În Monitorul Oficial nr. 786 din 4 octombrie a.c. a fost publicat Ordinul comun al ministrului justiţiei, ministrului afacerilor interne, preşedintelui înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 1.274/C/111/2.037/1.123/C/2017 privind modelul informării scrise înmânate suspecţilor sau inculpaţilor în cadrul procedurilor penale în care sunt privaţi de libertate sau persoanelor care sunt arestate în scopul executării unui mandat european de arestare.

Art. 1.

În aplicarea art. 209 alin. (17), art. 218 alin. (4) şi art. 228 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, a titlului III „Dispoziţii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre” din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, formularul cuprinzând informarea scrisă a suspecţilor sau inculpaţilor în cadrul procedurilor penale în care sunt privaţi de libertate sau persoanelor arestate în baza unui mandat european de arestare, cu privire la drepturile acestora, va avea forma prevăzută în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

[…]

ANEXA Nr. 1

INFORMARE

privind drepturile persoanei private de libertate în cadrul procesului penal

Dacă împotriva dumneavoastră s-a dispus măsura reţinerii, a arestului la domiciliu sau a arestării preventive, aveţi următoarele drepturi:

A. Dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal

Refuzul de a da declaraţii nu va fi interpretat ca o declaraţie de vinovăţie şi nu va atrage alte consecinţe defavorabile asupra dumneavoastră.

Dacă veţi da declaraţii, acestea vor putea fi folosite ca mijloc de probă împotriva dumneavoastră.

B. Dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care sunteţi arestat/reţinut şi la încadrarea juridică a acesteia

C. Dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii

Puteţi consulta dosarul dumneavoastră în condiţiile prevăzute de lege, personal sau prin avocat. Aceasta înseamnă că puteţi studia actele dosarului, puteţi nota date sau informaţii din dosar şi puteţi obţine fotocopii (copii xerox) pe cheltuiala dumneavoastră.

Data şi durata consultării, în cursul urmăririi penale, vor fi stabilite de către procuror.

În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, pentru motive temeinice. Dacă aveţi calitatea de inculpat, această restricţionare nu poate dura mai mult de 10 zile.

În toate cazurile, avocatului care vă asistă sau vă reprezintă nu îi poate fi restricţionat dreptul de a consulta declaraţiile dumneavoastră.

D. Dreptul de a avea un avocat ales

Aveţi dreptul de a fi asistat şi reprezentat de un avocat ales şi pjătit de dumneavoastră.

În toate cazurile în care prezenţa avocatului este obligatorie, dacă nu doriţi să vă desemnaţi un avocat ales, vi se va desemna un avocat din oficiu.

Dacă vi se acordă asistenţă juridică din oficiu, aceasta este gratuită.

E. Dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii

Puteţi propune administrarea de probe (de exemplu, audierea unor persoane, efectuarea unor expertize, prezentarea unor înscrisuri sau mijloace materiale de probă), puteţi ridica excepţii (de exemplu, excepţii de necompetenţă, excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală – în procedura camerei preliminare, excepţii de neconstituţionalitate) şi puteţi pune concluzii prin exprimarea punctului dumneavoastră de vedere cu privire la toate aspectele cauzei.

F. Dreptul de a formula orice alte cereri pe parcursul procesului penal, ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei

Puteţi formula orice alte cereri care contribuie la soluţionarea cauzei dumneavoastră (spre exemplu, cereri de recuzare, cereri de acordare a înlesnirilor necesare pregătirii apărării efective, cereri de schimbare a încadrării juridice).

G. Dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret

Dacă nu vorbiţi sau nu înţelegeţi limba vorbită de autorităţi, aveţi dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret, care vă va ajuta să comunicaţi cu autorităţile, să luaţi cunoştinţă de piesele dosarului, să vorbiţi şi să puneţi concluzii în instanţă.

Dacă nu vorbiţi sau nu înţelegeţi limba vorbită de autorităţi, aveţi dreptul de a vă fi comunicată o traducere scrisă a rechizitoriului, precum şi a minutei şi a hotărârii instanţei.

În cazurile în care asistenţa juridică este obligatorie, interpretul vă poate ajuta în mod gratuit să comunicaţi cu avocatul dumneavoastră.

Aveţi dreptul de a vi se comunica în limba pe care o înţelegeţi motivele pentru care aţi fost reţinut/arestat la domiciliu/arestat preventiv.

H. Dreptul de a apela la un mediator

În cazurile permise de lege, aveţi dreptul de a folosi procedura medierii pentru stingerea conflictului.

Nu puteţi fi constrâns să folosiţi medierea dacă nu doriţi acest lucru.

I. Dreptul de a fi informat cu privire la drepturile dumneavoastră

Aveţi dreptul ca organele judiciare (poliţist, procuror, judecător) să vă comunice care sunt drepturile dumneavoastră pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii.

J. Dreptul de a informa o altă persoană cu privire la arestare sau reţinere/informarea consulatului sau ambasadei ţării dumneavoastră

Imediat după luarea măsurii reţinerii sau a arestului la domiciliu aveţi dreptul de a anunţa personal sau de a solicita organului judiciar care a dispus măsura să anunţe un membru al familiei dumneavoastră sau o altă persoană aleasă de dumneavoastră despre măsura care a fost luată şi despre locul unde vă aflaţi.

Dacă asupra dumneavoastră a fost luată măsura arestului preventiv:

– judecătorul va informa de îndată un membru al familiei dumneavoastră ori o altă persoană desemnată de dumneavoastră;

– imediat după ce veţi fi dus într-un loc de deţinere, aveţi dreptul de a anunţa personal sau de a cere administraţiei locului de deţinere să anunţe un membru al familiei sau o altă persoană aleasă de dumneavoastră despre locul unde vă aflaţi.

Atât în cazul reţinerii, cât şi al arestării preventive, dacă veţi fi mutat într-un alt loc de deţinere, aveţi de asemenea dreptul de a anunţa personal sau de a cere administraţiei locului de deţinere să înştiinţeze un membru al familiei sau o altă persoană aleasă de dumneavoastră asupra locului în care aţi fost transferat.

În cazul reţinerii şi al arestării preventive, dreptul de a anunţa personal aceste persoane vă poate fi refuzat doar pentru motive temeinice, care se consemnează în procesul-verbal.

Dacă nu sunteţi cetăţean român, aveţi dreptul de a anunţa sau de a cere poliţistului sau procurorului (dacă sunteţi reţinut) sau judecătorului ori instanţei de judecată (dacă sunteţi arestat preventiv sau arestat la domiciliu) anunţarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al cărui cetăţean sunteţi.

Dacă nu doriţi să anunţaţi autorităţile din ţara dumneavoastră, puteţi anunţa sau cere anunţarea unei organizaţii internaţionale umanitare.

De asemenea, dacă sunteţi refugiat sau, din orice alt motiv, vă aflaţi sub protecţia unei organizaţii internaţionale puteţi anunţa sau solicita anunţarea reprezentanţei acesteia.

K. Dreptul la asistenţă medicală de urgenţă

Dacă sunteţi arestat sau reţinut, aveţi dreptul la asistenţă medicală în caz de urgenţă. Vă rugăm să spuneţi organului judiciar dacă aveţi nevoie de astfel de asistenţă.

L. Perioada de privare de libertate

Puteţi fi reţinut de către poliţist sau procuror pentru cel mult 24 de ore. În durata reţinerii nu se includ timpul strict necesar conducerii la sediul organului judiciar şi nici termenul de 8 ore în cazul în care aţi fost adus cu mandat de aducere.

Măsura arestului la domiciliu şi măsura arestării preventive pot fi luate împotriva dumneavoastră, atât în timpul urmăririi penale, cât şi în procedura camerei preliminare şi în timpul judecăţii, pentru o perioadă de 30 de zile.

În cursul urmăririi penale această perioadă poate fi prelungită de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu sau arestării preventive, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

În cursul procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii judecătorul poate menţine măsura după expirarea celor 30 de zile.

În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestului la domiciliu sau a arestului preventiv nu poate fi mai mare de jumătatea maximului pedepsei prevăzute în lege pentru infracţiunea pentru care sunteţi judecat. În toate cazurile, durata arestului la domiciliu sau a arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.

M. Dreptul de a contesta măsura dispusă

– Dacă sunteţi reţinut:

Dacă aţi fost reţinut de poliţie, aveţi dreptul de a contesta măsura la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia. Procurorul se va pronunţa de îndată.

Dacă aţi fost reţinut de către procuror, puteţi contesta măsura la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior. Acesta se va pronunţa de îndată.

– Dacă sunteţi arestat preventiv sau la domiciliu, în cursul urmăririi penale sau în cursul procedurii de cameră preliminară, puteţi formula o contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare, dacă aţi fost prezent la pronunţare, sau de când măsura v-a fost comunicată, dacă nu aţi fost prezent la pronunţare.

Contestaţia o veţi depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi sau la judecătorul de cameră preliminară care a luat măsura arestării preventive sau la domiciliu a dumneavoastră.

Dacă sunteţi arestat preventiv sau la domiciliu în cursul judecăţii:

Puteţi formula o contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare (dacă aţi fost prezent la pronunţare) sau de când măsura v-a fost comunicată, dacă nu aţi fost prezent la pronunţare.

Contestaţia o veţi depune la instanţa care a dispus măsura.

N. Dreptul de a cere revocarea sau înlocuirea măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive

Aveţi dreptul de a cere revocarea măsurii privative de libertate, în cazul în care consideraţi că au încetat temeiurile care au determinat-o sau au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, precum şi dreptul de a cere înlocuirea măsurii privative de libertate cu o altă măsură preventivă mai uşoară.

O. Dreptul de a contesta durata procesului penal

Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, aveţi dreptul de a introduce o contestaţie prin care solicitaţi accelerarea procedurii.

Contestaţia poate fi introdusă după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale (pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale), după cel puţin un an de la trimiterea în judecată (pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în primă instanţă) şi după cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac (pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare).