În Monitorul Oficial nr. 446 din 15 iunie a.c. a fost publicat Ordinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 3590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial. Planurile-cadru de învățământ aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul școlar 2017-2018, la clasa a V-a, începând cu anul școlar 2018-2019, la clasa a VI-a, începând cu anul școlar 2019-2020, la clasa a VII-a, iar din anul 2020-2021, la clasa a VIII-a.
Interesat de legislație actualizată?
În Legalis ai acces la toată legislația consolidată a României și legislația UE. Click pentru detalii
În extras
NOTA DE FUNDAMENTARE a planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial
Componentă a curriculumului național, planul-cadru de învățământ transpune în practica școlară opțiuni majore de politică educațională.
Planurile-cadru pentru învățământul gimnazial au fost elaborate ținând seama de:
– reperele decizionale majore care privesc învățământul preuniversitar din România, prezentate în documentele elaborate de Guvernul României, precum și în documentele agreate în comun de Guvernul României și de instituțiile europene;
– finalitățile învățământului gimnazial așa cum sunt acestea stabilite de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare (Legea educației naționale).
Planurile-cadru pentru învățământul gimnazial precizează domeniile și disciplinele studiate pe parcursul fiecărui an de studiu și resursele de timp pentru predare-învățare-evaluare alocate acestora.
Potrivit Legii educației naționale, în învățământul preuniversitar curriculumul național este centrat pe formarea și dezvoltarea/diversificarea competențelor-cheie care conturează profilul de formare al elevului. Opțiunea pentru utilizarea competențelor-cheie ca repere în stabilirea profilului de formare a reprezentat o decizie de politică educațională importantă promovată de Legea educației naționale. În acest sens, curriculumul național pentru învățământul gimnazial se axează pe formarea competențelor-cheie.
Profilul de formare al absolventului de gimnaziu, prezentat mai jos, descrie așteptările exprimate față de elevi la sfârșitul învățământului gimnazial, prin raportare la: cerințele exprimate în Legea educației naționale, alte documente de politică educațională și studii de specialitate; finalitățile învățământului; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.
Comunicare în limba maternă |
– Căutarea, colectarea, procesarea de informații și receptarea de opinii, idei, sentimente într-o varietate de mesaje ascultate/texte citite – Exprimarea unor informații, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situația de comunicare – Participarea la interacțiuni verbale în diverse contexte școlare și extrașcolare, în cadrul unui dialog proactiv |
Comunicare în limbi străine |
– Identificarea unor informații, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină pe teme cunoscute – Exprimarea unor idei, opinii, sentimente, în cadrul unor mesaje orale sau scrise, pe teme cunoscute – Participarea la interacțiuni verbale la nivel funcțional, pe teme cunoscute |
Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii |
– Manifestarea interesului pentru identificarea unor regularități și relații matematice întâlnite în situații școlare și extrașcolare și corelarea acestora – Identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații concrete – Rezolvarea de probleme în situații concrete, utilizând algoritmi și instrumente specifice matematicii – Prelucrarea și interpretarea datelor și dovezilor experimentale și reprezentarea grafică a acestora – Proiectarea și derularea unui demers investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru; – Proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activitățile curente – Manifestarea interesului pentru o viață sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu curat – Aplicarea unor reguli simple de menținere a unei vieți sănătoase și a unui mediu curat |
Competență digitală |
– Utilizarea unor dispozitive și aplicații digitale pentru căutarea și selecția unor resurse informaționale și educaționale digitale relevante pentru învățare – Dezvoltarea unor conținuturi digitale multimedia, în contextul unor activități de învățare – Respectarea normelor și regulilor privind dezvoltarea și utilizarea de conținut virtual (drepturi de proprietate intelectuală, respectarea proprietății private, siguranță pe internet) |
A învăța să înveți |
– Formularea de obiective și planuri simple de învățare în realizarea unor sarcini de lucru – Gestionarea timpului alocat învățării și monitorizarea progresului în realizarea unei sarcini de lucru – Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale |
Competențe sociale și civice |
– Operarea cu valori și norme de conduită relevante pentru viața personală și pentru interacțiunea cu ceilalți – Relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare, prin exercitarea unor drepturi și asumarea de responsabilități – Manifestarea disponibilității pentru participare civică în condițiile respectării regulilor grupului și valorizării diversității (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.) |
Spirit de inițiativă și antreprenoriat |
– Manifestarea interesului pentru identificarea unor soluții noi în rezolvarea unor sarcini de învățare de rutină și/sau provocatoare – Manifestarea inițiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte și în explorarea unor probleme ale comunității locale – Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale – Identificarea unor parcursuri școlare și profesionale adecvate propriilor interese |
Sensibilizare și exprimare culturală |
– Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și universal – Realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extrașcolare – Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și universal – Participarea la proiecte și evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale |
Planurile-cadru de învățământ pentru gimnaziu sunt structurate pe două componente: (1) trunchi comun, curriculum la decizia școlii.
1. Trunchi comun (TC)
Trunchiul comun reprezintă numărul de ore care trebuie parcurse în mod obligatoriu de către toți elevii cuprinși într-un anumit program de educație, la nivelul fiecărei discipline de studiu. Acest număr de ore asigură egalitatea șanselor la educație.
2. Curriculum la decizia școlii (CDS)
Curriculumul la decizia școlii (CDS) reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu: nevoile și interesele de învățare ale elevilor, specificul școlii, nevoile și tradițiile comunității locale. La nivelul planurilor-cadru de învățământ curriculumul la decizia școlii se exprimă prin numărul de ore alocate școlii pentru construirea propriului proiect curricular. Stabilirea CDS se realizează, în mod descentralizat, de către fiecare unitate de învățământ, în fiecare an școlar, pentru anul școlar următor.
Curriculumul la decizia școlii (CDS) se constituie atât din opționale ofertate la nivelul unității de învățământ, cât și din opționale ofertate la nivel național. CDS este rezultatul unui proces real și transparent de consultare și negociere cu elevii și părinții acestora, cu alți actori la nivel comunitar și valorifică oportunități și nevoi specifice.
Oferta națională de curriculum la decizia școlii cuprinde programe școlare aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. Programele școlare promovate ca ofertă centrală reprezintă exemple de bune practici în dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, relevante pentru disciplina și pentru aria curriculară de care aparțin, pentru o abordare integrată la nivelul mai multor arii curriculare, dar și relevante social. Dintre opționalele promovate la nivel național pot fi menționate:
– Educație pentru sănătate, clasele V-VI, VII-VIII;
– „Creează-ți mediul!”, clasele III-IV, V-VII;
– Educație ecologică și de protecție a mediului, clasele V-VII;
– Lectura și abilitățile de viață, clasele V-VI, VII-VIII;
– Limba neoelenă și civilizația Greciei antice (doi ani de studiu);
– Rădăcini latine în cultura și civilizația românească (doi ani de studiu, clasele V-VI, VII-VIII);
– Mituri și legende greco-romane, clasele V-VI;
– Expresii și proverbe latine, clasa a VII-a;
– Cultură și tradiții aromâne, clasele V-VI, VII-VIII;
– Matematică și științe în societatea cunoașterii (un an de studiu);
– Istorie orală: Istorie trăită – Istorie povestită;
– Educație prin șah (doi ani de studiu);
– Limba și literatura maghiară pentru elevii care frecventează clasele cu predare în limba română sau trăiesc în două culturi minoritare, clasele V-VIII.