Lege privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate

În Monitorul Oficial nr. 548 din 12 iulie a.c. a fost publicată Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative.

TITLUL I

Auditul statutar al situaţiilor financiare anuale și al situaţiilor financiare anuale consolidate

CAPITOLUL I

Obiect şi definiţii

ARTICOLUL 1

Obiect

(1) Prezentul titlu reglementează auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, întocmite potrivit legii contabilităţii şi reglementărilor contabile aplicabile.

(2) Prevederile art. 35 alin. (1), (4), (6), (7) şi (10) nu se aplică pentru auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi consolidate ale entităţilor de interes public, cu excepţia cazului în care aplicarea este prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerinţe specifice referitoare la auditul statutar al entităţilor de interes public şi de abrogare a Deciziei 2005/909/CE a Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 158 din 27 mai 2014, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

ARTICOLUL 2

Definiţii

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

audit statutarînseamnă un audit al situaţiilor financiare anuale individuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate efectuat în conformitate cu standardele internaţionale de audit, în sensul art. 32, în măsura în care:
a) este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului intern;
b) este efectuat în mod voluntar la entităţile mici, iar situaţiile financiare auditate sunt publicate, împreună cu raportul de audit statutar, potrivit legii;
auditor al grupuluiînseamnă auditorul financiar sau firma de audit care efectuează auditul statutar al situaţiilor financiare anuale consolidate;
auditor dintr-o ţară terţăînseamnă o persoană fizică care nu este înregistrată ca auditor financiar în România ca urmare a autorizării în conformitate cu art. 3 şi 66 sau în alt stat membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European şi care efectuează auditul situaţiilor financiare anuale sau consolidate ale unei societăţi înregistrate într-o ţară terţă;
auditor financiareste persoana fizică, autorizată în conformitate cu prevederile prezentei legi de către Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar să efectueze audit financiar;
auditul financiarcuprinde auditul statutar aşa cum este definit la pct. 1, precum şi activitatea efectuată în vederea exprimării unei opinii asupra situaţiilor financiare sau a unor componente ale acestora, dar şi exercitarea altor misiuni de asigurare şi servicii profesionale potrivit standardelor internaţionale de audit şi altor reglementări în domeniu;
autoritate competentăînseamnă Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar, denumită în continuare ASPAAS, în calitate de autoritate de reglementare în domeniului auditului statutar şi de supraveghere a auditorilor financiari şi a firmelor de audit. Prin referinţa la „autoritate competentă” din orice articol se înţelege o trimitere la ASPAAS sau la orice altă autoritate competentă dintr-un alt stat membru responsabilă pentru funcţiile, sarcinile sau atribuţiile prevăzute la articolul respectiv, după caz;
COESAînseamnă Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului (Committee of European Auditing Oversight Bodies);
conducereînseamnă conducerea executivă a unei entităţi, care reprezintă, de regulă, un organ de conducere diferit de consiliul de administraţie sau consiliul de supraveghere;
cooperativăînseamnă o societate cooperativă europeană, astfel cum este definită la art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1.435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 207 din 18 august 2003, sau orice alte cooperative pentru care se impune un audit statutar în temeiul legislaţiei UE, cum ar fi instituţii de credit, astfel cum sunt definite de Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 177 din 30 iunie 2006, şi întreprinderi de asigurare în sensul art. 2 din Directiva 1991/674/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1991 privind situaţiile financiare anuale şi situaţiile financiare consolidate ale întreprinderilor de asigurare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 374 din 31 decembrie 1991;
entitate afiliată la o firmă de auditînseamnă orice entitate, indiferent de forma sa juridică, care are legătură cu firma de audit, având în comun acţionariatul, controlul sau conducerea;
entitate de audit dintr-o ţară terţăînseamnă o entitate, indiferent de forma sa juridică, care nu este înregistrată ca firmă de audit în România ca urmare a autorizării în conformitate cu art. 3 sau în alt stat membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European şi care efectuează auditul situaţiilor financiare anuale sau consolidate ale unei societăţi înregistrate într-o ţară terţă;
entităţi de interes publicînseamnă:
a) societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;
b) instituţiile de credit;
c) societăţile de asigurare, asigurare-reasigurare şi de reasigurare;
d) instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general; instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată; fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative şi administratorii acestora; societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele de compensare, contrapărţi centrale şi operatori de piaţă/sistem autorizaţi/avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară; societăţile/companiile naţionale; societăţile cu capital integral sau majoritar de stat; regiile autonome;
entităţi miciînseamnă entităţile astfel definite conform reglementărilor contabile prin care sunt transpuse prevederile art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 alin. (2) din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 182 din 29 iunie 2013;
firma de auditeste persoana juridică sau orice altă entitate, indiferent de forma juridică a acesteia, care este autorizată în conformitate cu prevederile prezentei legi de către ASPAAS să efectueze audit financiar;
membru neexecutivreprezintă un membru al consiliului de administraţie sau de supraveghere al unei entităţi sau al unui comitet constituit de un astfel de consiliu și care nu exercită o funcţie de conducere executivă în cadrul entităţii respective;
nepracticianînseamnă orice persoană fizică care, pe durata implicării sale în guvernanţa sistemului de supraveghere publică şi în perioada de 3 ani imediat precedentă implicării respective, nu a efectuat audit statutar, nu a deţinut drepturi de vot într-o firmă de audit, nu a fost membru al organelor de administraţie, de conducere sau de supraveghere ale unei firme de audit şi nu a fost angajată de o firmă de audit sau asociată într-un alt mod cu aceasta;
partener-cheie de auditînseamnă:
a) auditorul financiar desemnat de o firmă de audit pentru o anumită misiune de audit ca fiind responsabilul principal pentru efectuarea auditului statutar în numele firmei de audit; sau
b) în cazul auditului unui grup, auditorul financiar care este desemnat de o firmă de audit ca fiind responsabilul principal pentru efectuarea auditului statutar la nivelul grupului şi auditorul financiar care este desemnat ca fiind responsabilul principal la nivelul filialelor sau altor structuri secundare semnificative; sau
c) auditorul financiar care semnează raportul de audit;
penalitatea administrativăeste o sancţiune pecuniară şi constă în obligarea la plata unei sume de bani a unui auditor financiar sau a unei firme de audit care a săvârşit o abatere disciplinară privind încălcarea legislaţiei auditului statutar;
penalitatea administrativ-disciplinarăeste o sancţiune pecuniară şi constă în obligarea membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România care au săvârşit o abatere administrativă în exercitarea atribuţiilor care le revin la plata unei sume de bani;
raport de audit înseamnă documentul întocmit de către auditorul financiar, ce cuprinde elementele prevăzute la art. 34;
reţea înseamnă o structură complexă:
a) care are drept scop cooperarea şi din care face parte un auditor financiar sau o firmă de audit; şi
b) care are drept scop în mod evident distribuţia profiturilor sau a costurilor sau are în comun acţionariatul, controlul sau conducerea, politici şi proceduri de control al calităţii, o strategie de afaceri, folosirea unei mărci sau a unei părţi însemnate a resurselor profesionale;
scepticism profesionalînseamnă o atitudine interogativă prin care se acordă atenţie condiţiilor care ar putea indica posibilitatea unei inexactităţi cauzate de eroare sau fraudă, dar şi o evaluare critică a probelor de audit;
standarde internaţionale de contabilitateînseamnă Standardele internaţionale de contabilitate (IAS), Standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) şi interpretări aferente (interpretări SIC-IFRIC), amendamente ulterioare la aceste standarde şi interpretări aferente şi standarde şi interpretări aferente viitoare emise sau adoptate de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB);
stat membruînseamnă un stat membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European;
stat membru de origineînseamnă statul membru în care auditorul financiar sau firma de audit este autorizată în conformitate cu art. 3 alin. (1);
stat membru gazdăînseamnă un stat membru în care un auditor financiar autorizat în statul său membru de origine urmăreşte să fie autorizat şi în conformitate cu art. 13 sau un stat membru în care o firmă de audit autorizată de către statul său membru de origine solicită să fie înregistrată sau este înregistrată în conformitate cu art. 4;
ţară terţăînseamnă un stat care nu are calitatea de membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European.

CAPITOLUL II

Autorizare, formare continuă şi recunoaştere reciprocă

ARTICOLUL 3

Autorizare

(1) Auditul statutar se efectuează de către auditorii financiari sau de firmele de audit care sunt autorizaţi/autorizate în România în condiţiile prezentei legi, care se înscriu ca membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, denumită în continuare CAFR, în condiţiile legii, şi care se înregistrează în Registrul public electronic prevăzut la art. 14 în condiţiile stabilite prin prezenta lege şi prin reglementările ASPAAS.

(2) Autoritatea competentă responsabilă pentru autorizarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit este ASPAAS.

(3) ASPAAS autorizează ca auditori financiari doar persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi art. 7-11.

(4) Auditorii financiari pot efectua audit statutar în numele unei firme de audit sau în nume propriu, conform legii.

(5) ASPAAS autorizează ca firme de audit doar entităţile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) persoanele fizice care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit trebuie să fie autorizate ca auditori financiari în România, potrivit prezentei legi;
b) majoritatea drepturilor de vot în firma de audit trebuie să fie deţinută de firme de audit care sunt autorizate în orice stat membru sau de auditori financiari autorizaţi în România;
c) majoritatea membrilor organului administrativ sau de conducere a firmei de audit, dar nu mai mult de 75%, trebuie să fie reprezentată de firme de audit autorizate în România sau în oricare dintre statele membre sau de auditori financiari autorizaţi în România;
d) în cazul în care un astfel de organ administrativ sau de conducere nu are mai mult de 2 membri, unul dintre aceştia trebuie să fie firmă de audit autorizată în oricare dintre statele membre sau auditor financiar autorizat în România;
e) firma de audit trebuie să îndeplinească condiţiile referitoare la buna reputaţie aşa cum sunt stabilite de către ASPAAS în baza prevederilor art. 5.

(6) Auditorii financiari pot cere retragerea autorizării şi o pot redobândi o singură dată, fără examen, pe baza unui interviu, dar nu mai târziu de 5 ani de la aprobarea cererii de retragere.

(7) Prin ordin al preşedintelui ASPAAS se aprobă reglementări referitoare la autorizarea auditorilor financiari și a firmelor de audit.

ARTICOLUL 4

Recunoaşterea firmelor de audit din alte state membre

(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 3 alin. (1), o firmă de audit autorizată într-un stat membru are dreptul să efectueze audit statutar în România cu condiţia ca partenerul-cheie de audit care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit să fie autorizat ca auditor financiar în România.

(2) O firmă de audit autorizată în alt stat membru de origine care doreşte să efectueze audit statutar în România se înregistrează în Registrul public electronic al auditorilor financiari şi firmelor de audit, în conformitate cu prevederile art. 14 şi 16.

(3) ASPAAS înregistrează firma de audit dacă aceasta face dovada că este înregistrată la autoritatea competentă din statul membru de origine. ASPAAS solicită ca certificatul care atestă înregistrarea firmei de audit în statul membru de origine emis de autoritatea competentă din statul respectiv să nu fie mai vechi de 3 luni. ASPAAS informează autoritatea competentă din statul membru de origine cu privire la înregistrarea firmei de audit în România.

ARTICOLUL 5

Buna reputaţie

(1) ASPAAS autorizează numai persoanele fizice sau firmele cu o bună reputaţie.

(2) Buna reputaţie trebuie să aibă în vedere un comportament adecvat, cu respectarea cerinţelor Codului etic emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) şi adoptat de ASPAAS, denumit în continuare Codul etic, astfel cum se prevede la art. 20 alin. (1). Criteriile privind buna reputaţie se stabilesc de ASPAAS.

ARTICOLUL 6

Retragerea autorizării

(1) ASPAAS retrage autorizarea unui auditor financiar sau a unei firme de audit în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Autorizarea unui auditor financiar sau a unei firme de audit se retrage în cazul în care buna reputaţie a acestei persoane sau a firmei a fost serios compromisă.

(3) În înţelesul alin. (2), buna reputaţie a unui auditor financiar sau a unei firme de audit a fost serios compromisă în situaţia în care persoana se află în una dintre următoarele situaţii:

a) persoana respectivă a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie;
b) faţă de persoana fizică a fost luată o măsură preventivă privativă sau restrictivă de libertate în cadrul unui proces penal, în cazul în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni cu intenţie;
c) persoanei fizice i-а fost aplicată pedeapsa complementară şi/sau pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării activităţii de audit financiar;
d) persoanei fizice i-а fost aplicată măsura de siguranţă prin care i s-a interzis exercitarea profesiei de auditor financiar;
e) persoana respectivă a fost sancţionată disciplinar sau administrativ de către alte autorităţi, instituţii sau organisme române ori străine din domeniul financiar-contabil, pentru aspecte de natură profesională. Sancţiunile disciplinare sau administrative aplicate auditorului financiar de către alte autorităţi, instituţii sau organisme române ori străine din domeniul financiar-contabil cuprind acele sancţiuni aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri/fapte de natură a aduce atingere exercitării unei activităţi din punct de vedere profesional;
f) persoanei respective i-au fost aplicate restricţii pentru a desfăşura activităţi în domeniul financiar-contabil de către autorităţi, instituţii sau organisme române sau străine din domeniul financiar-contabil.

(4) Autorizarea unei firme de audit se retrage în cazul în care oricare dintre condiţiile impuse la art. 3 alin. (5) lit. b) şi c) nu mai este îndeplinită şi trece un termen mai mare de 3 luni de la momentul în care oricare dintre condiţiile respective a încetat să mai fie îndeplinită.

(5) În cazul în care autorizarea unui auditor financiar sau a unei firme de audit este retrasă din orice motiv, ASPAAS comunică acest fapt, precum şi motivele retragerii autorităţilor competente relevante ale statelor membre gazdă în care auditorul financiar sau firma de audit este, de asemenea, înregistrată, în conformitate cu art. 4,art. 15 alin. (1) lit. с) şi art. 16 alin. (1) lit. i).

ARTICOLUL 7

Cerinţe educaţionale

(1) În vederea autorizării, pe lângă condiţia de bună reputaţie prevăzută la art. 5, auditorii financiari trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele cerinţe:

a) sunt licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior sau au un nivel echivalent;
b) au urmat un curs de instruire teoretică organizat sau recunoscut de ASPAAS;
c) au efectuat un stagiu de pregătire practică, în conformitate cu prevederile art. 11;
d) au promovat examenul de competenţă profesională, organizat sau recunoscut de ASPAAS.

(2) ASPAAS cooperează, pe bază de reciprocitate, în scopul obţinerii convergenţei cerinţelor prevăzute la prezentul articol, cu autorităţi competente din alte state membre. În situaţia în care se angajează într-o astfel de cooperare, se iau în considerare evoluţiile din domeniul auditului statutar şi al profesiei de auditor şi, în special, convergenţa deja realizată în cadrul acestei profesii. ASPAAS cooperează cu COESA şi cu autorităţile competente menţionate la art. 20 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, în măsura în care convergenţa are legătură cu auditul statutar al entităţilor de interes public.

ARTICOLUL 8

Examenul de competenţă profesională

(1) ASPAAS organizează examenul de competenţă profesională.

(2) Examenul de competenţă profesională trebuie să asigure verificarea nivelului necesar de cunoştinţe teoretice în domeniile relevante pentru auditul statutar, precum şi a capacităţii de a aplica în practică cunoştinţele teoretice. Examenul se susţine sub formă scrisă.

(3) Prin ordin al preşedintelui ASPAAS se stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a examenului de competenţă profesională.

ARTICOLUL 9

Testul de cunoştinţe teoretice

(1) Testul privind cunoştinţele teoretice inclus în examenul de competenţă profesională acoperă următoarele domenii:

a) teoria şi principiile contabilităţii generale;
b) cerinţele legale şi standarde referitoare la întocmirea situaţiilor financiare anuale şi consolidate;
c) standardele internaţionale de contabilitate;
d) analiza financiară;
e) contabilitatea costurilor şi managerială;
f) managementul riscului şi controlul intern;
g) audit şi aptitudinile profesionale;
h) cerinţe legale şi profesionale referitoare la auditul statutar şi auditorii financiari;
i) standardele internaţionale de audit, astfel cum sunt menţionate la art. 32;
j) etică profesională şi independenţa.

(2) Testul include, de asemenea, subiecte din următoarele domenii sau reglementări, în măsura în care sunt relevante pentru audit:

a) legea societăţilor şi reglementările privind guvernanţa corporativă;
b) legea insolvenţei şi alte proceduri similare;
c) legislaţia fiscală;
d) Codul civil;
e) legislaţia privind asigurările sociale şi Codul muncii;
f) tehnologia informaţiei şi sistemele computerizate;
g) finanţe publice, economie generală şi de afaceri;
h) matematică şi statistică;
i) principiile de bază ale managementului financiar.

ARTICOLUL 10

Exceptări

(1) Prin derogare de la prevederile art. 8 şi 9, titularul unei diplome de licenţă, al unei diplome universitare la nivel de master sau al unei calificări profesionale în unul ori mai multe dintre domeniile prevăzute la art. 9 este exceptat de la testul de cunoştinţe teoretice inclus în examenul de competenţă profesională, la disciplinele respective, în situaţia în care curricula universitară acoperă una sau mai multe dintre disciplinele prevăzute la art. 9.

(2) ASPAAS stabileşte criteriile care stau la baza încheierii unor acorduri sau protocoale privind aplicarea excepţiilor prevăzute la alin. (1), cu instituţii de învăţământ superior naţionale sau internaţionale ori cu organisme profesionale naţionale sau internaţionale.

ARTICOLUL 11

Pregătirea practică

(1) Pentru a asigura capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele teoretice a căror testare este inclusă în examenul de competenţă profesională, un stagiar efectuează un stagiu de pregătire practică de cel puţin 3 ani care va cuprinde, printre altele, participarea la auditul situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate. Stagiul practic se efectuează la un auditor financiar autorizat în România sau în alt stat membru ori în cadrul unei firme de audit autorizate în orice stat membru.

(2) Calitatea de angajat a unui stagiar în activitatea de audit financiar în cadrul unei firme de audit nu îl exonerează de îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin în calitate de stagiar.

(3) Prin ordin al preşedintelui ASPAAS se aprobă reglementări privind condiţiile în care un auditor financiar sau o firmă de audit poate oferi îndrumare în activitatea de audit al situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate.

(4) Stagiarii în activitatea de audit financiar pot efectua stagiul de pregătire practică prin participarea la activitatea de audit al situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate, pe lângă un auditor financiar care îşi exercită activitatea ca liber-profesionist sau în cadrul unei firme de audit. Auditorul financiar care îşi exercită activitatea ca liber-profesionist sau firma de audit, după caz, va elibera un document oficial care să ateste efectuarea stagiului.

(5) ASPAAS elaborează normele pentru desfăşurarea stagiului de pregătire practică a stagiarilor.

(6) Sunt stagiari în activitatea de audit financiar persoanele fizice care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) sunt licenţiate ale unei instituţii de învăţământ superior. Diploma obţinută la absolvirea instituţiei de învăţământ superior trebuie să fie recunoscută/echivalată de către Ministerul Educaţiei Naţionale;
b) au promovat testul de verificare a cunoştinţelor pentru accesul la stagiu;
c) au o bună reputaţie conform art. 5.

(7) Domeniile din care se susţine testul de verificare a cunoştinţelor pentru accesul la stagiu se stabilesc de ASPAAS.

ARTICOLUL 12

Formarea continuă

(1) Auditorii financiari trebuie să participe la programe adecvate de formare continuă pentru a-şi menţine cunoştinţele teoretice, competenţele şi valorile profesionale la un nivel suficient de înalt.

(2) ASPAAS organizează programele de formare continuă pentru auditorii financiari.

(3) Nerespectarea cerinţelor privind formarea continuă constituie abatere administrativă şi se sancţionează conform prevederilor art. 40 alin. (4).

(4) Prin ordin al preşedintelui ASPAAS se aprobă reglementări în aplicarea prezentului articol.

ARTICOLUL 13

Autorizarea auditorilor financiari din alt stat membru

(1) ASPAAS autorizează auditorii financiari care au fost autorizaţi în alt stat membru, potrivit procedurii de autorizare aprobate prin ordin al preşedintelui ASPAAS.

(2) Procedura prevăzută la alin. (1) nu depăşeşte cerinţa de a promova un test de aptitudini, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Testul de aptitudini se susţine în limba română şi se limitează la verificarea deţinerii unui nivel corespunzător de cunoştinţe din legislaţia românească, în măsura în care sunt relevante pentru auditul statutar.

(4) ASPAAS cooperează cu celelalte organisme de supraveghere din statele membre, în cadrul COESA, în vederea obţinerii convergenţei cerinţelor privind stagiul de adaptare și testul de aptitudini. ASPAAS, prin activităţile sale, se asigură că cerinţele sunt predictibile și transparente.

CAPITOLUL III

Înregistrarea

ARTICOLUL 14

Registrul public electronic al auditorilor financiari şi firmelor de audit

(1) ASPAAS este responsabilă cu întocmirea, actualizarea şi publicarea Registrului public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit, denumit în continuare Registrul public electronic.

(2) ASPAAS înregistrează în Registrul public electronic, în conformitate cu prevederile art. 15 şi 16, auditorii financiari şi firmele de audit membri ai CAFR.

(3) Auditorii financiari se înregistrează pe două categorii, activi şi nonactivi, în baza declaraţiei pe propria răspundere.

(4) În cazul în care persoanele fizice îşi desfăşoară activitatea în calitate de liber-profesionist, ASPAAS stabileşte, prin reglementări proprii aprobate prin ordin al preşedintelui, condiţiile de înregistrare a acestora, cu respectarea prevederilor alin. (2).

(5) În cazuri temeinic justificate, la solicitarea persoanelor interesate, anumite informaţii din Registrul public electronic nu sunt făcute publice. Prin cazuri temeinic justificate se înţelege acele situaţii în care nepublicarea informaţiilor în Registrul public electronic reduce o ameninţare iminentă şi semnificativă la adresa securităţii unei persoane.

(6) Fiecare auditor financiar şi firmă de audit se identifică în Registrul public electronic printr-un număr individual.

(7) Informaţiile înregistrate referitoare la auditorii financiari şi firmele de audit se păstrează în Registrul public electronic, care este accesibil publicului pe pagina de internet a ASPAAS, în conformitate cu art. 15 şi 16.

(8) Registrul public electronic conţine, de asemenea, adresa şi datele de contact ale ASPAAS.

(9) Informaţiile solicitate la art. 15 şi 16 se publică integral, în format electronic. Registrul public electronic se va actualiza lunar.

(10) Sunt auditori financiari nonactivi persoanele care sunt incompatibile cu exercitarea activităţii de audit financiar, potrivit legii.

(11) În cazuri temeinic justificate, un auditor financiar poate solicita suspendarea exercitării activităţii şi este scutit de plata cotizaţiilor pentru o perioadă de maximum 3 ani consecutivi, în condiţiile stabilite de ASPAAS. Cazurile temeinic justificate se stabilesc prin ordin al preşedintelui ASPAAS. Suspendarea se menţionează în Registrul public electronic.

ARTICOLUL 15

Înregistrarea auditorilor financiari

(1) În Registrul public electronic se menţionează cel puţin următoarele informaţii privind auditorii financiari:

a) numele, adresa şi numărul individual de înregistrare;
b) numele, adresa, adresa paginii de internet, dacă este cazul, şi numărul de înregistrare a firmelor de audit la care este angajat auditorul financiar sau cu care este asociat ca partener sau în vreun alt mod, dacă este cazul;
c) Informaţii cu privire la toate celelalte înregistrări ca auditor financiar la autorităţile competente ale altor state membre şi/sau ale altor ţări terţe, inclusiv numele autorităţilor de înregistrare şi, dacă este cazul, numerele de înregistrare la acestea.

(2) Auditorii din ţări terţe, înregistraţi în conformitate cu art. 67, sunt indicaţi în mod clar în Registrul public electronic ca auditori din ţări terţe, într-o secţiune distinctă, şi nu ca auditori financiari.

ARTICOLUL 16

Înregistrarea firmelor de audit

(1) Pentru fiecare firmă de audit, Registrul public electronic conţine cel puţin următoarele informaţii:

a) denumirea, adresa şi numărul individual de înregistrare;
b) forma juridică;
c) informaţii de contact, persoana principală de contact şi, acolo unde este cazul, adresa paginii de internet;
d) adresa fiecărui birou deschis în România;
e) numele şi numărul de înregistrare ale tuturor auditorilor financiari angajaţi, asociaţi ca parteneri sau în alt mod cu firma de audit;
f) numele şi adresele profesionale ale tuturor acţionarilor sau asociaţilor;
g) numele şi adresele profesionale ale tuturor membrilor organului administrativ sau de conducere;
h) dacă este cazul, apartenenţa la o reţea şi o listă cu denumirea şi adresele firmelor membre şi afiliate sau o indicare a locului unde aceste informaţii sunt disponibile public;
i) informaţii cu privire la toate celelalte înregistrări ca firmă de audit la autorităţile competente ale altor state membre şi ca entitate de audit pe lângă ţări terţe, inclusiv denumirea şi adresa autorităţii de înregistrare şi, după caz, numerele de înregistrare;
j) dacă firma de audit este înregistrată în temeiul art. 4 alin. (3), după caz.

(2) Entităţile de audit din ţări terţe, înregistrate în conformitate cu art. 67, sunt indicate în mod clar în Registrul public electronic ca atare, într-o secţiune distinctă, şi nu ca firme de audit.

(3) În aplicarea prevederilor art. 14-16 se aprobă reglementări prin ordin al preşedintelui ASPAAS.

ARTICOLUL 17

Actualizarea informaţiilor înregistrate

(1) În cazul în care apar modificări ale informaţiilor cuprinse în Registrul public electronic, auditorii financiari şi firmele de audit au obligaţia notificării ASPAAS în termen de 30 de zile de la apariţia acestora.

(2) Registrul public electronic este actualizat, fără nicio întârziere nejustificată, după primirea acestor notificări.

(3) Necomunicarea modificărilor în termenul prevăzut la alin. (1) poate atrage declanşarea procedurii administrative, conform dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege. De la această prevedere fac excepţie cazurile de forţă majoră.

ARTICOLUL 18

Responsabilitatea pentru înregistrarea informaţiilor

(1) Informaţiile furnizate în legătură cu înregistrarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit, precum şi actualizarea informaţiilor în conformitate cu art. 15-17 sunt semnate de auditorul financiar sau de reprezentantul legal al firmei de audit.

(2) În cazul în care informaţiile sunt furnizate în format electronic, acest lucru se realizează prin utilizarea semnăturii electronice, conform Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.

ARTICOLUL 19

Limba oficială de prezentare

(1) Informaţiile se introduc în Registrul public electronic în limba română.

(2) Publicarea în limba engleză a informaţiilor cuprinse în Registrul public electronic se stabileşte prin ordin al preşedintelui ASPAAS.

CAPITOLUL IV

Etica profesională, independenţa, obiectivitatea, confidenţialitatea şi secretul profesional

ARTICOLUL 20

Etica profesională şi scepticismul profesional

(1) Toţi auditorii financiari şi toate firmele de audit respectă principiile de etică profesională, care se referă cel puţin la funcţia lor în interesul public, integritatea şi obiectivitatea lor, competenţa lor profesională şi atenţia cuvenită, astfel cum sunt stabilite prin Codul etic adoptat de către ASPAAS.

(2) Codul etic este tradus în limba română şi publicat prin grija ASPAAS.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), ASPAAS emite norme de inspecţie privind asigurarea calităţii.

(4) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să îşi păstreze scepticismul profesional pe tot parcursul auditului, admiţând posibilitatea unor erori materiale ca urmare a faptelor sau a conduitei care indică nereguli, inclusiv fraude sau erori, indiferent de experienţa anterioară a auditorului sau a firmei de audit în ceea ce priveşte corectitudinea şi integritatea personalului de conducere şi a persoanelor responsabile cu administrarea entităţii auditate.

(5) Auditorul financiar sau firma de audit îşi păstrează scepticismul profesional mai ales în situaţia în care evaluează estimările personalului de conducere al entităţii auditate privind determinarea valorii juste, deprecierea activelor, provizioanele şi fluxurile de trezorerie viitoare relevante pentru capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea.

ARTICOLUL 21

Independenţa şi obiectivitatea

(1) În situaţia în care efectuează un audit statutar, auditorul financiar şi/sau firma de audit, precum şi orice persoană fizică aflată în poziţia de a influenţa în mod direct sau indirect rezultatul auditului statutar trebuie să fie independentă de entitatea auditată şi să nu fie implicată în procesul decizional al entităţii auditate, în înţelesul Codului etic.

(2) Independenţa este necesară atât în perioada acoperită de situaţiile financiare care fac obiectul auditului, cât şi în perioada în care se efectuează auditul statutar.

(3) Auditorul financiar sau firma de audit ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că, în situaţia în care efectuează auditul statutar, independenţa sa nu este influenţată de un conflict de interese existent sau potenţial ori de relaţii de afaceri sau de alte relaţii directe sau indirecte care implică auditorul financiar sau firma de audit care efectuează auditul şi, după caz, reţeaua din care face parte, personalul de conducere executivă, auditorii, salariaţii şi orice persoană fizică ale cărei servicii se află la dispoziţia sau sub controlul auditorului financiar sau al firmei de audit sau orice persoană legată direct sau indirect de auditorul financiar sau de firma de audit printr-o relaţie de control.

(4) Auditorul financiar sau firma de audit nu trebuie să efectueze un audit statutar în cazul în care există vreun pericol de autoevaluare, interes propriu, de reprezentare, de familiaritate sau de intimidare ca urmare a relaţiilor financiare, personale, de afaceri, de muncă sau de altă natură între:

a) auditorul financiar, firma de audit, reţeaua sa şi orice persoană fizică aflată în poziţia de a influenţa rezultatul auditului statutar; şi
b) entitatea auditată, din care un terţ obiectiv, rezonabil şi informat, ţinând seama de măsurile de protecţie aplicate, ar concluziona că independenţa auditorului financiar sau a firmei de audit este compromisă.

(5) Auditorul statutar, firma de audit, partenerii-cheie de audit ai acestora, angajaţii acestora şi orice persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziţia sau sub controlul auditorului statutar sau al firmei de audit respective şi care sunt implicate direct în activităţi de audit statutar, precum şi persoanele care au legături strânse cu acestea în sensul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piaţă (regulamentul privind abuzul de piaţă) şi de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE şi 2004/72/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 173 din 12 iunie 2014, nu trebuie să deţină niciun fel de instrumente financiare emise, garantate sau susţinute într-un alt fel de o entitate auditată în domeniul lor de activităţi de audit statutar ale acestora, altele decât participaţiile deţinute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat, inclusiv fonduri gestionate, cum ar fi fondurile de pensii sau asigurările de viaţă, nu au un beneficiu material şi direct din acestea şi nu efectuează nicio tranzacţie cu acestea.

ARTICOLUL 22

Documentarea cu privire la ameninţările la adresa independenţei

(1) Auditorul financiar sau firma de audit documentează în dosarele de audit toate ameninţările semnificative la adresa independenţei sale, precum şi măsurile de protecţie aplicate pentru a reduce acele ameninţări.

(2) În înţelesul alin. (1), ameninţările semnificative, fără a fi limitative, se pot referi la aspecte precum:

a) interese financiare;
b) împrumuturi şi garanţii;
c) relaţii de afaceri;
d) relaţii familiale şi personale;
e) angajarea la un client de audit;
f) alocarea temporară de personal;
g) servicii recente furnizate clienţilor de audit;
h) deţinerea unei funcţii de conducere sau de director în cadrul clientului de audit;
i) furnizarea de servicii de non-asigurare unui client de audit;
j) politici de recompensare şi evaluare;
k) cadouri şi ospitalitate;
l) litigii în curs sau iminente.

ARTICOLUL 23

Măsuri privind păstrarea independenţei şi obiectivităţii

(1) Persoanele sau firmele menţionate la art. 21 alin. (5) nu trebuie să participe la auditul statutar al unei entităţi auditate şi nici nu trebuie să influenţeze într-un alt mod rezultatele unui astfel de audit, în cazul în care:

a) deţin instrumente financiare ale entităţii auditate, altele decât participaţii deţinute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat;
b) deţin instrumente financiare ale oricărei entităţi legate de entitatea auditată, altele decât participaţii deţinute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat, fapt care poate constitui un conflict de interese sau care poate fi perceput în acest fel;
c) au deţinut o funcţie în cadrul entităţii auditate sau au avut relaţii de afaceri sau de altă natură cu entitatea auditată în perioada menţionată la art. 21 alin. (2), fapt care poate constitui un conflict de interese sau poate fi perceput în acest fel.

(2) Persoanele sau firmele menţionate la art. 21 alin. (5) nu solicită şi nu acceptă daruri sau favoruri pecuniare sau nepecuniare de la entitatea auditată sau de la orice entitate legată de entitatea auditată, cu excepţia cazului în care un terţ obiectiv, rezonabil şi informat, ar considera valoarea acestora neimportantă sau nesemnificativă.

(3) Dacă, în cursul perioadei acoperite de situaţiile financiare, o entitate auditată este achiziţionată de/fuzionează cu/achiziţionează o altă entitate, auditorul financiar sau firma de audit identifică şi evaluează toate interesele sau relaţiile curente sau recente, inclusiv orice alte servicii decât cele de audit prestate celeilalte entităţii care, ţinând seama de măsurile de protecţie disponibile, ar putea compromite independenţa auditorului şi capacitatea sa de a continua auditul statutar după data efectivă a fuziunii sau a achiziţiei.

(4) Cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 luni de la data luării la cunoştinţă a fuziunii sau achiziţiei, auditorul financiar sau firma de audit adoptă toate măsurile necesare pentru a pune capăt tuturor intereselor sau relaţiilor curente care i-ar compromite independenţa şi, dacă este posibil, adoptă măsurile de protecţie necesare pentru a reduce la minimum toate ameninţările la adresa independenţei sale legate de interesele şi relaţiile anterioare şi curente faţă de entitatea auditată sau o altă entitate legată de aceasta.

ARTICOLUL 24

Angajarea de către entităţile auditate a unor foşti auditori financiari sau a unor angajaţi ai unor auditori financiari sau ai unor firme de audit

(1) Înainte de expirarea unei perioade de cel puţin un an sau, în cazul auditului statutar al unor entităţi de interes public, a unei perioade de cel puţin 2 ani de la încetarea activităţii sale în calitate de auditor financiar sau de partener-cheie de audit în cadrul misiunii de audit, auditorul financiar sau partenerul-cheie de audit care efectuează un audit statutar în numele unei firme de audit:

a) nu preia o funcţie-cheie în conducerea entităţii auditate;
b) nu devine, după caz, membru al comitetului de audit al entităţii auditate sau al unui organism cu atribuţii echivalente cu cele ale unui comitet de audit;
c) nu devine membru neexecutiv al organismului administrativ sau al organismului de supraveghere al entităţii auditate.

(2) Angajaţii şi partenerii, alţii decât partenerii-cheie de audit, ai unui auditor financiar sau ai unei firme de audit care efectuează un audit statutar, precum şi orice alte persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziţia sau sub controlul auditorului financiar sau al firmei de audit respective, în situaţia în care astfel de angajaţi, parteneri sau alte persoane fizice sunt autorizate ca auditori financiari, nu pot ocupa niciuna dintre poziţiile menţionate la alin. (1) înainte de expirarea unei perioade de minimum un an de când aceştia au fost implicaţi în mod direct în misiunea de audit statutar.

ARTICOLUL 25

Pregătirea auditului statutar şi evaluarea aspectelor care ameninţă independenţa

Înainte de a accepta sau de a continua o misiune de audit statutar, auditorul financiar sau firma de audit evaluează şi documentează următoarele:

a) îndeplinirea dispoziţiilor prevăzute la art. 21;
b) existenţa ameninţărilor la adresa independenţei sale şi măsurile de protecţie aplicate pentru a atenua ameninţările respective;
c) dacă are la dispoziţie personalul calificat şi timpul necesar, precum şi celelalte resurse necesare efectuării auditului statutar într-o manieră adecvată;
d) autorizarea ca auditor financiar a partenerului-cheie de audit în România, în cazul firmelor de audit.

ARTICOLUL 26

Confidenţialitatea şi secretul profesional

(1) Toate informaţiile şi documentele la care are acces auditorul financiar sau firma de audit în situaţia în care efectuează un audit statutar trebuie să fie protejate potrivit politicilor şi procedurilor emise de auditorul financiar sau firma de audit în conformitate cu reglementările naţionale specifice şi cu prevederile Codului etic privind confidenţialitatea şi secretul profesional.

(2) Normele privind confidenţialitatea şi secretul profesional aplicabile auditorilor financiari sau firmelor de audit nu împiedică aplicarea dispoziţiilor prezentei legi sau ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014.

(3) În cazul în care auditorul financiar sau firma de audit este înlocuită cu un alt auditor financiar sau o altă firmă de audit, fostul auditor financiar sau fosta firmă de audit asigură accesul noului auditor financiar sau al noii firme de audit la toate informaţiile relevante cu privire la entitatea auditată şi la cel mai recent audit al acesteia.

(4) Un auditor financiar sau o firmă de audit care a încetat să mai fie angajată într-o anumită misiune de audit, precum şi fostul auditor financiar sau fosta firmă de audit fac în continuare obiectul dispoziţiilor alin. (1) şi (2) cu privire la acea misiune de audit.

(5) În cazul în care auditorul financiar sau firma de audit efectuează audit statutar la o entitate care face parte dintr-un grup a cărui entitate-mamă se situează într-o ţară terţă, regulile de confidenţialitate şi de păstrare a secretului profesional prevăzute la alin. (1) nu împiedică auditorul financiar sau firma de audit să transmită auditorului grupului situat într-o ţară terţă documentaţia relevantă privind serviciile de audit prestate, dacă este necesară pentru efectuarea auditului situaţiilor financiare consolidate ale entităţii-mamă.

(6) Auditorul financiar sau firma de audit care efectuează auditul statutar al unei entităţi care a emis titluri de valoare într-o ţară terţă sau care face parte dintr-un grup care prezintă situaţii financiare statutare consolidate într-o ţară terţă poate transfera documentele de lucru sau alte documente privind auditul acelei entităţi pe care le deţine numai autorităţilor competente din ţări terţe relevante, în condiţiile prevăzute la art. 70.

(7) Transferul informaţiilor către auditorul grupului dintr-o ţară terţă are loc în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

ARTICOLUL 27

Independenţa şi obiectivitatea auditorilor financiari care efectuează auditul statutar în numele firmelor de audit

ASPAAS se asigură că la nivelul firmei de audit trebuie să existe politici şi proceduri care interzic acţionarilor sau asociaţilor firmei de audit, precum şi membrilor organelor administrative, de conducere executivă sau de supraveghere ale unei astfel de firme sau ale unei firme afiliate să intervină în efectuarea unui audit statutar în vreun mod care să pericliteze independenţa şi obiectivitatea auditorului financiar care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit.

ARTICOLUL 28

Cerinţe de organizare internă

(1) Un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să respecte următoarele cerinţe de organizare:

a) o firmă de audit trebuie să stabilească politici şi proceduri corespunzătoare prin care se asigură că asociaţii sau acţionarii, precum şi membrii organelor administrative, de conducere şi de supraveghere ale firmei sau ale unei entităţi afiliate nu intervin în efectuarea auditului statutar în niciun fel prin care să pericliteze independenţa şi obiectivitatea auditorului financiar şi ale vreunui membru din echipa de audit care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit;
b) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să pună în aplicare proceduri administrative şi contabile adecvate, mecanisme interne de control de asigurare a calităţii, proceduri eficace de evaluare a riscurilor, măsuri de protecţie pentru sistemele de prelucrare a informaţiilor, precum şi un control eficace. Mecanismele interne de control al asigurării calităţii sunt elaborate astfel încât să asigure respectarea deciziilor şi procedurilor atât de auditorul financiar, cât şi în cadrul firmei de audit;
c) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie politici şi proceduri corespunzătoare pentru a se asigura că salariaţii săi şi orice alte persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziţia sa ori sub controlul său şi care sunt implicate direct în activităţile de audit statutar deţin cunoştinţele şi experienţa corespunzătoare pentru a îndeplini sarcinile atribuite;
d) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie politici şi proceduri adecvate pentru a se asigura că externalizarea activităţilor importante de audit nu afectează calitatea controlului intern de calitate aplicat de auditorul financiar sau de firma de audit şi nici capacitatea ASPAAS de a supraveghea modul în care auditorul financiar sau firma de audit respectă obligaţiile prevăzute de prezenta lege şi, după caz, de Regulamentul (UE) nr. 537/2014;
e) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie mecanisme administrative şi organizatorice adecvate şi eficace pentru a preveni, identifica, elimina sau gestiona, precum şi pentru a comunica orice aspecte care îi ameninţă independenţa, potrivit prevederilor art. 21, 24 şi 25;
f) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie politici şi proceduri adecvate privind efectuarea auditului statutar, îndrumarea, supravegherea şi revizuirea activităţii angajaţilor, precum şi organizarea structurii dosarului de audit potrivit prevederilor art. 29 alin. (9)-(12);
g) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie un sistem intern de control de calitate în scopul asigurării calităţii auditului statutar. Sistemul de control de calitate trebuie să acopere cel puţin politicile şi procedurile menţionate la lit. f). În cazul unei firme de audit, responsabilitatea sistemului intern de control de calitate revine unui auditor financiar din cadrul acesteia autorizat în România;
h) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să utilizeze sisteme, proceduri şi resurse adecvate pentru asigurarea continuităţii şi consecvenţei desfăşurării activităţii sale de audit statutar;
i) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să instituie mecanisme organizatorice şi administrative adecvate şi eficace pentru a gestiona şi a ţine evidenţa incidentelor care au sau care pot avea consecinţe grave asupra activităţii sale de audit statutar;
j) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să adopte politici de remunerare adecvate, inclusiv politici pentru participarea la profit, prin care să ofere stimulente corespunzătoare pentru asigurarea calităţii auditului. Veniturile obţinute de auditorul financiar sau firma de audit din furnizarea unor servicii nonaudit entităţii auditate nu se iau în considerare în evaluarea performanţei şi nici în remunerarea persoanelor implicate în audit sau capabile să influenţeze desfăşurarea acestuia;
k) un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să monitorizeze şi să evalueze adecvarea şi eficacitatea sistemelor sale, a politicilor şi a procedurilor de control intern de calitate stabilite în conformitate cu prezenta lege şi, după caz, cu Regulamentul (UE) nr. 537/2014 şi să ia măsurile necesare pentru remedierea eventualelor deficienţe. Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să evalueze anual sistemul intern de control de calitate menţionat la lit. g). Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să ţină evidenţa rezultatelor evaluării respective şi a eventualelor măsuri propuse pentru modificarea sistemului intern de control de calitate. Politicile şi procedurile menţionate la prezenta literă trebuie să fie documentate şi comunicate salariaţilor auditorului financiar sau ai firmei de audit. Eventuala externalizare a activităţii de audit, astfel cum se menţionează la lit. d), nu afectează responsabilitatea auditorului financiar sau a firmei de audit faţă de entitatea auditată.

(2) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să ia în considerare amploarea şi complexitatea activităţilor sale în situaţia în care aplică prevederile alin. (1).

(3) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să fie în măsură să demonstreze ASPAAS faptul că politicile şi procedurile destinate conformării sunt adecvate, având în vedere amploarea şi complexitatea activităţilor auditorului financiar sau ale firmei de audit.

ARTICOLUL 29

Organizarea activităţii de audit

(1) În cazul efectuării auditului statutar de către o firmă de audit, aceasta desemnează cel puţin un partener-cheie de audit. Firma de audit pune la dispoziţia partenerului sau partenerilor-cheie de audit resurse suficiente şi personal care are competenţa şi capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini îndatoririle în mod adecvat.

(2) Principalele criterii care determină selectarea partenerului sau partenerilor-cheie de audit de către firma de audit trebuie să fie independenţa, competenţa şi capacitatea de asigurare a calităţii auditului.

(3) Partenerul sau partenerii-cheie de audit trebuie să se implice activ în efectuarea auditului statutar.

(4) Auditorul financiar trebuie să aloce suficient timp pentru misiune şi să atribuie resurse suficiente pentru a-şi îndeplini în mod adecvat sarcinile.

(5) Auditorul financiar sau firma de audit ţine evidenţa oricăror încălcări ale dispoziţiilor prezentei legi şi, după caz, ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014.

(6) Atât auditorul financiar, cât şi firma de audit ţin evidenţa tuturor încălcărilor şi consecinţelor acestora, inclusiv a măsurilor adoptate pentru remedierea acestor încălcări şi pentru modificarea sistemului lor intern de control de calitate. Aceştia întocmesc un raport anual care cuprinde o sinteză a eventualelor măsuri aplicate şi îl comunică la nivel intern.

(7) În situaţia în care un auditor financiar sau o firmă de audit apelează la consiliere în cadrul desfăşurării unei misiuni de audit din partea unor experţi externi, acesta sau aceasta păstrează documentele prin care transmite solicitarea, precum şi rezultatele consilierii.

(8) Un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să păstreze o evidenţă a clienţilor. Pentru fiecare client auditat, această evidenţă trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) denumirea, adresa şi sediul social;
b) în cazul firmelor de audit, numele partenerului sau ale partenerilor-cheie de audit;
c) onorariile percepute pentru auditul statutar şi onorariile percepute pentru alte servicii, pentru fiecare exerciţiu financiar.

(9) Un auditor financiar sau o firmă de audit trebuie să întocmească un dosar de audit pentru fiecare audit statutar.

(10) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să documenteze cel puţin informaţiile înregistrate în conformitate cu art. 25 din prezenta lege şi, după caz, cu art. 6-8 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

(11) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să păstreze orice alte informaţii şi documente care prezintă importanţă pentru că stau la baza raportului prevăzut la art. 34 din prezenta lege şi, după caz, la art. 10 şi 11 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, precum şi pentru monitorizarea conformităţii cu prezenta lege şi cu alte cerinţe legale aplicabile.

(12) Dosarul de audit se închide în termen de cel mult 60 de zile de la data semnării raportului de audit menţionat la art. 34 din prezenta lege şi, după caz, la art. 10 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

(13) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să păstreze evidenţa eventualelor reclamaţii scrise cu privire la efectuarea auditului statutar.

(14) Auditorii financiari şi firmele de audit care desfăşoară activităţi de audit statutar trebuie să furnizeze anual sau ori de câte ori este cazul către ASPAAS un raport privind activitatea de audit statutar, care conţine cel puţin informaţii similare cu cele prevăzute la art. 13 şi 14 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, conform reglementărilor specifice ale ASPAAS.

(15) ASPAAS are dreptul de a solicita auditorilor financiari şi firmelor de audit orice informaţii referitoare la modul de îndeplinire a obligaţiilor şi atribuţiilor legale ale acestora în desfăşurarea activităţii de audit statutar, conform legii.

(16) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (14) şi (15) de către auditorii financiari şi firmele de audit constituie abatere administrativă şi se sancţionează conform prevederilor art. 40 alin. (4) lit. a)-d).

(17) Repetarea abaterii administrative prevăzute la alin. (14) şi (15) constituie abatere administrativă gravă şi se sancţionează conform art. 40 alin. (4) lit. d).

ARTICOLUL 30

Onorariile de audit

Prin ordin al preşedintelui ASPAAS se aprobă reglementări care prevăd că onorariile pentru auditul statutar:

a) nu sunt influenţate sau determinate de prestarea de servicii suplimentare entităţii auditate;
b) nu se pot baza pe niciun fel de condiţionări, aşa cum prevede Codul etic.

ARTICOLUL 31

Aria de aplicare a auditului statutar

Fără a aduce atingere dispoziţiilor de raportare, aşa cum sunt prevăzute la art. 34 din prezenta lege şi, după caz, la art. 10 şi 11 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, aria de aplicare a auditului statutar nu include garantarea viabilităţii în viitor a entităţii auditate sau a eficienţei sau eficacităţii cu care organul de conducere executivă sau administrativ a condus sau va conduce activităţile entităţii.

CAPITOLUL V

Standardele internaţionale de audit şi raportul de audit

ARTICOLUL 32

Standardele internaţionale de audit

(1) Auditorii financiari şi firmele de audit trebuie să efectueze auditul statutar în conformitate cu standardele internaţionale de audit adoptate de Comisia Europeană potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Standardele internaţionale de audit se traduc în limba română şi se publică prin grija ASPAAS.

(3) ASPAAS poate decide aplicarea unui standard de audit, a unor proceduri sau cerinţe atât timp cât Comisia Europeană nu adoptă un standard internaţional de audit care se referă la aceeaşi chestiune.

(4) În sensul alin. (1), standarde internaţionale de audit înseamnă Standardele internaţionale de audit (ISA), Standardul internaţional privind controlul calităţii 1 (ISQC 1) şi alte standarde emise de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) prin intermediul Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB), în măsura în care acestea sunt relevante pentru auditul statutar.

ARTICOLUL 33

Auditul statutar al situaţiilor financiare anuale consolidate

(1) În cazul unui audit statutar al situaţiilor financiare anuale consolidate ale unui grup de entităţi:

a) auditorul grupului poartă deplina responsabilitate atât pentru raportul de audit menţionat la art. 34 din prezenta lege şi, după caz, la art. 10 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, cât şi pentru raportul suplimentar adresat comitetului de audit, astfel cum se menţionează la art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, dacă este cazul;
b) auditorul grupului evaluează activitatea de audit efectuată de orice auditor dintr-o ţară terţă sau de auditorul financiar, precum şi de entitatea de audit dintr-o ţară terţă sau de firma de audit, în scopul derulării auditului grupului, şi documentează natura, momentul şi dimensiunea activităţii desfăşurate de aceşti auditori, inclusiv, dacă este cazul, revizuirea efectuată de auditorul grupului cu privire la părţile relevante ale documentaţiei de audit a auditorilor respectivi;
c) auditorul grupului revizuieşte activitatea de audit desfăşurată de auditorul/auditorii sau de auditorul financiar dintr-o ţară terţă, precum şi de entitatea de audit din ţara terţă sau firma de audit dintr-o ţară terţă, în scopul derulării auditului grupului, şi o documentează.

(2) Documentaţia este păstrată de auditorul grupului astfel încât să permită ASPAAS să revizuiască activitatea de audit a auditorului grupului.

(3) Auditorul grupului se poate sprijini pe rezultatele activităţii auditorului din ţara terţă, a auditorului financiar, a entităţii de audit dintr-o ţară terţă sau a firmei de audit în cauză, cu condiţia obţinerii acordului acestuia pentru transferul documentaţiei relevante în timpul efectuării auditului situaţiilor financiare anuale consolidate.

(4) În cazul în care nu poate îndeplini condiţia prevăzută la alin. (1) lit. с), auditorul grupului ia măsurile adecvate şi înştiinţează ASPAAS. Aceste măsuri includ, după caz, efectuarea unor activităţi suplimentare de audit statutar la filiala sau structura secundară în cauză, fie direct, fie prin externalizarea acestora.

(5) În situaţia în care este supus unei inspecţii de asigurare a calităţii sau unei investigaţii privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale consolidate ale unui grup de entităţi, auditorul grupului pune la dispoziţia ASPAAS, la cerere, documentaţia relevantă pe care o deţine cu privire la activitatea de audit desfăşurată de auditorii, entităţile de audit, auditorii financiari sau firmele de audit dintr-o ţară terţă în scopul derulării auditului grupului, inclusiv toate documentele de lucru relevante pentru auditul grupului.

(6) ASPAAS poate cere documente suplimentare privind activitatea de audit efectuată de auditorul financiar sau de firma de audit în scopul derulării auditului grupului de la autorităţile competente relevante, în temeiul art. 58.

(7) În situaţia în care o entitate-mamă sau o entitate afiliată care face parte dintr-un grup este auditată de unul sau mai mulţi auditori sau de una sau mai multe entităţi de audit dintr-o ţară terţă, ASPAAS poate cere documente suplimentare privind activitatea de audit a auditorilor sau a entităţilor de audit din ţară terţă de la autorităţile competente relevante din ţările terţe pe baza acordurilor de cooperare menţionate la art. 70.

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), în cazul în care o entitate-mamă sau o entitate afiliată care face parte dintr-un grup este auditată de unul sau mai mulţi auditori sau de una sau mai multe entităţi de audit dintr-o ţară terţă cu care ASPAAS nu a încheiat un acord de cooperare, astfel cum se menţionează la art. 70, auditorul grupului este responsabil de transmiterea corespunzătoare, la cerere, a documentaţiei suplimentare aferente activităţii de audit desfăşurate de auditorii sau entităţile de audit din ţara terţă, inclusiv a foilor de lucru relevante pentru auditul grupului. Pentru a asigura transmiterea corespunzătoare, auditorul grupului păstrează o copie a documentaţiei respective sau convine cu auditorii din ţara terţă sau cu entităţile de audit din ţara terţă să i se permită accesul nerestricţionat la această documentaţie, la cerere, sau aplică alte măsuri adecvate. În cazul în care, din motive legale sau de altă natură, foile de lucru ale auditului nu pot fi transferate dintr-o ţară terţă auditorului grupului, auditorul grupului include în documentaţia păstrată dovada că a urmat procedurile corespunzătoare pentru a obţine accesul la documentele auditului. În cazul în care restricţiile nu au fost impuse de legislaţia ţării terţe în cauză, auditorul grupului include dovezi care arată existenţa şi natura impedimentului respectiv.

ARTICOLUL 34

Raportul de audit statutar

(1) Auditorul financiar sau firma de audit trebuie să prezinte rezultatele auditului statutar într-un raport de audit. Raportul se elaborează în conformitate cu cerinţele standardelor de audit adoptate de Uniunea Europeană sau de ASPAAS, după caz, conform art. 32.

(2) Raportul de audit se întocmeşte în scris şi trebuie să cuprindă:

a) identificarea entităţii ale cărei situaţii financiare anuale sau consolidate fac obiectul auditului statutar prin denumirea, sediul social şi codul unic de identificare; identificarea situaţiilor financiare anuale sau consolidate şi data sau perioada pentru care au fost întocmite şi identificarea cadrului de raportare financiară aplicat la întocmirea acestora;
b) descrierea ariei de aplicare a auditului statutar care identifică cel puţin standardele de audit în conformitate cu care a fost efectuat auditul statutar;
c) opinia auditorului, care este fie fără rezerve, fie cu rezerve, fie contrară şi exprimă clar punctul de vedere al auditorului sau al firmei de audit cu privire la următoarele: dacă situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă, în conformitate cu cadrul relevant de raportare financiară; şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale sunt conforme cerinţelor legale aplicabile. Dacă auditorul sau firma de audit nu este în măsură să emită o opinie de audit, raportul menţionează imposibilitatea emiterii acestei opinii;
d) orice alt aspect asupra căruia auditorul financiar sau firma de audit atrage atenţia în mod special, fără ca opinia de audit să fie modificată;
e) opinia auditorului referitoare la: coerenţa raportului administratorilor cu situaţiile financiare pentru acelaşi exerciţiu financiar; şi pregătirea raportului administratorilor în conformitate cu prevederile legale aplicabile;
f) o declaraţie privind identificarea de informaţii eronate semnificative prezentate în raportul administratorilor, indicând natura acestor informaţii eronate;
g) o declaraţie privind orice incertitudine semnificativă asociată evenimentelor sau condiţiilor care pot pune în mod semnificativ la îndoială capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea;
h) o menţiune privind sediul auditorului financiar sau al firmei de audit.

(3) În cazul în care auditul statutar a fost efectuat de mai mulţi auditori financiari sau mai multe firme de audit, aceştia convin asupra rezultatelor auditului statutar şi transmit un raport şi o opinie comune. În caz de dezacord, fiecare auditor financiar sau firmă de audit îşi transmite opinia într-un paragraf separat al raportului de audit și indică motivul dezacordului.

(4) Raportul de audit se semnează şi se datează de către auditorul financiar. În cazul în care auditul statutar este derulat de o firmă de audit, raportul de audit este semnat cel puţin de auditorul financiar care a efectuat auditul statutar în numele firmei de audit. În cazul în care mai mulţi auditori financiari sau mai multe firme de audit au executat în comun auditul unei entităţi, raportul de audit se semnează de către toţi auditorii financiari sau cel puţin de către auditorii financiari care efectuează auditul statutar în numele fiecărei firme de audit.

(5) Auditorul financiar care semnează raportul de audit statutar în nume propriu sau în numele unei firme de audit trebuie să aibă statutul de auditor financiar activ.

(6) În împrejurări excepţionale, prin reglementări emise de ASPAAS, aprobate prin ordin al preşedintelui, se stabilesc condiţiile în care semnătura să nu fie divulgată publicului, în cazul în care această divulgare ar putea duce la o ameninţare iminentă şi semnificativă la adresa securităţii personale a oricărui individ. În orice caz, numele persoanei implicate este adus la cunoştinţa autorităţii de supraveghere sau judiciare competente.

(7) Raportul auditorului financiar sau al firmei de audit privind situaţiile financiare anuale consolidate trebuie să respecte cerinţele prevăzute la alin. (1)-(6). În situaţia în care raportează asupra coerenţei raportului administratorilor cu situaţiile financiare, potrivit prevederilor alin. (2) lit. e), auditorul financiar sau firma de audit trebuie să aibă în vedere situaţiile financiare anuale consolidate şi raportul consolidat al administratorilor. Se poate prezenta un singur raport de audit dacă situaţiile financiare anuale ale entităţii-mamă sunt anexate la situaţiile financiare anuale consolidate.

CAPITOLUL VI

Asigurarea calităţii

ARTICOLUL 35

Sistemele de asigurare a calităţii

(1) Toţi auditorii financiari şi firmele de audit fac obiectul unui sistem de asigurare a calităţii care respectă cel puţin criteriile prevăzute la alin. (4).

(2) ASPAAS efectuează inspecţiile pentru asigurarea calităţii la auditorii financiari şi firmele de audit în legătură cu activitatea de audit statutar, în aplicarea prevederilor prezentei legi.

(3) În vederea evaluării sistemului de control al calităţii la nivelul auditorului financiar sau firmei de audit, precum şi a respectării cerinţelor de etică profesională, inspecţiile pentru asigurarea calităţii se pot desfăşura şi asupra altor misiuni de audit financiar efectuate de auditorul financiar sau firma de audit la clientul de audit statutar în cadrul perioadei auditate, altele decât cele de audit statutar.

(4) Criteriile ce trebuie îndeplinite de sistemul de asigurare a calităţii sunt următoarele:

a) sistemul de asigurare a calităţii trebuie să fie organizat astfel încât să fie independent de auditorii financiari şi de firmele de audit inspectate şi să facă obiectul supravegherii publice;
b) finanţarea sistemului de asigurare a calităţii trebuie să fie sigură şi fără eventuale influenţe necorespunzătoare din partea auditorilor financiari sau a firmelor de audit;
c) sistemul de asigurare a calităţii trebuie să dispună de resurse corespunzătoare;
d) persoanele care efectuează inspecţii pentru asigurarea calităţii au vechime de cel puţin 7 ani ca auditor activ în domeniul auditului statutar, din care cel puţin 3 ani la entităţi de interes public;
e) selectarea celor care fac inspecţii pentru asigurarea calităţii se face în baza unor proceduri obiective, concepute astfel încât să se evite orice conflict de interese între cei care fac inspecţiile pentru asigurarea calităţii şi auditorul financiar sau firma de audit care face obiectul inspecţiei de asigurare a calităţii;
f) aria de aplicabilitate a inspecţiilor pentru asigurarea calităţii trebuie să fie susţinută de testarea adecvată a dosarelor de audit selectate şi să includă o evaluare a conformităţii cu standardele de audit aplicabile, cu cerinţele de independenţă, precum şi o evaluare a cantităţii şi calităţii resurselor cheltuite, a onorariilor de audit percepute şi a sistemului intern de control al calităţii din cadrul firmei de audit;
g) inspecţiile pentru asigurarea calităţii se finalizează printr-un raport scris, care trebuie să conţină principalele concluzii ale inspecţiilor pentru asigurarea calităţii;
h) inspecţiile pentru asigurarea calităţii trebuie să aibă loc pe baza unei analize a riscului şi se desfăşoară cel puţin o dată la 6 ani în cazul auditorilor financiari şi al firmelor de audit care efectuează audit statutar, astfel cum este definit la art. 2 pct. 1;
i) pe pagina de internet a ASPAAS se publică anual o sinteză a rezultatelor inspecţiilor. Nu fac obiectul publicării onorariile de audit percepute;
j) auditorul financiar sau firma de audit dă curs recomandărilor formulate la încheierea inspecţiilor pentru asigurarea calităţii în termenul stabilit de către inspectorii ASPAAS, dar care nu poate depăşi 12 luni;
k) inspecţiile pentru asigurarea calităţii trebuie să fie adecvate şi proporţionale cu amploarea şi complexitatea activităţii auditorului financiar sau a firmei de audit care face obiectul verificării.

(5) În cazul în care nu se dă curs recomandărilor menţionate la alin. (4) lit. j) sau la art. 26 alin. (8) paragraful 2 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, auditorul statuar sau firma de audit, după caz, face obiectul măsurilor menţionate la art. 39 alin. (1) din prezenta lege sau sancţiunilor administrative menţionate la art. 40 alin. (4) din prezenta lege.

(6) În sensul alin. (4) lit. e), în vederea selectării inspectorilor se aplică cel puţin următoarele criterii:

a) inspectorii au vechime de cel puţin 7 ani ca auditor activ în domeniul auditului statutar, din care cel puţin 3 ani la entităţi de interes public;
b) nu poate deţine calitatea de inspector în cadrul unei inspecţii pentru asigurarea calităţii care vizează un auditor financiar sau o firmă de audit o persoană care a avut calitatea de partener, angajat sau asociat în alt fel cu auditorul financiar sau cu firma de audit în cauză, decât după un termen de cel puţin 3 ani;
c) inspectorii trebuie să declare că nu există conflicte de interese între ei şi auditorul financiar sau firma de audit care urmează să fie inspectată.

(7) În sensul alin. (4) lit. k), inspectorii, în situaţia în care efectuează inspecţii pentru asigurarea calităţii auditului statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate ale entităţilor mici, ţin cont de faptul că standardele de audit adoptate în conformitate cu art. 32 se aplică în funcţie de complexitatea activităţii entităţii auditate.

(8) În vederea inspecţiei privind asigurarea calităţii sau a unei eventuale investigaţii, dosarul de audit poate fi solicitat la sediul auditorului financiar, al firmei de audit sau la sediul ASPAAS.

(9) ASPAAS emite norme şi proceduri de inspecţie privind asigurarea calităţii activităţii de audit statutar în vederea aplicării prevederilor prezentei legi.

(10) În aplicarea prevederilor alin. (6), ASPAAS stabileşte, prin regulamentul său de organizare şi funcţionare, condiţiile specifice pentru angajarea inspectorilor.

(11) Prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a ASPAAS se stabilesc criteriile de selecţie a auditorilor financiari şi a firmelor de audit care efectuează audit statutar, la care vor fi efectuate inspecţii pentru asigurarea calităţii.

CAPITOLUL VII

Investigaţii şi sancţiuni

ARTICOLUL 36

Sistemele de investigaţii şi sancţiuni

(1) ASPAAS este responsabilă pentru instituirea şi implementarea unui sistem eficace de investigaţii şi sancţiuni pentru a detecta, a corecta şi a preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar.

(2) ASPAAS îşi exercită competenţele de investigare sau sancţionare în conformitate cu prezenta lege şi dreptul intern, în oricare dintre următoarele moduri:

a) direct;
b) în colaborare cu alte autorităţi;
c) prin sesizarea autorităţilor judiciare competente.

ARTICOLUL 37

Sancţionarea auditorilor financiari şi firmelor de audit

(1) Sancţiunile aplicate auditorilor financiari şi firmelor de audit, în cazul în care auditul statutar nu este efectuat în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, ale altor reglementări din domeniul auditului statutar şi, după caz, ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014, trebuie să fie eficace, proporţionale şi descurajante.

(2) Sancţiunile aplicate nu trebuie să aducă atingere regimului de răspundere civilă.

(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, ASPAAS emite norme şi proceduri de investigaţie aprobate prin ordin al preşedintelui ASPAAS. ASPAAS notifică Comisiei Europene normele menţionate la alin. (3). ASPAAS notifică fără întârziere Comisiei Europene orice modificare ulterioară a acestor norme.

ARTICOLUL 38

Răspunderea civilă

Răspunderea civilă a auditorilor financiari sau a firmelor de audit poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor profesionale.

ARTICOLUL 39

Măsuri de prevenţie

(1) În cazul în care se constată nerespectarea prevederilor prezentei legi, ale reglementărilor din domeniul auditului statutar aprobate în condiţiile legii sau, după caz, ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014, ASPAAS poate emite, anterior iniţierii procedurii administrative, o recomandare scrisă către auditorii financiari sau firmele de audit, prin care se solicită acestora să pună capăt comportamentului respectiv şi să se abţină de la orice repetare a acestuia.

(2) ASPAAS poate emite o declaraţie conform căreia raportul de audit statutar nu respectă cerinţele art. 34 alin. (2) din prezenta lege sau, după caz, ale art. 10 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, care se publică pe pagina de internet a ASPAAS.

(3) Situaţiile în care se aplică măsurile prevăzute de prezentul articol se stabilesc prin ordin al preşedintelui ASPAAS.

ARTICOLUL 40

Răspunderea administrativă

(1) Auditorul financiar şi firmele de audit răspund administrativ în cazul săvârşirii unor abateri de la îndatoririle profesionale.

(2) Abaterea administrativă constă într-o acţiune sau inacţiune prin care sunt încălcate dispoziţiile prezentei legi, ale reglementărilor din domeniul auditului statutar aprobate în condiţiile legii sau, după caz, ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014.

(3) Procedura de constatare a abaterilor administrative, precum şi modul de desfăşurare a procedurii administrative sunt prevăzute în regulamentul Comisiei de disciplină a ASPAAS.

(4) În urma derulării procedurii administrative, ASPAAS aplică auditorilor financiari şi firmelor de audit una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni:

a) avertisment public, în care sunt identificate persoana sancţionată şi natura încălcării, publicată pe pagina de internet a ASPAAS;
b) penalitate administrativă, cuprinsă între 2 şi 6 salarii minime brute pe economie, pentru auditorii financiari;
c) penalitate administrativă, cuprinsă între 0,5% şi 2,5% din cifra de afaceri anuală aferentă activităţii de audit statutar, pentru firmele de audit;
d) interdicţie temporară, cuprinsă între 1 şi 3 ani, pentru auditorul financiar, firma de audit sau partenerul-cheie de audit să efectueze audituri financiare şi/sau să semneze rapoarte de audit statutar;
e) retragerea autorizării, însoţită, în cazul persoanelor fizice, de pierderea calităţii de auditor financiar;
f) o interdicţie temporară, de până la 3 ani, pentru un membru al firmei de audit sau un membru al organismului administrativ sau de conducere al unei entităţi de interes public să exercite funcţii la firme de audit sau la entităţi de interes public.

(5) În cazul în care auditorul financiar este condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru fapte penale legate de exercitarea activităţii de audit financiar sau acestuia i se aplică pedeapsa complementară a interzicerii de a desfăşura o asemenea activitate ori se ia măsura de siguranţă a exercitării acestei activităţi, se va comunica o copie a hotărârii judecătoreşti ASPAAS, pentru a opera retragerea autorizării şi radierea acestuia din Registrul public electronic. ASPAAS urmăreşte stadiul derulării acţiunilor penale îndreptate împotriva auditorilor statutari.

(6) Sunt considerate abateri grave şi sunt sancţionate conform prevederilor alin. (4) lit. d) sau e) următoarele fapte săvârşite de auditorii financiari sau firmele de audit:

a) nepunerea în aplicare sau aplicarea neadecvată a prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a)-g) şi k);
b) încălcarea principiilor de etică profesională;
c) lipsa probelor de audit care să poată susţine concluziile în baza cărora a fost emisă opinia de audit.

ARTICOLUL 41

Aplicarea sancţiunilor

(1) În aplicarea măsurilor de prevenţie prevăzute la art. 39 sau a sancţiunilor administrative menţionate la art. 40 alin. (4) se ţine cont de circumstanţele relevante, inclusiv, după caz, de:

a) gravitatea şi perioada încălcării;
b) gradul de răspundere a persoanei responsabile, raportat la atribuţiile acesteia;
c) cuantumul profitului obţinut sau al pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea se pot stabili, în legătură cu angajamentul care conduce la aplicarea sancţiunii respective;
d) măsura în care persoana responsabilă cooperează cu ASPAAS;
e) abateri anterioare de la legislaţia în domeniul auditului statutar de care se face vinovat auditorul financiar sau firma de audit responsabilă.

(2) ASPAAS poate ţine cont şi de alţi factori, dacă aceşti factori sunt prevăzuţi de dreptul intern.

ARTICOLUL 42

Publicarea sancţiunilor şi a măsurilor de prevenţie

(1) ASPAAS publică pe pagina sa de internet, după epuizarea căilor de atac sau expirarea termenului de exercitare a acestora, informaţii privind tipul şi natura încălcării şi identitatea persoanei fizice sau juridice căreia i s-a aplicat sancţiunea rămasă definitivă.

(2) Decizia de sancţionare va conţine şi prevederi privind modalitatea în care aceasta va fi făcută publică.

(3) Prin excepţie de la alin. (1), ASPAAS publică o sancţiune rămasă definitivă, fără a indica identitatea persoanei sancţionate, într-o manieră conformă cu dreptul intern, în oricare dintre următoarele situaţii:

a) în cazul în care sancţiunea este impusă unei persoane fizice şi în urma unei evaluări anterioare obligatorii a proporţionalităţii publicării datelor cu caracter personal se dovedeşte că aceasta este disproporţionată;
b) publicarea ar pune în pericol stabilitatea pieţelor financiare sau o anchetă penală în curs de desfăşurare;
c) publicarea ar produce prejudicii disproporţionate instituţiilor şi persoanelor implicate.

(4) ASPAAS se asigură că informaţiile publicate în conformitate cu alin. (1) rămân pe pagina sa de internet pentru o perioadă de 5 ani după ce căile de atac au fost epuizate sau a expirat termenul de exercitare a acestora.

(5) Publicarea sancţiunilor şi a măsurilor, precum şi a oricărei declaraţii publice trebuie să respecte drepturile fundamentale, astfel cum sunt stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. ASPAAS poate decide ca această comunicare sau orice declaraţie publică să nu conţină date cu caracter personal în sensul art. 3 lit. a) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

ARTICOLUL 43

Răspunderea administrativ-disciplinară a structurilor de conducere ale CAFR

(1) Membrii Consiliului CAFR şi alţi membri aleşi sau care ocupă o funcţie în structurile de conducere ale CAFR răspund pentru abaterile administrativ-disciplinare săvârşite în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor pe care le deţin.

(2) ASPAAS aplică persoanelor prevăzute la alin. (1) următoarele sancţiuni administrativ-disciplinare:

a) avertisment scris;
b) penalitate administrativ-disciplinară, cuprinsă între unu şi 12 salarii minime brute pe economie;
c) suspendarea din funcţie pe o perioadă de la 6 luni la un an.

(3) În situaţia suspendării preşedintelui CAFR, preşedinţia interimară este asigurată conform reglementărilor specifice ale CAFR.

(4) Abaterile administrativ-disciplinare pentru care se aplică sancţiunile administrativ-disciplinare prevăzute la alin. (2) sunt următoarele:

a) încălcarea atribuţiilor şi a sarcinilor stabilite conform art. 52;
b) nerespectarea legislaţiei aplicabile pentru oricare dintre activităţile delegate conform art. 52.

(5) ASPAAS publică pe pagina sa de internet sancţiunile administrativ-disciplinare aplicate conform prezentului articol, rămase definitive după epuizarea căilor de atac sau expirarea termenului de exercitare a acestora.

(6) Sancţiunile publicate conform alin. (5) se menţin pe pagina de internet a ASPAAS pe o perioadă de un an de la data publicării.

(7) Sancţiunile administrativ-disciplinare prevăzute la alin. (2) se aplică în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.

(8) ASPAAS elaborează procedura de constatare a abaterilor, precum şi norme de aplicare a sancţiunilor administrativ-disciplinare.

(9) Sumele aferente sancţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi la art. 40 alin. (4) lit. b) şi c) se fac venit la bugetul de stat.

ARTICOLUL 44

Răspunderea contravenţională

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) încălcarea de către orice persoană prevăzută la art. 21 alin. (5), art. 23, 24 şi art. 40 alin. (6) a interdicţiilor menţionate la aceste articole;
b) încălcarea de către entităţile auditate a prevederilor art. 62 alin. (2) şi art. 65 alin. (1) şi (7);
c) exercitarea activităţii de audit financiar fără viza anuală emisă de autoritatea competentă;
d) exercitarea activităţii de audit financiar de către persoane care au promovat examenul de competenţă profesională şi nu sunt înregistrate în Registrul public electronic prevăzut la art. 14;
e) încălcarea de către entitatea auditată sau de către auditorul financiar sau firma de audit, după caz, a prevederilor art. 63 alin. (3).

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a) cele prevăzute la lit. a), c), d) şi e), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
b) cele prevăzute la lit. b), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele stabilite prin ordin al preşedintelui ASPAAS.

(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Sumele provenite din amenzile aplicate se fac venit la bugetul de stat.

(6) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.

ARTICOLUL 45

Răspunderea penală

Exercitarea fără drept a activităţii de audit financiar constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale.

ARTICOLUL 46

Căi de atac

(1) Ordinele preşedintelui ASPAAS, precum şi orice alt act administrativ emis de ASPAAS pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ competentă, cu condiţia formulării unei plângeri prealabile şi cu respectarea celorlalte prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Procesele-verbale de contravenţie întocmite de personalul împuternicit din cadrul ASPAAS pot fi atacate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ARTICOLUL 47

Raportarea încălcărilor

(1) Prin ordin al preşedintelui ASPAAS se aprobă reglementări prin care se instituie mecanisme eficace pentru a încuraja raportarea către ASPAAS a încălcărilor prezentei legi, ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014 sau ale oricăror altor reglementări aplicabile în domeniul auditului statutar aprobate în condiţiile legii.

(2) Mecanismele menţionate la alin. (1) includ cel puţin:

a) proceduri specifice de primire a sesizărilor cu privire la încălcări ale oricăror reglementări aplicabile în domeniul auditului statutar, aprobate în condiţiile legii, precum şi acţiunile de monitorizare ulterioare în vederea soluţionării sesizării respective;
b) protecţia datelor cu caracter personal, atât ale persoanei care raportează încălcarea suspectată sau efectivă, cât şi ale persoanei suspectate sau incriminate de comiterea acelei încălcări, în conformitate cu principiile stabilite în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 23 noiembrie 1995;
c) proceduri adecvate de garantare a dreptului persoanei incriminate la apărare şi de a fi audiată înainte de adoptarea unei decizii care o priveşte.

(3) ASPAAS efectuează verificări privind adoptarea de către firmele de audit a unor proceduri adecvate care să le permită angajaţilor acestora să raporteze intern încălcările potenţiale sau efective ale prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014.

ARTICOLUL 48

Schimbul de informaţii

(1) ASPAAS furnizează anual către COESA o sinteză cu privire la toate măsurile şi sancţiunile aplicate în temeiul prezentului capitol.

(2) ASPAAS comunică către COESA toate interdicţiile temporare menţionate la art. 40 alin. (4) lit. d) şi f) după epuizarea sau expirarea termenului de exercitare a căilor de atac al actului administrativ de sancţionare, potrivit legislaţiei naţionale.

CAPITOLUL VIII

Supravegherea publică şi acordurile de reglementare dintre statele membre

ARTICOLUL 49

Principiile supravegherii publice

(1) ASPAAS este responsabilă cu supravegherea publică a auditorilor financiari şi a firmelor de audit şi organizarea unui sistem eficace de supraveghere publică pe baza principiilor prevăzute la alin. (2)-(4) şi art. 50-55.

(2) Toţi auditorii financiari şi toate firmele de audit fac obiectul supravegherii publice.

(3) Preşedintele ASPAAS, precum şi membrii Consiliului superior al ASPAAS sunt nepracticieni care posedă cunoştinţe în domenii relevante pentru auditul statutar. Membrii Consiliului superior al ASPAAS sunt selectaţi în urma unei proceduri de numire independente şi transparente.

(4) ASPAAS poate angaja practicieni pentru a îndeplini sarcini specifice şi, de asemenea, poate fi asistată de experţi în situaţia în care prezenţa acestora este importantă pentru îndeplinirea adecvată a sarcinilor sale. În astfel de cazuri, nici practicienii, nici experţii nu trebuie să se implice în niciun proces decizional al ASPAAS.

ARTICOLUL 50

Responsabilitatea finală

În condiţiile în care se deleagă atribuţii potrivit prevederilor art. 52, ASPAAS deţine responsabilitatea finală pentru îndeplinirea atribuţiilor delegate, respectiv:

a) autorizarea şi înregistrarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit;
b) adoptarea standardelor de audit, de etică profesională şi de control intern de asigurare a calităţii, în cazul auditorilor financiari şi al firmelor de audit;
c) formarea profesională continuă;
d) sistemele de asigurare a calităţii;
e) sistemele de investigaţie şi disciplină.

ARTICOLUL 51

Autoritatea competentă

(1) ASPAAS este autoritatea competentă pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege. Ministerul Finanţelor Publice informează Comisia Europeană în legătură cu desemnarea ASPAAS ca autoritate competentă.

(2) ASPAAS este învestită cu competenţele necesare pentru а-i permite să îşi îndeplinească atribuţiile şi responsabilităţile care îi revin în temeiul prezentei legi.

(3) ASPAAS îşi exercită competenţele în conformitate cu reglementările legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal.

ARTICOLUL 52

Delegarea atribuţiilor şi condiţii de delegare a atribuţiilor

(1) Prin ordin al preşedintelui, ASPAAS poate delega către CAFR, integral sau parţial, îndeplinirea următoarelor atribuţii, în condiţiile prezentei legi:

a) autorizarea ca auditori financiari a persoanelor fizice, potrivit prevederilor art. 3 alin. (3);
b) autorizarea ca firme de audit a entităţilor, potrivit prevederilor art. 3 alin. (5);
c) înregistrarea firmelor de audit autorizate în alt stat membru, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3);
d) retragerea autorizării unui auditor financiar sau a unei firme de audit, potrivit prevederilor art. 3 alin. (6) şi art. 6 alin. (4);
e) organizarea examenului de competenţă profesională, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1);
f) organizarea testului de verificare a cunoştinţelor pentru accesul la stagiu, precum şi verificarea desfăşurării stagiului de pregătire practică, potrivit prevederilor art. 11;
g) organizarea programelor de formare continuă, potrivit prevederilor art. 12 alin. (2);
h) autorizarea auditorilor financiari care au fost autorizaţi în alt stat membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1);
i) înregistrarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit în Registrul public electronic, potrivit prevederilor art. 14 alin. (2), (5) şi (7);
j) actualizarea informaţiilor cuprinse în Registrul public electronic, potrivit prevederilor art. 17 alin. (2);
k) traducerea şi publicarea Codului etic, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2);
l) traducerea şi publicarea Standardelor internaţionale de audit, potrivit prevederilor art. 32 alin. (2);
m) asigurarea respectării principiilor de etică profesională de către auditorii financiari şi firmele de audit, potrivit prevederilor art. 20 alin. (1);
n) efectuarea inspecţiilor pentru asigurarea calităţii la auditorii financiari şi firmele de audit, care efectuează audit statutar la alte entităţi decât cele de interes public.

(2) Delegarea prevăzută la alin. (1) se face cu respectarea prevederilor art. 24 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

(3) Ordinul preşedintelui ASPAAS privind reînnoirea delegării oricărei atribuţii către CAFR trebuie să aibă la bază o evaluare privind capacitatea operaţională a CAFR şi modul de îndeplinire a atribuţiilor delegate în perioada anterioară.

(4) Delegarea oricăreia dintre atribuţiile menţionate la alin. (1) se face pentru o perioadă de cel mult 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acesteia conform alin. (3).

(5) ASPAAS supraveghează îndeplinirea atribuţiilor delegate conform prevederilor alin. (1) printr-un control eficace şi permanent.

(6) În exercitarea atribuţiilor sale, ASPAAS are dreptul de a solicita CAFR orice informaţii necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite referitoare la activităţile delegate sau supravegheate.

(7) În ordinul preşedintelui ASPAAS de delegare sunt specificate atribuţiile delegate, precum şi condiţiile în care acestea trebuie executate.

(8) Delegarea uneia sau mai multor atribuţii prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea de către CAFR cel puţin a următoarelor condiţii:

a) raportarea anuală sau ori de câte ori ASPAAS consideră necesar asupra modului de exercitare a atribuţiei sau a atribuţiilor delegate;
b) asigurarea condiţiilor de lucru pentru personalul ASPAAS care supraveghează şi controlează exercitarea atribuţiei sau atribuţiilor delegate, inclusiv a accesului la informaţii şi comunicării cu angajaţii CAFR;
c) aplicarea reglementărilor din domeniul delegat;
d) cooperarea permanentă cu ASPAAS;
e) punerea în aplicare a recomandărilor ASPAAS;
f) îndeplinirea condiţiilor specifice de delegare stabilite prin ordinul de delegare emis de ASPAAS, în funcţie de atribuţiile delegate.

(9) În cazul redobândirii de către ASPAAS a uneia sau mai multor atribuţii delegate către CAFR, referitoare la organizarea examenului de competenţă profesională, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1), sau la verificarea desfăşurării stagiului de pregătire practică, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1), stagiarilor în activitatea de audit statutar li se recunosc, după caz, probele examenului de competenţă profesională promovate până la momentul redobândirii respectivei atribuţii, precum şi anii de stagiu efectuaţi în perioada de delegare.

(10) Prin ordin al preşedintelui ASPAAS se aprobă reglementări privind supravegherea şi controlul îndeplinirii atribuţiilor delegate.

ARTICOLUL 53

Retragerea delegării

(1) ASPAAS retrage delegarea uneia sau mai multor atribuţii prevăzute la art. 52 alin. (1), în oricare dintre următoarele cazuri:

a) încălcarea condiţiilor delegării;
b) neîndeplinirea, îndeplinirea cu întârziere sau defectuoasă de către CAFR a oricăreia dintre atribuţiile delegate;
c) în alte situaţii prevăzute de lege.

(2) Prin ordin al preşedintelui ASPAAS se aprobă procedura privind retragerea atribuţiilor delegate.

(3) Anterior retragerii delegării, ASPAAS acordă o perioadă de remediere a deficienţelor constatate, cuprinsă între 30 şi 120 de zile de la data comunicării constatării către CAFR. În situaţia în care se constată că deficienţele nu sunt remediate în termenul stabilit, se aplică prevederile alin. (1) referitoare la retragerea delegării.

ARTICOLUL 54

Competenţa de investigaţii

(1) ASPAAS are dreptul să iniţieze şi să desfăşoare investigaţii privind auditorii financiari sau firmele de audit şi să ia măsurile corespunzătoare, după caz.

(2) În cazul în care ASPAAS contractează experţi pentru a efectua servicii specifice în cadrul investigaţiilor, trebuie să se asigure că nu există conflicte de interese între aceştia şi auditorul financiar sau firma de audit investigată, precum şi între aceştia şi ASPAAS sau CAFR. Criteriile de selecţie pentru experţi trebuie să fie aceleaşi cu cele prevăzute la art. 35 alin. (6) lit. a) şi c).

ARTICOLUL 55

Principiile de finanţare şi asigurarea transparenţei

(1) ASPAAS trebuie să fie finanţată în mod corespunzător şi să dispună de resurse adecvate pentru îndeplinirea atribuţiilor, inclusiv pentru a iniţia şi a desfăşura investigaţii, astfel cum este menţionat la art. 51 alin. (2) şi art. 54.

(2) Finanţarea ASPAAS trebuie să fie sigură şi fără influenţe inadecvate din partea auditorilor financiari sau a firmelor de audit.

(3) Pentru a asigura transparenţa activităţii desfăşurate, planul anual de activitate şi raportul anual de activitate ale ASPAAS se publică pe pagina sa de internet.

ARTICOLUL 56

Cooperarea dintre sistemele de supraveghere publică la nivelul Uniunii Europene

(1) Acordurile de reglementare încheiate de ASPAAS cu organisme de supraveghere publică din celelalte state membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European permit cooperarea eficace în ceea ce priveşte activităţile de supraveghere publică a auditului statutar.

(2) ASPAAS este autoritatea responsabilă pentru asigurarea cooperării eficace la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte activitatea de supraveghere publică a auditului statutar.

ARTICOLUL 57

Recunoaşterea reciprocă a acordurilor de reglementare dintre statele membre

(1) Acordurile încheiate de România cu celelalte state membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European, privind reglementarea şi supravegherea publică, respectă principiul jurisdicţiei statului membru de origine în care este autorizat auditorul financiar sau firma de audit şi în care îşi are sediul social entitatea auditată.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), firmele de audit autorizate într-un stat membru care efectuează servicii de audit în România, în temeiul art. 4, fac obiectul inspecţiilor de asigurare a calităţii în statul membru de origine şi al supravegherii ASPAAS pentru misiunile de audit statutar efectuate pe teritoriul României.

(3) Misiunile de audit desfăşurate de către firmele de audit din România în alt stat membru fac obiectul supravegherii organismului competent din statul membru respectiv.

(4) În cazul auditului statutar al situaţiilor financiare anuale consolidate, autorităţile din România care solicită auditul statutar al situaţiilor financiare anuale consolidate nu pot să impună auditorului financiar sau firmei de audit care efectuează auditul statutar al unei filiale stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European cerinţe suplimentare faţă de statul membru respectiv cu privire la înregistrarea, verificarea pentru asigurarea calităţii, standardele de audit, etică şi independenţă.

(5) În cazul entităţilor care îşi au sediul social într-un alt stat membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European, iar valorile mobiliare ale acestora sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România, autorităţile române nu pot impune auditorului financiar sau firmei de audit care efectuează auditul situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate ale entităţilor respective cerinţe suplimentare cu privire la înregistrare, inspecţii pentru asigurarea calităţii, standarde de audit, etică şi independenţă.

(6) Un auditor financiar sau o firmă de audit face obiectul sistemelor de supraveghere, de asigurare a calităţii şi de investigaţii şi sancţiuni din România dacă:

a) auditorul financiar sau firma de audit este înregistrată în România, ca urmare a autorizării în conformitate cu art. 3 sau 66; şi
b) auditorul financiar sau firma de audit respectivă emite rapoarte de audit privind situaţiile financiare anuale sau situaţiile financiare anuale consolidate pe o piaţă reglementată din România, astfel cum este menţionat la art. 67 alin. (1).

ARTICOLUL 58

Secretul profesional şi cooperarea dintre statele membre în domeniul reglementării

(1) ASPAAS cooperează cu:

a) autorităţile competente ale statelor membre responsabile pentru autorizare, înregistrare, asigurarea calităţii, inspecţie şi disciplină;
b) autorităţile competente desemnate în conformitate cu art. 20 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014; şi
c) autorităţile de supraveghere europene relevante, ori de câte ori este necesar, în scopul îndeplinirii responsabilităţilor şi atribuţiilor care le revin, prevăzute în prezenta lege şi în Regulamentul (UE) nr. 537/2014.

(2) ASPAAS acordă asistenţă autorităţilor competente din alte state membre şi autorităţilor europene de supraveghere relevante. În mod special, ASPAAS face schimb de informaţii şi cooperează în investigaţiile referitoare la efectuarea auditului statutar.

(3) Obligaţia secretului profesional se aplică tuturor persoanelor care sunt sau au fost angajate sau desemnate de ASPAAS, precum şi colaboratorilor. Informaţiile care fac obiectul secretului profesional nu pot fi dezvăluite niciunei alte persoane sau autorităţi, cu excepţia cazului când prin lege se prevede altfel.

(4) Prevederile alin. (3) nu împiedică ASPAAS şi CAFR să facă schimb de informaţii confidenţiale. În această situaţie, prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi CAFR.

ARTICOLUL 59

Schimbul de informaţii

(1) Prevederile art. 58 alin. (3) nu împiedică autorităţile competente menţionate la art. 58 alin. (1) să facă schimb de informaţii confidenţiale. Informaţiile schimbate astfel fac obiectul secretului profesional, la care sunt obligate persoanele angajate sau angajate anterior de autorităţile competente. Obligaţia păstrării secretului profesional se aplică, de asemenea, oricărei persoane angajate sau foste angajate a CAFR, în măsura în care ASPAAS îi deleagă atribuţii în sensul prevederilor prezentei legi.

(2) ASPAAS furnizează, la cerere şi fără o întârziere nejustificată, orice informaţii solicitate în sensul dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi (2). În cazul în care ASPAAS primeşte o astfel de cerere ia, fără nicio întârziere nejustificată, măsurile necesare pentru a colecta informaţiile solicitate. Informaţiile astfel furnizate fac obiectul secretului profesional care obligă persoanele angajate sau angajate anterior de autorităţile competente care primesc informaţiile respective.

(3) În cazul în care ASPAAS nu poate furniza fără întârziere informaţiile cerute în conformitate cu prevederile alin. (2), aceasta notifică autorităţii competente care a adresat cererea motivele întârzierii.

(4) ASPAAS poate refuza să dea curs unei solicitări de informaţii, în situaţia în care:

a) furnizarea de informaţii poate aduce atingere securităţii naţionale, apărării ţării şi ordinii publice; sau
b) au fost deja iniţiate proceduri judiciare cu privire la aceleaşi acţiuni şi împotriva aceloraşi auditori financiari sau firme de audit, pe lângă autorităţile române cărora le-a fost adresată cererea; sau
c) a fost adoptată deja o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la aceleaşi acţiuni şi împotriva aceloraşi auditori financiari sau firme de audit de către autorităţile competente române cărora le-a fost adresată cererea.

ARTICOLUL 60

Utilizarea informaţiilor

(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor care le revin în cadrul procedurilor judiciare, autorităţile competente din România care primesc informaţii în temeiul art. 58 alin. (1) şi (2) le pot utiliza numai pentru exercitarea funcţiilor lor în sensul prezentei legi şi al Regulamentului (UE) nr. 537/2014 şi în cadrul procedurilor administrative sau judiciare legate în mod specific de exercitarea funcţiilor respective.

(2) La solicitarea acestora, ASPAAS transmite către Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau către alte autorităţi publice responsabile cu supravegherea entităţilor de interes public sau Sistemului European al Băncilor Centrale şi Băncii Centrale Europene, în calitatea lor de autorităţi de supraveghere, precum şi Comitetului european pentru risc sistemic informaţii confidenţiale necesare exercitării atribuţiilor acestora.

(3) Pentru a-şi îndeplini atribuţiile în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 537/2014, exercitarea dreptului de transmitere a informaţiilor între autorităţile menţionate la alin. (1) şi (2) nu poate fi interzisă.