive neimputabile persoanei în cauză se iau în calcul la stabilirea continuităţii perioadelor prevăzute la alin. (1).

(3) Condiţiile referitoare la durata rezidenţei şi angajării, stabilite la alin. (1) lit. a), şi condiţia referitoare la durata rezidenţei, stabilită la alin. (1) lit. b), nu se vor aplica dacă persoana care este angajată sau desfăşoară activităţi economice în mod independent este căsătorită cu un cetăţean român.

(4) În cazul în care cetăţeanul Uniunii Europene dobândeşte dreptul de rezidenţă permanentă în baza alin. (1), membrii de familie ai acestuia, indiferent de cetăţenie, au drept de rezidenţă permanentă numai dacă gospodăresc împreună cu acesta pe teritoriul României.

(5) În cazul în care rezidentul care desfăşura activităţi dependente sau independente decedează în perioada de activitate, dar anterior dobândirii, în condiţiile stabilite la alin. (1), a dreptului de şedere permanentă, membrii de familie care au gospodărit împreună cu acesta pe teritoriul României pot dobândi dreptul de rezidenţă permanentă, dacă:

~~a) la data decesului rezidentul avea o şedere continuă de 2 ani pe teritoriul României;~~

~~b) decesul a survenit în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;~~

~~c) soţul supravieţuitor a pierdut cetăţenia română după căsătoria cu cetăţeanul Uniunii Europene, titular al dreptului de şedere principal.~~

(5) În cazul în care cetăţeanul Uniunii Europene care avea statutul de lucrător decedează în perioada de activitate, dar anterior dobândirii dreptului de rezidenţă permanentă, membrii de familie care au gospodărit împreună cu acesta pe teritoriul României pot dobândi dreptul de rezidenţă permanentă, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) la data decesului cetăţeanul Uniunii Europene avea o rezidenţă continuă de cel puţin 2 ani pe teritoriul României;

b) decesul a survenit în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

(6) Cetăţenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora care sunt de origine română sau născuţi în România, precum şi celor a căror rezidenţă este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de rezidenţă permanentă, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1).

(7) Minorul ai cărui părinţi sunt titulari ai unui drept de rezidenţă permanentă poate beneficia de dreptul de rezidenţă permanentă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1) şi (2), la cererea ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal. În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al unui drept de rezidenţă permanentă pe teritoriul României, este necesar consimţământul celuilalt părinte, dat în faţa reprezentantului Oficiului Român pentru Imigrări, cu ocazia depunerii cererii sau, după caz, în formă autentică.

(8) Cetăţenilor Uniunii Europene care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de rezidenţă permanentă, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1).

„……Art. 24

(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 22 şi 23 pot solicita formaţiunilor teritoriale competente ale Autorităţii pentru străini eliberarea cărţii de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii Uniunii Europene, respectiv a cărţii de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene.

(~~2) Valabilitatea cărţii de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene este de 10 ani de la data emiterii şi se reînnoieşte la cerere~~.

(2) Valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (1) este de 10 ani de la data emiterii, cu excepţia celor care se eliberează persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, a căror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii.

(3) Dacă Autoritatea pentru străini constată îndeplinirea condiţiilor pentru emiterea documentelor prevăzute la alin. (1), eliberează, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii, cartea de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii Uniunii Europene, respectiv în termen de 90 de zile de la depunerea cererii, cartea de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene.

(4) În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, organele competente comunică în scris refuzul eliberării documentelor prevăzute la alin. (1), motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-se instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.

(5) Împotriva refuzului eliberării documentelor prevăzute la alin. (1) se poate face acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă.

(6) Cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul cărţii de rezidenţă permanentă este obligat să se prezinte la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea preschimbării documentului.

Puteti vizualiza toate articolele care au suferit modificari in OUG 102/2005 accesand aplicatia Legalis 2.0. Daca nu aveti cont, va rugam sa obtineti unul ACUM!. TESTAREA ESTE GRATUITA TIMP DE 14 ZILE!

OUG 102/2005 (libera circulatie in Romania a cetatenilor statelor membre ale UE) – conditii modificate