În Monitorul Oficial nr. 21 din 12 ianuarie a.c. a fost publicat Ordinul nr. 4.160/2015 al Ministerului Finanțelor Publice privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, inclusiv a celor privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014.
Nou în Legalis – Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediția 2. Accesează volumul!
În extras
Art. I.
Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La punctul 12, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) O societate-mamă întocmește situații financiare anuale consolidate începând cu primul exercițiu financiar în care sunt depășite criteriile de mărime prevăzute la pct. 10, cu respectarea condițiilor prevăzute la cap. 8 «Situații financiare anuale consolidate și rapoarte consolidate». Pentru următorul exercițiu financiar se aplică prevederile alin. (3).”
2. După punctul 62 se introduce un nou punct, punctul 621, cu următorul cuprins:
„621. – (1) Entitățile care, în baza prevederilor de la pct. 62, decid ca în cazul imobilizărilor corporale să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului, procedează la ajustarea sumelor evidențiate în contul 105 «Rezerve din reevaluare» în funcție de modalitatea în care, pe perioada în care a fost efectuată reevaluarea, au transferat sumele în rezultatul reportat (contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”), după cum urmează:
a) entitățile care au avut ca politică contabilă transferul rezervei din reevaluare în contul de rezultat reportat, pe măsura amortizării activului, închid rezerva din reevaluare (soldul contului 105 «Rezerve din reevaluare») pe seama imobilizării căreia îi corespunde rezerva respectivă (articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21 x Imobilizări corporale);
b) entitățile care au avut ca politică contabilă transferul rezervei din reevaluare în contul de rezultat reportat, la scoaterea din evidență a imobilizării pentru care s-a constituit rezerva respectivă, procedează astfel:
– transferă din contul 105 «Rezerve din reevaluare» în contul 1175 «Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare» rezerva corespunzătoare sumelor amortizate din valoarea imobilizării;
– reduce valoarea imobilizării cu rezerva din reevaluare aferentă valorii care nu a fost amortizată (articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21 x Imobilizări corporale).
(2) Entitățile care modifică politica contabilă aplicabilă imobilizărilor corporale în sensul că decid să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului aplică prevederile alin. (1), prin excepție de la cerințele pct. 63 alin. (1).
(3) Entitățile care, în baza prevederilor de la pct. 62, decid ca în cazul imobilizărilor corporale să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului, vor urmări ca aplicarea acestei opțiuni să nu conducă la subevaluarea activelor respective, față de valoarea care ar fi fost recunoscută în bilanț dacă acele imobilizări corporale nu ar fi fost reevaluate.
(4) Prevederile prezentului punct se aplică indiferent dacă reevaluarea a fost efectuată prin aplicarea unui indice sau prin recalcularea valorii nete a imobilizării.”
3. La punctul 76, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Dacă reducerile comerciale înscrise pe factura de achiziție acoperă în totalitate contravaloarea bunurilor achiziționate, acestea se înregistrează în contabilitate la valoarea justă, pe seama veniturilor curente (contul 758 «Alte venituri din exploatare») în cazul stocurilor, respectiv a veniturilor în avans (contul 475 «Subvenții pentru investiții»), în cazul imobilizărilor corporale și necorporale. Veniturile în avans aferente acestor imobilizări se reiau în contul de profit și pierdere pe durata de viață a imobilizărilor respective.”
4. La punctul 76, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (21)-(23), cu următorul cuprins:
„(21) În cazul în care informațiile deținute nu permit corectarea valorii stocurilor, potrivit alin. (2), reducerile menționate la acel alineat se reflectă, de asemenea, pe seama contului 609 „Reduceri comerciale primite”.
(22) Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale și necorporale identificabile reprezintă venituri în avans (contul 475 «Subvenții pentru investiții»), fiind reluate în contul de profit și pierdere pe durata de viață rămasă a imobilizărilor respective.
(23) Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale și necorporale care nu pot fi identificabile reprezintă venituri ale perioadei (contul 758 «Alte venituri din exploatare»).”
5. La punctul 80, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Dobânda la capitalul împrumutat în legătură cu active care nu îndeplinesc condiția de durată prevăzută la alin. (3) reprezintă cheltuială a perioadei. Constituie, de asemenea, cheltuială a perioadei cheltuielile reprezentând diferențele de curs valutar.”
6. La punctul 80, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricație se înțelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanțială de timp, respectiv mai mare de un an, pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.”
7. După punctul 122 se introduce o nouă secțiune, secțiunea 3.41 „Evaluarea titlurilor de stat recunoscute ca imobilizări financiare”, cu următorul cuprins:
„SECȚIUNEA 3.41
Evaluarea titlurilor de stat recunoscute ca imobilizări financiare
1221. – Prin derogare de la prevederile pct. 58 alin. (1), în cazul achiziționării de titluri de stat pentru care suma plătită la achiziție este mai mare decât suma care urmează a fi rambursată la scadență, diferența dintre cele două valori este înregistrată în contul 471 «Cheltuieli înregistrate în avans»/analitic distinct. Această diferență va fi recunoscută în contul de profit și pierdere linear, pe perioada deținerii titlurilor respective.
1222.- Dacă suma plătită pentru achiziționarea titlurilor de stat este mai mică decât suma care urmează a fi rambursată la scadență, entitatea recunoaște titlurile achiziționate la valoarea care urmează a fi rambursată la scadență. În acest caz, diferența dintre cele două valori se înregistrează în contul 472 «Venituri înregistrate în avans», urmând a fi recunoscută în contul de profit și pierdere linear, pe perioada deținerii titlurilor respective.”
8. La punctul 139, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Atunci când elementele care au stat la baza stabilirii inițiale a duratei de utilizare economică s-au modificat, entitatea stabilește o nouă perioadă de amortizare, cu respectarea prevederilor cuprinse în prezentele reglementări. Modificarea duratei de utilizare economică reprezintă modificare de estimare contabilă.”
9. La punctul 175, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:
„(3) Entitățile a căror activitate presupune efectuarea de cheltuieli de explorare și evaluare a resurselor minerale care au fost înregistrate în contul 233 «Imobilizări necorporale în curs de execuție» transferă soldul contului respectiv în contul 206 «Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale». Ajustările pentru depreciere corespunzătoare acestora se transferă în contul 2906 «Ajustări pentru deprecierea activelor necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale».
(4) Sumele transferate în contul 1176 «Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene» potrivit prezentului punct reprezintă acele sume care, la trecerea la aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, nu îndeplinesc condițiile de recunoaștere ca active.”
10. Punctul 194 se modifică și va avea următorul cuprins:
„194. – În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct: investițiile imobiliare, activele biologice productive, precum și activele corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale. Pentru acestea se aplică regulile generale de recunoaștere, evaluare și amortizare, aplicabile imobilizărilor corporale.”
11. La punctul 204, literele b) și d) se abrogă.
12. Punctul 205 se modifică și va avea următorul cuprins:
„205. – În cazul în care o entitate decide să cedeze o investiție imobiliară, cu sau fără amenajări suplimentare, entitatea continuă să trateze proprietatea imobiliară ca investiție imobiliară până în momentul în care aceasta este scoasă din evidență.”
13. La punctul 229, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„229. – (1) Componentele unor elemente de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la intervale regulate de timp.”
14. La punctul 230, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Costul reviziilor și inspecțiilor curente, altele decât cele recunoscute ca o componentă a imobilizării, reprezintă cheltuieli ale perioadei.”
15. La punctul 236, litera a) (i) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(i) sub rezerva respectării condițiilor de la lit. b), o scădere a datoriei majorează rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, cu excepția cazului în care ea trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere în măsura în care reia o reducere din reevaluarea aceluiași activ, care a fost recunoscută anterior drept cheltuială;”.
16. La punctul 264, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Acțiunile primite de entitate ca urmare a încorporării rezervelor sau a primelor de capital, în capitalul social al societății la care sunt deținute participațiile, se evidențiază în contabilitate pe seama conturilor de active corespunzătoare naturii participației deținute, respectiv de rezerve (contul 106 «Rezerve»). La cedarea acțiunilor respective, contravaloarea rezervelor corespunzătoare se transferă la venituri (articol contabil 106 «Rezerve» = 768 «Alte venituri financiare»).”
17. Punctul 273 se abrogă.
18. La punctul 301, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:
„(3) La sfârșitul exercițiului financiar, entitățile beneficiare de certificate verzi amânate, reflectate în contul 266 «Certificate verzi amânate», nu înregistrează în contabilitate eventualul plus de valoare aferent acestora, determinat în funcție de prețul de tranzacționare publicat de operatorul pieței de energie electrică (S.C. OPCOM – S.A.) pentru ultima tranzacție.
(4) La primirea certificatelor verzi, veniturile amânate se transferă în venituri ale perioadei (articol contabil 472 «Venituri înregistrate în avans»/analitic distinct = 7411 «Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri»), la valoarea acestora rezultată în urma aplicării prevederilor alin. (2), cu reflectarea concomitentă a certificatelor verzi (articol contabil 507 «Certificate verzi primite» = 266 «Certificate verzi amânate»), la aceeași valoare rezultată în urma aplicării prevederilor alin. (2). Diferența dintre valoarea certificatelor verzi astfel determinată și valoarea stabilită în funcție de prețul de tranzacționare de la data primirii acestora reprezintă venit financiar (contul 768 «Alte venituri financiare») sau cheltuială financiară (contul 668 «Alte cheltuieli financiare»), după caz.”
19. După punctul 316 se introduce un nou punct, punctul 3161, cu următorul cuprins:
„3161. – Prevederile pct. 316 alin. (2) se aplică, de asemenea, avansurilor în valută acordate entităților afiliate, asociate și entităților controlate în comun, respectiv încasate de la acestea.”
20. La punctul 338, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) La înregistrarea în contabilitate a concediilor de odihnă sunt avute în vedere prevederile legislației în vigoare, referitoare la modalitatea de efectuare a acestora.”
21. La punctul 386, la alineatul (1), prima liniuță se modifică și va avea următorul cuprins:
„ – alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaților sau persoanelor dependente de aceștia, care nu sunt legate de restructurare, pensii sau terminarea contractului de muncă;”.
22. După punctul 417 se introduce un nou punct, punctul 4171, cu următorul cuprins:
„4171. – Entitățile care participă la operațiuni de reorganizare, potrivit legii, și decid să păstreze rezervele constituite pentru scopuri fiscale, pot repune rezervele respective pe seama primelor de capital (articol contabil 1042 «Prime de fuziune/divizare» = 1068 «Alte rezerve»), în limita primelor aferente operațiunilor respective.”
23. După punctul 425 se introduce o nouă secțiune, secțiunea 4.141 „Contabilitatea operațiunilor derulate în cadrul contractelor de fiducie”, cu următorul cuprins:
„SECȚIUNEA 4.141
Contabilitatea operațiunilor derulate în cadrul contractelor de fiducie
4251. – (1) Contabilizarea contractelor de fiducie, încheiate conform dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, este determinată de calitatea pe care o are constituitorul, respectiv posibilitatea ca acesta să fie sau nu și beneficiarul contractului de fiducie.
(2) În cazul în care constituitorul are și calitatea de beneficiar, din punct de vedere contabil se consideră că acesta păstrează riscurile și beneficiile aferente masei patrimoniale transferate în fiducie, fiind aplicabile prevederile pct. 4252. Fiind și beneficiar, constituitorul are puterea decizională care îi permite să obțină majoritatea beneficiilor rezultate din fiducie.
(3) În cazul în care constituitorul nu are și calitatea de beneficiar, din punct de vedere contabil se consideră că acesta transferă riscurile și beneficiile aferente masei patrimoniale transferate în fiducie, fiind aplicabile prevederile pct. 4253.
(4) În cazul în care entitatea are numai calitatea de beneficiar al contractului de fiducie, se aplică prevederile pct. 4254.
(5) La contabilizarea contractelor de fiducie sunt avute în vedere întotdeauna prevederile contractului de fiducie.
Contracte de fiducie în care constituitorul are și calitatea de beneficiar
4252. – (1) Veniturile și cheltuielile ocazionate de derularea contractelor de fiducie se înregistrează distinct în contabilitate (contul 7512 «Venituri din derularea operațiunilor de fiducie», respectiv contul 6512 «Cheltuieli din derularea operațiunilor de fiducie», după caz).
(2) La lichidarea operațiunii de fiducie, eventualul câștig sau eventuala pierdere ocazionat(ă) se înregistrează distinct în contabilitate (contul 7513 «Venituri din lichidarea operațiunilor de fiducie», respectiv contul 6513 «Cheltuieli din lichidarea operațiunilor de fiducie», după caz).
Contracte de fiducie în care constituitorul nu are și calitatea de beneficiar
4253. – (1) La constituirea fiduciei, constituitorul care nu are și calitatea de beneficiar transferă în fiducie active și datorii la valoarea la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. În acest scop, constituitorul scoate din evidență activele și datoriile transferate, pe seama contului de profit și pierdere (contul 6511 «Cheltuieli ocazionate de constituirea fiduciei», respectiv contul 7511 «Venituri ocazionate de constituirea fiduciei»).
(2) Dacă la lichidarea operațiunii de fiducie, constituitorul care nu are și calitatea de beneficiar primește înapoi elementele aferente fiduciei, acestea sunt recunoscute, pe naturi de elemente, la valoarea justă. Diferența care nu poate fi asociată elementelor individuale se recunoaște pe seama veniturilor (contul 7513 «Venituri din lichidarea operațiunilor de fiducie») sau a cheltuielilor (contul 6513 «Cheltuieli din lichidarea operațiunilor de fiducie»), după caz.
Contracte de fiducie în care beneficiarul nu are și calitatea de constituitor
4254. – (1) În cazul contractelor de fiducie, beneficiarul care nu are și calitatea de constituitor recunoaște distinct în contabilitate veniturile transmise de fiduciar, rezultate din administrarea fiduciei (articol contabil 4662 «Creanțe din operațiuni de fiducie» = 7512 «Venituri din derularea operațiunilor de fiducie»). Contravaloarea acestora este decontată potrivit prevederilor contractului de fiducie.
(2) La lichidarea operațiunii de fiducie, beneficiarul care nu are și calitatea de constituitor primește activele și datoriile aferente operațiunii de fiducie, pe care le contabilizează la valoarea justă. Diferența care nu poate fi asociată elementelor individuale se recunoaște pe seama veniturilor (contul 7513 «Venituri din lichidarea operațiunilor de fiducie») sau a cheltuielilor (contul 6513 «Cheltuieli din lichidarea operațiunilor de fiducie»), după caz.
Informații de prezentat
4255. – Constituitorul trebuie să prezinte în notele explicative, pentru fiecare contract de fiducie, informații referitoare la:
– obiectul și durata contractului;
– identitatea beneficiarului, în cazul în care constituitorul nu are și calitatea de beneficiar al fiduciei;
– identitatea fiduciarului;
– principalele prevederi ale contractului;
– natura activelor și datoriilor transferate în fiducie;
– veniturile sau cheltuielile perioadei de raportare, transmise de fiduciar și rezultate din administrarea fiduciei, în cazul în care constituitorul are calitatea de beneficiar al fiduciei;
– veniturile sau cheltuielile rezultate din lichidarea fiduciei, în cazul în care constituitorul are și calitatea de beneficiar al fiduciei.
4256. – Beneficiarul trebuie să prezinte în notele explicative informații referitoare la:
– obiectul și durata contractului;
– identitatea constituitorului, în cazul în care constituitorul nu are și calitatea de beneficiar al fiduciei;
– identitatea fiduciarului;
– natura activelor și a datoriilor primite la lichidarea fiduciei, în cazul în care beneficiarul nu are și calitatea de constituitor al fiduciei.”
24. La punctul 438, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) Pe seama veniturilor financiare (contul 768 «Alte venituri financiare») se recunosc diferența dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite și valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entități, precum și diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării cu creanțe la capitalul altor entități și valoarea nominală a creanțelor care fac obiectul participației, la data dobândirii acelor titluri. Similar se înregistrează și valoarea titlurilor primite fără plată, potrivit legii, acestea fiind recunoscute la valoarea justă.”
25. După punctul 455 se introduce un nou punct, punctul 4551, cu următorul cuprins:
„4551. – (1) În afara metodei de prezentare a fluxurilor de trezorerie provenite din activități de exploatare prevăzute la pct. 455, denumită în cuprinsul prezentelor reglementări metoda directă, conform căreia sunt prezentate clasele principale de plăți și încasări brute în numerar, entitățile obligate să întocmească situația fluxurilor de trezorerie pot folosi pentru întocmirea acesteia metoda indirectă, prin care profitul sau pierderea este ajustat(ă) cu efectele tranzacțiilor care nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăți ori încasări în numerar din exploatare, trecute sau viitoare, și elementele de venituri ori cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiții sau din finanțare.
(2) Prin metoda indirectă, fluxul de trezorerie net din activități de exploatare este determinat prin ajustarea profitului sau a pierderii cu efectele:
a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri și în creanțele și datoriile din exploatare;
b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, pierderile și câștigurile nerealizate asociate valutelor; și
c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele de trezorerie reprezintă fluxuri de trezorerie din investiții sau finanțare.”
26. La punctul 464, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) În situația modificărilor capitalului propriu se prezintă distinct ajustarea reprezentând corectarea pe seama rezultatului reportat a erorilor contabile, respectiv ajustarea rezultată din contabilizarea pe seama rezultatului reportat a modificărilor de politici contabile.”
27. La punctul 475, litera (viii) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(viii) entitatea sau orice membru al unui grup din care aceasta face parte furnizează servicii personalului- cheie din conducerea entității raportoare sau al societății-mamă a entității raportoare.”
28. La punctul 481, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Dacă o entitate obține servicii din partea personalului-cheie din conducere de la o altă entitate («entitatea de administrare»), entitatea respectivă nu este obligată să aplice cerințele de la alin. (1) compensațiilor plătite sau de plătit de către entitatea de administrare, angajaților sau directorilor entității de administrare.”
29. La punctul 503, la alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Prin derogare de la prevederile pct. 502 alin. (1), o societate- mamă este scutită de la obligația elaborării situațiilor financiare anuale consolidate și a raportului consolidat al administratorilor (societate scutită) atunci când ea însăși este o filială, inclusiv o entitate de interes public, iar propria sa societate-mamă are sediul în România, în unul dintre următoarele două cazuri:”.
30. Punctul 556 se modifică și va avea următorul cuprins:
„556. – Atunci când se solicită un raport consolidat al administratorilor, pe lângă raportul administratorilor, cele două rapoarte pot fi prezentate sub forma unui singur raport. În acest caz, auditorul trebuie să verifice atât situațiile financiare anuale individuale, cât și situațiile financiare anuale consolidate, prin raportare la acel unic raport consolidat al administratorilor.”
31. La punctul 563, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Sunt supuse, de asemenea, auditului entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 16.000.000 lei (echivalentul a 3.650.000 de euro);
b) cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei (echivalentul a 7.300.1 de euro);
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Obligația de auditare pentru entitățile prevăzute la prezentul alineat se aplică atunci când acestea depășesc limitele respective în două exerciții financiare consecutive. De asemenea, entitățile respective sunt scutite de la obligația de auditare a situațiilor financiare anuale dacă limitele a două dintre cele trei criterii menționate nu sunt depășite în două exerciții financiare consecutive.”
32. La punctul 564, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Auditarea situațiilor financiare anuale individuale ale entităților cuprinse în consolidare se efectuează potrivit prevederilor pct. 563.”
33. Punctul 583 se modifică și va avea următorul cuprins:
„583. – (1) Nu este necesar ca o plată, indiferent dacă este plată unică sau o serie de plăți conexe, să fie luată în considerare în raport dacă este mai mică de 443.400 lei (echivalentul a 100.000 euro la cursul valutar publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013) în cursul unui exercițiu financiar. Aceasta înseamnă că, în cazul oricărui acord care prevede plăți periodice sau în tranșe (de exemplu chiriile), entitatea trebuie să ia în considerare suma totală a plăților periodice conexe sau a tranșelor de plăți conexe pentru a stabili dacă a fost atins pragul pentru respectiva serie de plăți și, prin urmare, dacă este necesară publicarea lor.
(2) Entitățile active în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare nu sunt obligate să separe plățile și să le aloce pe baza unor proiecte, în cazul plăților efectuate pentru a respecta obligații impuse entității la nivelul său și nu la nivel de proiect. De exemplu, dacă o entitate are mai mult de un proiect într-o țară gazdă, iar guvernul țării respective percepe impozit pe profitul entității în legătură cu ansamblul veniturilor entității în acea țară și nu în legătură cu un anumit proiect sau cu o anumită operațiune pe teritoriul său, entitatea poate să prezinte plata sau plățile rezultate din perceperea impozitului fără a menționa un proiect anume care să fie asociat acestor plăți.”