În Monitorul Oficial nr. 437 din 16 iunie a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 471/2014 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006.
Extras
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 25 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Între motivele de persecuţie, cum sunt rasa, religia, naţionalitatea, apartenenţa la un anumit grup social sau opinie politică, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 10, şi actele de persecuţie prevăzute la alin. (1) sau absenţa protecţiei împotriva unor astfel de acte trebuie să existe o legătură. Actele şi faptele prevăzute la alin. (1) pot fi considerate că reprezintă persecuţie indiferent dacă motivele de persecuţie sunt reale sau au fost atribuite persoanei în cauză de agentuf care exercită persecuţia.“
2. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:
„Agenţii de protecţie
(1) În analiza situaţiei solicitantului, autoritatea competentă va lua în considerarejexistenţa posibilităţii asigurării, în ţara de origine, a protecţiei împotriva persecuţiei sau a riscului serios. În ţara de origine, protecţia împotriva persecuţiei sau a riscului serios poate fi asigurată, cu condiţia să fie dispusă şi în măsură să ofere protecţie în sensul alin. (2), de către:
a) stat; ori
b) partide sau organizaţii, inclusiv organizaţiile internaţionale, care controlează statul sau o parte importantă din teritoriul acestuia.
(2) Protecţia împotriva persecuţiei sau a riscului serios trebuie să fie efectivă şi să nu aibă caracter temporar. Există o astfel de protecţie atunci când agenţii de protecţie menţionaţi la alin. (1) iau măsuri rezonabile pentru a împiedica persecuţia sau riscul serios, dispun de un sistem juridic eficient care să permită descoperirea, urmărirea şi sancţionarea actelor care constituie persecuţie sau risc serios şi solicitantul are acces la o astfel de protecţie.
(3) În activitatea de determinare a faptului dacă o organizaţie internaţională controlează un stat sau o parte importantă din teritoriul acestuia şi dacă aceasta oferă protecţia prevăzută la alin. (2), se ţine cont de orientările care pot fi desprinse din acte ale Uniunii Europene în materie.“
3. Menţiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Prezentele norme metodologice transpun:
– art. 3 alin. (3), art. 13 alin. (3), art. 25 alin. (1) şi (2) şi art. 27 din Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 212 din 7 august 2001;
– art. 5 alin. (2), art. 8,art. 14 alin. (3), (4) şi (5) şi art. 17 alin. (2) din Directiva 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a standardelor minime pentru primirea solicitanţilor de azil în statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 31 din 6 februarie 2003;
– art. 2 lit. m), art. 4 alin. (1), (3) şi (4), art. 5 alin. (1) şi (2), art. 6, 7, 9, art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (2) art. 20 alin. (4), art. 24,art. 25 alin. (2), art. 36 şi 37 din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau pentru persoanele eligibile pentru obţinerea de protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011.
Prezentele norme metodologice creează cadrul necesar aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a Regulamentului (CE) nr. 1.030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de şedere pentru resortisanţii ţărilor terţe, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L157 din 15 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 383 din 29 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.“
Art. II
Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 25 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
*
Prezenta hotărâre transpune art. 7 şi art. 9 alin. (3) din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau pentru persoanele eligibile pentru obţinerea de protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011.