În Monitorul Oficial nr. 195 din 24 martie a.c. a fost publicat Ordinul nr. 82/2015 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor.

Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Ediția 2. Adăugită și revizuită – Comandă acum în Legalis®

În extras

Art. 1.

(1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciului public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare serviciu de salubrizare, înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru satisfacerea nevoilor de salubrizare ale populaţiei, ale instituţiilor publice şi ale operatorilor economici de pe teritoriul respectivelor unităţi administrativ-teritoriale.

(2) Prezentul regulament-cadru stabileşte cadrul juridic unitar privind desfăşurarea serviciului de salubrizare, definind modalităţile şi condiţiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanţă, condiţiile tehnice, raporturile dintre operator şi utilizator.

(3) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică la proiectarea, executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi echipamentelor din sistemul public de salubrizare, cu urmărirea tuturor cerinţelor legale specifice în vigoare.

(4) Operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de proprietate şi de modul în care este organizată gestiunea serviciului de salubrizare în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru.

(5) Condiţiile tehnice prevăzute în prezentul regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale, consiliile judeţene, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba şi alte condiţii tehnice pentru serviciul de salubrizare, pe baza unor studii de specialitate, după dezbaterea publică a acestora.

Art. 2.

Prezentul regulament-cadru se aplică următoarelor activităţi de salubrizare:

a) colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenite din activităţi comerciale, din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori;

b) colectarea şi transportul deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora;

c) organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor;

d) operarea/administrarea staţiilor de transfer pentru deşeurile municipale şi deşeurile similare;

e) sortarea deşeurilor municipale şi deşeurilor similare în staţiile de sortare;

f) măturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice;

g) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ:

h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora către unităţile de ecarisaj sau către instalaţii de neutralizare:

i) organizarea tratării mecano-biologice a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare;

j) administrarea depozitelor de deşeuri şi/sau a instalaţiilor de eliminare a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare;

k) dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.

Art. 3.

Modul de organizare şi funcţionare a serviciului de salubrizare trebuie să se realizeze pe baza următoarelor principii:

a) protecţia sănătăţii populaţiei;

b) responsabilitatea faţă de cetăţeni;

c) conservarea şi protecţia mediului înconjurător;

d) asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;

e) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;

f) securitatea serviciului;

g) dezvoltarea durabilă.

Art. 4.

Termenii şi noţiunile utilizate în prezentul regulament-cadru se definesc după cum urmează:

4.1. autoritate competentă de reglementare — Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C.]

2. biodeşeuri — conform definiţiei din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată;

4.3. compost — produs rezultat din procesul de tratare aerobă şi/sau anaerobă, prin descompunere microbiană a componentei organice din deşeurile biodegradabile colectate separat supuse compostării;

4.4. colectare — conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 211/2011, republicată;

4.5. colectare separată — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.6. curăţarea zăpezii/gheţii — operaţiunea de îndepărtare a stratului de zăpadă sau de gheaţă depus pe suprafaţa carosabilă şi pietonală, în scopul asigurării deplasării vehiculelor şi pietonilor în condiţii de siguranţă;

4.7. curăţarea rigolelor — operaţiunea de îndepărtare manuală sau mecanizată a depunerilor de noroi, nisip şi praf de pe o porţiune de 0,75 m de la bordură spre axul median al străzii, urmată de măturare şi/sau stropire;

4.8. depozit — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

4.9. deratizare — activitatea de stârpire a rozătoarelor prin otrăvire cu substanţe chimice sau prin culturi microbiene;

4.10. deşeu — orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul le aruncă ori are intenţia sau obligaţia să le arunce;

4.11. deşeuri biodegradabile — deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, şi care pot fi valorificate material;

4.12. deşeu cu regim special — deşeu ale cărui manipulare, colectare, transport şi depozitare se supun unui regim reglementat prin acte normative în vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor şi asupra mediului înconjurător;

4.13. deşeuri din construcţii provenite din locuinţe — deşeuri generate din activităţile de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor;

4.14. deşeuri de ambalaje — orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu, exclusiv deşeuri de producţie;

4.15. deşeuri menajere — deşeuri provenite din gospodării/locuinţe, inclusiv fracţiile colectate separat, şi care fac parte din categoriile 15.01 şi 20 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare;

4.16. deşeuri municipale — deşeuri menajere şi deşeuri similare, inclusiv fracţiile colectate separat;

4.17. deşeuri periculoase — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.18. deşeuri de producţie — deşeuri rezultate din activităţi industriale, ce fac parte din categoriile 03—14 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;

4.19. deşeu reciclabil— deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;

4.20. deşeuri reziduale — deşeurile nevalorificabile colectate separat, inclusiv cele rezultate în urma proceselor de tratare, altele decât deşeurile reciclabile;

4.21. deşeuri de origine animală — subproduse de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, cadavre întregi sau porţiuni de cadavre provenite de la animale;

4.22. deşeuri similare — deşeuri provenite din activităţi comerciale, din industrie şi instituţii care, din punctul de vedere al naturii şi al compoziţiei, sunt comparabile cu deşeurile menajere, exclusiv deşeurile din producţie, din agricultură şi din activităţi forestiere;

4.23. deşeuri stradale — deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, provenite din activitatea cotidiană a populaţiei, de la spaţiile verzi, de la animale, din depunerea de substanţe solide provenite din atmosferă;

4.24. deşeuri voluminoase — deşeuri solide de diferite provenienţe care, datorită dimensiunilor lor, nu pot fi preluate cu sistemele obişnuite de colectare, ci necesită o tratare diferenţiată faţă de acestea, din punct de vedere al preluării şi transportului;

4.25. deţinător de deşeuri — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.26. dezinfecţie — activitatea de distrugere a germenilor patogeni cu substanţe specifice, în scopul eliminării surselor de contaminare;

4.27. dezinsecţie — activitatea de combatere a artropodelor în stadiul de larvă sau adult cu substanţe chimice specifice;

4.28. eliminare — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.29. gestionarea deşeurilor — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.30. gură de scurgere — componenta tehnică constructivă a sistemului de canalizare prin care se asigură evacuarea apelor pluviale;

4.31. incinerare — operaţia de tratare termică a deşeurilor, cu sau fără recuperare de energie, realizată în instalaţii care respectă legislaţia în vigoare privind incinerarea deşeurilor;

4.32. instalaţie de incinerare — orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, al cărei randament energetic este egal sau mai mare decât minimul prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.33. indicatori de performanţă — parametri ai serviciului de salubrizare, realizaţi de operatorul de servicii, pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmăriţi la nivelul operatorului;

4.34. licenţă — actul tehnic şi juridic emis de A.N.R.S.C., prin care se recunoaşte calitatea de operator al serviciului, precum şi capacitatea şi dreptul de a presta una sau mai multe activităţi ale acestuia;

4.35. măturat — activitatea de salubrizare a localităţilor care, prin aplicarea unor procedee manuale sau mecanice, realizează un grad bine determinat de curăţare a suprafeţelor de circulaţie, de odihnă ori de agrement ale aşezărilor urbane sau rurale;

4.36. neutralizare a deşeurilor de origine animală — activitatea prin care se modifică caracterul periculos al deşeurilor de origine animală prin procesare, incinerare/coincinerare, transformarea lor în produse stabile biologic, nepericuloase pentru mediul înconjurător, animale sau om, respectiv activitatea de îngropare a acestora;

4.37. producător de deşeuri — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.38. reciclare — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.39. reţetă — ansamblu de specificaţii care descriu materialele utilizate pentru o anumită operaţiune pe sortimente, cantităţi, concentraţii ale soluţiilor pentru o anumită operaţiune de deratizare, dezinfecţie sau dezinsecţie şi un anumit tip de obiectiv;

4.40. salubrizare — totalitatea operaţiunilor şi activităţilor necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localităţilor;

4.41. sistem public de salubrizare — ansamblul instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, construcţiilor şi terenurilor aferente prin care se realizează serviciul de salubrizare;

4.42. sortare — activitatea de separare pe categorii şi stocare temporară a deşeurilor reciclabile în vederea transportării lor la operatorii economici specializaţi în valorificarea acestora;

4.43. spălarea străzilor — activitatea de salubrizare care se execută mecanizat, cu instalaţii speciale, folosindu-se apa, cu sau fără soluţii speciale, în vederea îndepărtării deşeurilor şi prafului de pe străzi şi trotuare;

4.44. staţie de transfer — spaţiu special amenajat pentru stocarea temporară a deşeurilor, în vederea transportării centralizate a acestora la o staţie de tratare;

4.45. stropitul străzilor — activitatea de salubrizare, care constă în dispersarea apei pe suprafeţele de circulaţie, indiferent de natura îmbrăcămintei acestora, pe spaţiile de odihnă şi de agrement, manual sau mecanizat, cu ajutorul unor instalaţii specializate, în scopul creării unui microclimat favorabil îmbunătăţirii stării igienice a localităţilor şi evitării formării prafului;

4.46. tratare — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.47. tratare mecano-biologică — tratarea deşeurilor municipale colectate în amestec utilizând operaţii de tratare mecanică de separare, sortare, mărunţire, omogenizare, uscare şi operaţii de tratare biologică prin procedee aerobe şi/sau anaerobe;

4.48. tobogan —jgheab sau tubulatură folosită drept mijloc de transport prin alunecare a deşeurilor;

4.49. utilizatori — conform definiţiei prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare;

4.50. valorificare — conform definiţiei prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.51. vector — organism (insectă, rozătoare) care răspândeşte un parazit, un virus sau germeni patogeni de la un animal la altul, de la om la om ori de la animale la om.

Art. 5.

(1) Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare şi transport al deşeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare sistem de salubrizare.

(2) Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional, care cuprinde construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:

a) puncte de colectare separată a deşeurilor;

b) staţii de transfer;

c) staţii de tratare mecano-biologică;

d) staţii de producere compost;

e) staţii de sortare;

f) baze de garare şi întreţinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubritate;

g) depozite de deşeuri;

h) incineratoare.

Art. 6.

Operatorii serviciului de salubrizare trebuie să îndeplinească indicatorii de performanţă, din caietul de sarcini al serviciului şi contractul de delegare a gestiunii serviciului, aprobaţi de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.