Completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 8 alineatul (1), litera j) se modifică și va avea următorul cuprins:

„j) procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adjuncții acestuia și persoanele asimilate acestora;”.

2. La articolul 8 alineatul (1), după litera t) se introduce o nouă literă, litera t¹), cu următorul cuprins:

„t¹) copiii aflați în întreținerea persoanelor prevăzute la lit. p) și r) trimise în misiune oficială în străinătate, precum și a soțului ori soției acestora, atunci când îi însoțesc în cursul misiunii;”.

3. La articolul 8 alineatul (1), litera v) se modifică și va avea următorul cuprins:

„v) foștii șefi ai statului român, foștii președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, foștii prim-miniștri și foștii miniștri ai afacerilor externe.”

4. La articolul 11, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) La încetarea calității prevăzute la art. 8 alin. (1), titularul sau instituția din cadrul căreia face parte titularul are obligația să predea pașaportul diplomatic Ministerului Afacerilor Externe, în vederea anulării, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. ν). În caz contrar, Ministerul Afacerilor Externe procedează la anularea pașaportului în evidențele corespunzătoare.”

5. La articolul 12, după litera c) se introduc două noi litere, literele c¹) și c²), cu următorul cuprins:

„c¹) personalului autorităților publice care candidează pentru posturi în cadrul unor organizații, instituții și misiuni internaționale, dacă se solicită în mod expres de către acestea din urmă;

c²) personalului autorităților publice care ocupă funcții de expert național detașat la instituțiile și organismele Uniunii Europene în condițiile Legii nr. 105/2012 privind detașarea experților naționali la instituțiile și organismele Uniunii Europene;”.

6. La articolul 12, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d¹), cu următorul cuprins:

„d¹) copiilor aflați în întreținerea persoanelor prevăzute la lit. d) trimise în misiune oficială în străinătate, precum și a soțului ori soției acestora, atunci când îi însoțesc în cursul misiunii;”.

7. La articolul 14, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) La încetarea calității prevăzute la art. 12 titularul, autoritatea sau instituția din cadrul căreia face parte titularul are obligația să predea pașaportul de serviciu Ministerului Afacerilor Externe, în vederea anulării. În caz contrar, Ministerul Afacerilor Externe procedează la anularea pașaportului în evidențele corespunzătoare.”

8. La articolul 30 alineatul (1), literele a)-d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.”

9. La articolul 30, alineatele (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

……….

(6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.”

10. La articolul 30, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6¹), cu următorul cuprins:

„(6¹) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.”

11. La articolul 30, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de

asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.”

12. La articolul 32 alineatul (1), litera d) se abrogă.

13. La articolul 32 alineatul (1), literele c), f) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„c) să nu se încredințeze minorul altei persoane decât părintelui, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4) ori, în cazuri deosebite, autorităților străine competente în domeniul acordării de asistență și protecție pentru minori;

……

f) să informeze de îndată ce este posibil cea mai apropiată reprezentanță diplomatică sau oficiu consular al României, în cazul apariției unei situații obiective de natură să întrerupă călătoria minorului;

g) în cazul în care nu este posibilă încredințarea minorului persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4), să anunțe imediat cea mai apropiată reprezentanță diplomatică sau oficiu consular al României, în vederea reunificării familiale a minorului sau, după caz, să se reîntoarcă în România cu acesta.”

14. La articolul 46, litera l) se abrogă.

15. La articolul 47 alineatul (1), litera d) se abrogă.