În Monitorul Oficial nr. 434 din 18 iunie a.c. a fost publicată Hotărârea Senatului nr. 43/2015 cu privire la Cartea Verde — Crearea unei uniuni a pieţelor de capital COM (2015) 63 final.
În extras
Art. 1.
(1) În baza consultării cu privire la Cartea Verde se urmăreşte elaborarea în perioada următoare, de către Comisia Europeană, a unui plan de acţiune în vederea instituirii, până în anul 2019, a elementelor de bază ale unei uniuni a pieţelor de capital funcţionale. Apreciem că planul de acţiune ar trebui să evidenţieze în mod clar impactul preconizat pentru pieţele mai puţin lichide şi cu un nivel redus de capitalizare, în special din perspectiva unor posibile migrări ale capitalului către pieţele dezvoltate în absenţa unei armonizări complete a cadrului de reglementare la nivel european. Aceste elemente prezintă interes pentru România, care trebuie să adopte toate măsurile pentru a progresa de la nivelul de piaţă de frontieră către stadiul de piaţă emergentă.
(2) Riscurile în creştere la care pot fi supuse fondurile de pensii trebuie luate în considerare şi adoptate măsuri de reglementare corespunzătoare pentru siguranţa lor. Investirea fondurilor de pensii în societăţi cu grad ridicat de risc, prin mecanismele pieţei de capital, trebuie să fie susţinută de reglementări şi garanţii de protecţie corespunzătoare. Mai mult, trebuie luat în considerare că tranzacţionarea fondurilor de pensii le poate supune unei variaţii permanente dependente de capitalizarea societăţii în care s-a investit.
(3) Totodată, măsurile avute în vedere, în special cele pe termen scurt, vor trebui să ia în calcul specificităţile pieţelor tuturor statelor membre, precum şi impactul în raport cu alte iniţiative şi instrumente dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi uniunea bancară.
(4) Reglementările vor trebui să identifice mijloacele concrete pentru a unifica piaţa. Se apreciază că sunt necesare măsuri pentru o fiscalitate care să permită dezvoltarea sectorului de IMM-uri şi să se evite manipulări speculative ale pieţei.
(5) Crearea pieţei de capital poate fi văzută ca o sursă de finanţare complementară celei bancare, motiv pentru care este absolut necesară investigarea interacţiunilor dintre bănci şi instrumentele specifice pieţelor de capital. În acest sens considerăm importantă definirea modului în care poate fi completată finanţarea bancară insuficientă adresată sectorului IMM, inclusiv prin instrumente alternative de atragere a capitalului. Având în vedere că se estimează finalizarea cadrului legislativ în 2018, anterior acestui proces considerăm necesare o serie de analize aprofundate, în care să se ţină cont de factori precum: (i) gradele diferite de dezvoltare a pieţelor de capital la nivelul fiecărui stat membru; (ii) diversitatea şi complexitatea produselor financiare şi a entităţilor din piaţa de capital; şi (iii) structura eterogenă a segmentelor pieţei de capital.
(6) Se remarcă faptul că iniţiativa de creare a uniunii pieţei de capital sprijină majorarea lichidităţii bursiere, drept consecinţă a utilizării pe scară extinsă de către IMM-uri a acestui mecanism de finanţare, mai puţin a capitalizării bursiere. Spre exemplu, România are o capitalizare bursieră în linie cu pieţele de capital
încadrate ca emergente, dar lichiditatea bursieră zilnică este încă specifică unei pieţe de frontieră.
| 1. În afara celor cinci domenii prioritare identificate pentru acţiunile pe termen scurt, căror altor domenii ar trebui să li se mai acorde prioritate? |
Este nevoie de un pachet puternic de măsuri pentru a asigura companiilor ce au nevoie de finanţare un acces mai uşor la piaţa de capital. De aceea, considerăm că ar trebui reluate discuţiile privind implementarea regimului de transparenţă mai puţin strict şi privind cerinţele de raportare de către IMM-urile listate pe piaţa de capital.
În ceea ce priveşte strategia referitoare la activitatea de securitizare pe teritoriul UE, susţinem crearea unui cadru de reglementare european unificat cu scopul de a sprijini crearea unei pieţe transparente şi de calitate superioară a securitizării, pe baza unor instrumente simple şi standardizate.
O altă zonă ce ar putea deveni o prioritate a CMU ar fi deschiderea discuţiilor referitoare la modificarea Directivei 9/97/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind schemele de compensare pentru investitori, o iniţiativă a COM care a avut ca scop îmbunătăţirea protecţiei investitorului.
Cu referire la strategia privind reducerea barierelor în calea accesului la piaţa de capital susţinem analizarea acestora atât în perspectiva companiilor care doresc să atragă capital, cât şi din punctul de vedere al investitorilor care doresc să acceseze piaţa şi astfel să aducă fluxuri de capital în companiile noi listate. Susţinem o raţionalizare a prevederilor privind: accesul, cum ar fi documentaţia şi înregistrarea fiscală alături de necesitatea alinierii, armonizării şi simplificării diferenţelor între ţările europene; utilizarea, cum ar fi alinierea prevederile directivelor europene în vigoare sau care urmează a fi implementate privind infrastructura şi tarifele posttranzacţionare, contrapărţile centrale şi estomparea riscurilor aferente.
| 2. Ce alte măsuri legate de disponibilitatea şi standardizarea informaţiilor privind creditele IMM-urilor ar putea contribui la o piaţă mai aprofundată a finanţării IMM-urilor şi a întreprinderilor nou-înfiinţate, precum şi la o bază mai largă a investitorilor? |
O piaţă mai profundă pentru finanţarea IMM-urilor şi a start-up-urilor ar fi posibilă luând în considerare o armonizare a legislaţiei UE privind platformele de crowdfunding, ca o metodă alternativă de finanţare.
Pe de altă parte, în special pentru agenţiile de evaluare a creditului pentru IMM-uri, scopul pe termen lung al CMU va fi stabilirea unei baze de date centralizate de evaluare a creditului.
| 3. Ce sprijin se poate acorda FEITL pentru a încuraja recurgerea la aceste fonduri? |
Considerăm că existenţa unor condiţii de concurenţă fiscale egale ale UE pentru investitorii ELTIF ar susţine propunerea ELTIF pentru un regulament UE.
| 4. Pentru a sprijini dezvoltarea pieţelor de plasamente private este necesar ca UE să ia şi alte măsuri pe lângă susţinerea eforturilor pieţei de a conveni asupra unor standarde comune? |
Următoarea etapă în dezvoltarea pieţelor de plasament privat ar putea fi realizată cel mai bine printr-o acţiune de reglementare.
| 5. Ce alte măsuri ar putea contribui la creşterea accesului la finanţare şi la direcţionarea fondurilor către cei care au nevoie de ele? |
Ca şi măsuri viitoare pe termen lung, menţionăm posibilitatea ca guvernele să garanteze împrumuturile IMM-urilor, pe baza unor ţinte specifice, cum ar fi sector, cifra de afaceri, externalităţi, sau să creeze, pe baza Regulamentelor EuVECA şi EuSEF, fonduri de investiţii suverane sau fonduri de investiţii publice-private, care să investească în acele portofolii eligibile conform celor două regulamente ale UE. De asemenea, pot fi stabilite fonduri de investiţii care oferă finanţare pentru IMM-uri care au activitate la export, în interiorul UE sau în state terţe.
| 6. Ar trebui luate măsuri pentru a promova o mai mare lichiditate pe pieţele obligaţiunilor corporative, cum ar fi standardizarea? Dacă da, ce măsuri sunt necesare? Pot fi acestea realizate de către piaţă sau este nevoie de reglementare? |
Suntem de acord cu faptul că o piaţă de obligaţiuni corporative cu un grad mai mare de standardizare ar fi o direcţie oportună de urmat pentru edificarea lichidităţii şi transparenţei pieţei şi că acest lucru poate fi atins, în principal, prin utilizarea instrumentelor de reglementare. Cu toate acestea, considerăm că în cadrul acestui proces ar putea fi luată în considerare şi posibilitatea introducerii unui regim diferenţial al costurilor/transparenţei pentru emitenţii de obligaţiuni, în funcţie de dimensiunea emisiunii de obligaţiuni. De asemenea, ar trebui să vedem acele practici care au furnizat în ultimul deceniu cele mai multe împrumuturi de obligaţiuni corporative, care au fost utilizate cu succes de către emitenţi şi au furnizat creştere economică şi locuri de muncă.
| 7. Este necesară acţiunea UE pentru a facilita dezvoltarea investiţiilor de mediu, sociale şi de guvernanţă standardizate, transparente şi responsabile, inclusiv a obligaţiunilor ecologice, în afară de sprijinirea elaborării orientărilor de către piaţă? |
Luând în considerare că problemele de mediu şi sociale sunt menţionate ca obiective primare în Strategia Europa 2020, considerăm că sunt necesare măsuri la nivel european supranaţional.
| 8. Este oportun să se elaboreze la nivelul UE un standard de contabilitate comun pentru întreprinderile mici şi mijlocii cotate la sistemele multilaterale de tranzacţionare? Acest standard ar trebui să devină o caracteristică a pieţelor de creştere pentru IMM-uri? Dacă da, în ce condiţii? |
Dezvoltarea unui standard comun de contabilitate şi evaluare la nivel UE pentru IMM-urile listate pe MTF ar contribui la o mai bună integrare a CMU.
| 9. Există bariere în calea dezvoltării de platforme de multifinaţare sau de finanţare inter pares reglementate adecvat, inclusiv la nivel transfrontalier? Dacă da, cum ar trebui ele abordate? |
În general, potenţialele bariere pentru dezvoltarea platformelor transfrontaliere de crowdfunding sunt bariere legale.
| 10. Ce măsuri de politică i-ar putea stimula pe investitorii instituţionali să mobilizeze şi să investească sume mai mari într-o gamă mai largă de active, în special în proiecte pe termen lung, în IMM-uri şi în întreprinderi nou-înfiinţate inovatoare şi cu ritm rapid de creştere? |
Măsurile de politică ce ar putea stimula investitorii instituţionali să investească în proiecte pe termen lung ale UE, în IMM-uri şi start-up-uri cu o creştere rapidă sunt acelea care oferă predictibilitate în ceea ce priveşte cadrul legal şi, în special, aspectele fiscale şi care oferă o mai bună acoperire a riscului investiţional.
De asemenea, investitorii instituţionali aplică criterii de evaluare şi de risc atât instrumentelor oferite de IMM şi start-up-uri, cât şi mai ales infrastructurii şi tarifelor oferite de piaţa pe care aceste instrumente sunt tranzacţionate şi decontate. Aspectele luate în considerare se referă atât la accesarea pieţei, cum ar fi documentaţia, înregistrarea fiscală, cât şi la utilizarea infrastructurii pieţei, cum ar fi existenţa sau nu a unei entităţi centrale, tarifele posttranzacţionare, estomparea riscurilor aferente procesului posttranzacţionare.
| 11. Ce măsuri s-ar putea lua pentru a reduce costurile suportate de administratorii de fonduri pentru înfiinţarea şi comercializarea fondurilor în întreaga UE? Care sunt barierele care împiedică fondurile să beneficieze de economii de scară? |
Considerăm că costul aferent înfiinţării de către administratori şi a gestionării fondurilor pe teritoriul UE nu este momentan o problemă, atât timp cât acestea au la dispoziţie paşapoartele conform OPCVM şi AIFMD.
| 14. Modificarea regulamentelor EuVECA şi EuSEF ar înlesni administrarea acestor tipuri de fonduri de către administratorii mai mari de fonduri din UE? Ce alte modificări sunt necesare, dacă este cazul, pentru a creşte numărul acestor tipuri de fonduri? |
În România nu există fonduri de investiţii conform prevederilor regulamentelor EuVECA şi EuSEF; totuşi, noi considerăm că administratorii de fonduri ale căror portofolii depăşesc 500 milioane euro ar trebui să se conformeze prevederilor AIFMD.
| 17. Cum poate fi sporită participarea transfrontalieră a segmentului de retail la OPCVM? |
Cea mai bună şi sănătoasă metodă este aceea a creşterii educaţiei financiare a investitorilor şi dezvoltării abilităţilor financiare în rândul investitorilor de retail. Există, de asemenea, alte posibilităţi, cum ar fi creşterea numărului investitorilor OPCVM ca urmare a faptului că societăţile de management al activelor sunt parte a conglomeratelor financiare, dar această metodă face ca sectorul de investiţii să depindă de cel bancar sau să creeze situaţii de conflict de interese.
| 18. Cum pot autorităţile europene de supraveghere să contribuie într-o mai mare măsură la asigurarea protecţiei consumatorilor şi a investitorilor? |
ESA poate contribui în continuare la asigurarea protecţiei consumatorului şi investitorului prin stabilirea aceloraşi proceduri şi criterii pentru despăgubire aplicabile în fiecare stat membru şi prin prezentarea cazurilor în care investitorii nu au fost protejaţi.
| 19. Ce măsuri de politică ar putea creşte investiţiile de retail? Ce altceva s-ar putea face pentru a conferi un grad mai mare de autonomie cetăţenilor UE şi pentru a-і proteja atunci când accesează pieţele de capital? |
În ultimii ani au fost întreprinse măsuri majore şi semnificative de reglementare în domeniul investiţiilor de retail şi protecţiei drepturilor investitorilor, prin revizuirea Directivei privind transparenţa, MIFID etc. În acest context considerăm că în viitorul apropiat ar trebui să se pună accent pe aspectele legate de implementarea acestor măsuri, pe supraveghere şi punere în aplicare, în special atunci când sunt furnizate servicii de investiţii transfrontaliere. Alte măsuri ar viza: educaţia investitorului şi oferirea de avantaje fiscale pentru acei investitori care investesc în proiecte pe termen lung, IMM-uri şi start-up-uri inovatoare şi cu creşteri ridicate.
| 22. Ce măsuri se pot lua pentru a facilita accesul întreprinderilor din UE la pieţele de capital şi investitorii din ţările terţe? |
Semnarea de memorandumuri de înţelegere bilaterale sau multilaterale.
Art. 2.
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 3 iunie 2015, în conformitate cu prevederile art. 771 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f), art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare.