În Monitorul Oficial nr. 281 din 27 aprilie a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 244/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping.
În extras
Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Controlul doping reprezintă procesul care include furnizarea de informaţii privind localizarea sportivilor, planificarea distribuirii testărilor, recoltarea şi mânuirea de probe biologice, transportul de probe biologice la laborator, analiza de laborator, scutirile pentru uz terapeutic (SUT), gestionarea rezultatelor, audierile şi apelurile, care se realizează în condiţiile prezentelor norme metodologice.
(2) La nivel naţional, controlul doping în competiţie şi în afara competiţiei este condus şi coordonat de Agenţia Naţională Anti-Doping, denumită în continuare Agenţia, semnatară a Codului Mondial Anti-Doping.
Art. 2
(1) În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)oficial pentru recoltarea probei de sânge – ofiţer de control doping autorizat care are şi calificare medicală pentru efectuarea puncţiei venoase, obţinută potrivit prevederilor legale;
b)lanţ de custodie – succesiunea de persoane sau de organizaţii care au responsabilitatea asupra custodiei probei, din momentul recoltării acesteia până în momentul când proba a fost predată la laborator pentru analiză;
c)staţie de control doping – spaţiu amenajat conform cerinţelor prevăzute la art. 27 alin. (1), în care se desfăşoară şedinţa de recoltare a probelor biologice;
d)echipament pentru recoltarea probelor – recipiente pentru recoltarea directă sau pentru conservarea probei biologice a sportivului, pe parcursul procesului de testare, recunoscute de Agenţia Mondială Anti-Doping;
e)şedinţă de recoltare a probei – toate activităţile succesive care implică direct sportivul din momentul înştiinţării cu privire la testarea doping până când acesta părăseşte staţia de control doping după recoltarea probei;
f)reprezentant al sportivului – persoana fizică cu capacitate deplină de exerciţiu care reprezintă interesele sportivului pe parcursul controlului doping;
g)însoţitor – o persoană instruită şi autorizată de Agenţie să îndeplinească sarcini specifice, incluzând una sau mai multe dintre următoarele: înştiinţarea sportivului selectat pentru recoltarea probei, însoţirea şi ţinerea sub observaţie a sportivului până la sosirea în staţia de control doping şi/sau asistarea şi verificarea emiterii probei, dacă pregătirea sa îl califică să desfăşoare această activitate;
h)selecţie aleatorie – selectarea sportivilor pentru testarea doping în absenţa unor criterii prestabilite, prin tragere la sorţi ori prin nominalizarea la întâmplare dintr-o listă sau lot de sportivi;
i)selecţie ierarhizată – selectarea sportivilor pentru testarea doping în funcţie de locul ocupat în clasamentul unei competiţii;
j)densitate specifică a probei de urină – densitatea măsurată cu un refractometru – la 1.005 sau mai mult sau cu hârtie indicatoare de laborator – la 1.010 sau mai mult;
k)volum de urină necesar pentru analiză – cantitate de minimum 90 ml pentru analiza totală sau parţială;
l)autoritatea pentru gestionarea rezultatelor – organizaţie responsabilă cu gestionarea rezultatelor testărilor doping şi ale audierilor sau o altă organizaţie care acţionează în conformitate cu reglementările Organizaţiei Anti-Doping;
m)autoritatea de recoltare a probei – organizaţia responsabilă cu recoltarea probelor în conformitate cu cerinţele Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii, care poate fi însăşi autoritatea de testare sau o altă organizaţie căreia autoritatea de testare i-a delegat sau a subcontractat o astfel de responsabilitate;
n)autoritate de testare – organizaţia care autorizează recoltarea de probe biologice;
o)raport de testare nereuşită – un raport detaliat cu privire la o încercare nereuşită de recoltare a probei de la un sportiv din lotul de testare înregistrat pe baza informaţiilor de localizare furnizate de acesta;
p)testare fără aviz prealabil – şedinţă de recoltare a probei care are loc fără înştiinţarea prealabilă a sportivului;
q)intenţie – situaţie definită la art. 10.2.3 din Codul Mondial Anti-Doping;
r)test neefectuat – absenţa sportivului de la locaţia comunicată pentru o perioadă de 60 de minute din ziua respectivă.
(2) Pentru recoltarea probei de urină echipamentul prevăzut la alin. (1) lit. d) se compune din:
a) pahar de recoltare a probei de urină;
b) trusă de recoltare ce conţine cutia cu două recipiente, Aşi B, prevăzute cu capace. Codul trusei este inscripţionat, pe cutie, pe recipiente şi pe capacele acestora;
c) capac şi bandă pentru păstrarea securizată a probei parţiale;
d) refractrometru şi hârtie indicatoare de laborator pentru determinarea densităţii.
e) genţi pentru transport.
(3) Pentru recoltarea probei de sânge, echipamentul prevăzut la alin. (1) lit. d) se compune din:
a) ace de unică folosinţă pentru recoltarea probei de sânge;
b) trusă de recoltare cu una sau două eprubete vidate A şi/sau B, pentru păstrarea şi transportarea în siguranţă a probei;
c) tampoane sterile dezinfectante;
d) mănuşi medicale de unică folosinţă;
e) garou;
f) containere pentru păstrarea reziduurilor biologice;
g) bandaj adeziv şi tifon;
h) geantă frigorifică;
l) dispozitiv de măsurare a temperaturii pe durata transportului.
CAPITOLUL II
Testarea doping
SECŢIUNEA 1
Planificarea testărilor doping
Art. 3
(1) Agenţia întocmeşte planul naţional anual de testare care este verificat, revizuit, actualizat în conformitate cu prevederile legale.
(2) Planul naţional anual de testare se întocmeşte, pe baza datelor primite de la federaţiile sportive naţionale, în condiţiile art. 52 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de riscul de dopaj pentru fiecare disciplină sportivă, de numărul total de sportivi legitimaţi, precum şi de numărul sportivilor de elită.
(3) Planificarea testărilor doping constă în distribuirea eficientă a testelor doping pentru urină şi/sau sânge, pe parcursul unui an calendaristic, atât în competiţie, cât şi în afara competiţiei, pentru sportivi.
(4) Testarea în afara competiţiei va fi prioritară la disciplinele care sunt evaluate ca având un risc mare de dopaj în perioadele de pregătire.
(5) Testarea în competiţie va fi prioritară la disciplinele care sunt evaluate ca având un risc scăzut de dopaj în perioadele de pregătire. Testările vor fi fără aviz prealabil, cu excepţia circumstanţelor specifice şi justificabile.
(6) Agenţia structurează planul său de distribuire a testelor sub formă piramidală, bazat pe evaluarea riscurilor de dopaj a diferitelor discipline sportive.
(7) Agenţia evaluează riscul de dopaj pentru fiecare disciplină sportivă pe baza:
a) documentului tehnic pentru analize specifice disciplinelor sportive, versiunea 2.2, elaborat de Agenţia Mondială Anti-Doping;
b) cerinţelor fizice şi altor cerinţe ale disciplinei sportive, luând în considerare condiţiile fiziologice specifice acesteia;
c) efectului posibil de îmbunătăţire a performanţei pe care l-ar putea produce prin utilizarea substanţelor şi/sau metodelor interzise;
d) statisticilor disponibile referitoare la testările doping anterioare;
e) rezultatelor cercetărilor asupra incidenţei substanţelor şi/sau metodelor interzise pentru fiecare disciplină sportivă;
f) istoricului dopajului în disciplina sportivă respectivă;
g) calendarului competiţional intern şi internaţional şi al programului de antrenament;
h) informaţiilor obţinute despre posibilele practici de dopaj în sport;
i) avantajelor materiale.
(8) Agenţia se asigură că personalul asistent al sportivilor şi orice alte persoane aflate în conflict de interese nu sunt implicate în procesul de selecţie a sportivilor pentru testare.
(9) Agenţia transmite planul anual naţional de testare Agenţiei Mondiale Anti-Doping în următoarele situaţii:
a) când doreşte aprobarea Agenţiei Mondiale Anti-Doping, pentru a analiza probele folosind un meniu mai restrâns decât cel stabilit în documentele tehnice;
b) când i se solicită de către Agenţia Mondială Anti-Doping, în cadrul procesului de demonstrare a respectării cerinţelor privind evaluarea riscului, prioritizarea între disciplinele sportive, categoriile de sportivi, tipurile de testări şi tipurile de probe recoltate.
(10) Agenţia poate delega o altă organizaţie antidoping sau o terţă parte să acţioneze ca autoritate de recoltare a probelor în numele acesteia.
(11) Testarea trebuie să aibă loc în intervalul orar cuprins între 5,00–23,00, cu excepţia cazurilor în care există motive întemeiate pentru testarea pe parcursul nopţii.
Art. 4
(1) Perioada manifestării sportive reprezintă timpul dintre începutul şi sfârşitul unei manifestări sportive, stabilit de organismul care conduce manifestarea.
(2) Lotul de testare înregistrat al Agenţiei se revizuieşte şi se actualizează periodic, în scopul evidenţierii modificărilor survenite sub aspectul includerii sau excluderii din lot a unor sportivi.
(3) Agenţia solicită laboratorului de control doping, acreditat de Agenţia Mondială Anti-Doping, ca toate probele recoltate în numele său să fie analizate conform Standardului internaţional pentru laboratoare, normelor menţionate în Documentul tehnic al Agenţiei Mondiale Anti-Doping pentru analize specifice, în funcţie de disciplina sportivă, versiunea 2.2.
(4) Agenţia poate solicita laboratorului de control doping, acreditat sau autorizat de Agenţia Mondială Anti-Doping, să analizeze probele folosind meniuri mai extinse sau mai restrânse decât cele prevăzute în documentul tehnic, cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (7).
(5) Agenţia poate decide păstrarea probelor şi a documentelor legate de recoltarea acestora în conformitate cu reglementările în vigoare.