În Monitorul Oficial nr. 130 din 20 februarie a.c. a fost publicată Hotărârea nr. 21/2015 a Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări pentru aprobarea Normei „Asigurarea garanţiilor de export în numele şi în contul statului” (NI-ASR-08-I/0).
Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Ediția 2. Adăugită și revizuită – Comandă acum în Legalis®
În extras
Prezenta normă a fost elaborată în conformitate cu Legea nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – S.A., republicată1, cu Comunicarea Comisiei Europene către statele membre privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul asigurării creditelor la export pe termen scurt2, cu modificările şi completările ulterioare, cu Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înfiinţarea, atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare ale Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK — S.A., în numele şi în contul statului3, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Regulamentul (UE) nr. 1.233/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susţinere oficială si de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE şi 2001/77/CE4
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1.
(1) Prezenta normă stabileşte termenii şi condiţiile în baza cărora Banca de Export-Import a României EXIMBANK — S.A. (denumită în continuare EximBank) realizează, în numele şi în contul statului, operaţiuni de asigurare a garanţiilor de export.
(2) EximBank realizează aceste operaţiuni în limitele competenţelor ce i-au fost stabilite, potrivit reglementărilor în vigoare.
Art. 2.
Pentru asigurarea garanţiilor de export EximBank poate încheia contracte, convenţii, acorduri de reasigurare/coasigurare. Acestea se încheie pe baza aprobării Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, denumit în continuare C.I.F.G.A.
Art. 3.
(1) Sursa de realizare a acestor operaţiuni este, potrivit art. 10 lit. b) din Legea nr. 96/2000, republicată, „Fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor de export, a garanţiilor de export, a operaţiunilor de export în leasing şi a investiţiilor româneşti în străinătate, precum şi a activităţilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltare regională, susţinere a activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, ocupare şi formare a personalului, susţinere şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a tranzacţiilor internaţionale”, denumit în continuare Fondul.
(2) Fondul va putea fi angajat în limita maximă de expunere stabilită de către C.I.F.G.A.
CAPITOLUL II
Definiţii
Art. 4.
În sensul prezentei norme următorii termeni se definesc după cum urmează:
1. asigurat — persoana juridică română care participă la licitaţii în străinătate sau care a încheiat contracte în străinătate în care se prevede obligaţia furnizării de garanţii pentru realizarea obiectului contractului;
2. debitor — persoana juridică din străinătate care organizează licitaţia sau care are calitatea de beneficiar al garanţiilor de export;
3. executare nejustificată — executarea garanţiei de către debitor din motive independente de modul în care asiguratul şi-a respectat obligaţiile contractuale;
4. garanţii de export — garanţii de participare la licitaţie, de restituire a avansului, de bună execuţie, alte tipuri de garanţii solicitate prin contractele de export, emise pe bază individuală sau sub forma unui plafon de garanţii, emise direct în favoarea debitorului ori emise indirect, prin instituţii financiare din ţara debitorului sau din terţe ţări;
5. perioada de aşteptare — perioada care corespunde duratei stabilite pentru ca riscul acoperit să se materializeze, după expirarea căreia asiguratul are dreptul să solicite despăgubirea;
6. poliţa de asigurare — contractul încheiat între EximBank şi asigurat, prin care EximBank se obligă să plătească asiguratului, în termenii şi condiţiile stabilite, o parte din pierderea înregistrată de acesta, ca urmare a producerii unui risc asigurat;
7. suma asigurată — valoarea garanţiei de participare la licitaţii în străinătate sau valoarea garanţiilor emise în cadrul contractelor de export încheiate. Suma asigurată nu include cheltuieli ocazionate de emiterea garanţiilor, cheltuieli aferente contractului de export sau altei operaţiuni de asigurare sau finanţare.
CAPITOLUL III
Descrierea asigurării
Art. 5.
(1) EximBank asigură, în numele şi în contul statului, garanţiile de export necesare pentru participarea la licitaţii în străinătate şi/sau pentru realizarea contractelor de export.
(2) Asigurarea acoperă:
a) riscul de executare nejustificată a garanţiilor de export de către partenerul comercial, în condiţiile în care asiguratul şi-a îndeplinit obligaţiile în cadrul licitaţiei şi/sau obligaţiile contractuale;
b) riscul de executare a garanţiilor de export ca urmare a incapacităţii exportatorului de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale din cauza apariţiei riscurilor politice în ţara debitorului sau într-o terţă ţară, de tipul:
– (i) evenimente politice în ţara de reşedinţă a debitorului, război, război civil, revoluţii, rebeliune, proteste, greve;
– (ii) măsuri politice şi administrative din terţe ţări, măsuri luate de Guvernul României, de Uniunea Europeană sau de alte foruri internaţionale, pe care România are obligaţia să le respecte şi care împiedică realizarea contractului de export;
c) riscul de executare a garanţiilor de export de către debitor, în condiţiile în care continuarea contractului devine lipsită de sens economic ca urmare a instituirii de sancţiuni sau moratorii de plăţi de natură а-l împiedica pe debitor să plătească la scadenţă.
Art. 6.
(1) Asigurarea acoperă maximum 95% din pierderile suportate de asigurat ca urmare a executării garanţiilor de export.
(2) Valoarea cumulată a tuturor garanţiilor asigurate în cadrul unui contract încheiat cu un debitor este de maximum 85% din valoarea contractului de export.