Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare a fost republicată în Monitorul Oficial nr. 140 din 26 februarie a.c. Versiunea republicată intră în vigoare la data de 1 martie 2014.

Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Afla totul despre cele mai noi module Legalis 2.0: Dreptul UE și CEDO | Drept Public

În extras
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1

Prezenta lege stabileşte cadrul legal aplicabil preparatelor, substanţelor, plantelor, ciupercilor sau combinaţiilor acestora, denumite în continuare produse, susceptibile să aibă efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanţele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanţele aflate sub control naţional, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, şi instituie măsuri de prevenire, control şi combatere a consumului în vederea protejării sănătăţii populaţiei de acţiunile negative ale acestora.

Art. 2

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)substitut – orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă ori părţi ale acestora al căror regim juridic nu este reglementat prin alte dispoziţii legale, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinut, denumire, mod de administrare, de prezentare sau de publicitate este ori poate fi folosit în locul unei substanţe sau preparat stupefiant ori cu efecte psihotrope sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional sau pentru aceleaşi scopuri;

b)operator – persoana fizică sau juridică care, coordonând direct ori prin interpuşi, efectuează sau intenţionează să efectueze operaţiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracţii, condiţionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piaţă, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse, denumite în continuare operaţiuni cu produse;

c)reprezentant autorizat – orice persoană fizică sau juridică stabilită în România care a primit un mandat din partea unui operator pentru a acţiona în numele acestuia ori în nume propriu, dar pe seama operatorului, în temeiul legislaţiei relevante;

d)publicitate – orice formă de promovare destinată uneia sau mai multor persoane, realizată prin orice modalitate ori mijloc de exprimare sau informare;

e)efecte psihoactive – unul dintre următoarele efecte pe care le poate avea un produs, atunci când este consumat de către o persoană: stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcţiilor şi proceselor psihice şi ale comportamentului ori crearea unei stări de dependenţă, fizică sau psihică;

f)consum – introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalităţi: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în aşa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane;

g)regim juridic al produsului – ansamblul reglementărilor având ca obiect cel puţin una dintre operaţiunile prevăzute la lit. b);

h)autorizaţie – act tehnico-administrativ emis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumită în continuare A.N.S.V.S.A., care atestă că produsul nu este substitut în sensul prezentei legi, în urma efectuării unor analize şi evaluări de către laboratoarele specializate în acest sens, după caz.

CAPITOLUL II
Autorizarea

Art. 3

(1) Operaţiunile cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive se supun autorizării în condiţiile stabilite de prezenta lege.

(2) Până la obţinerea autorizaţiei este interzisă desfăşurarea de operaţiuni cu produsul ce face obiectul autorizării.

(3) Se consideră că un produs este susceptibil de a avea efecte psihoactive dacă se poate aprecia în mod rezonabil că ar produce asemenea efecte, dacă nu este folosit sau nu putea fi folosit în scopul pentru care a fost produs.

(4) La aprecierea caracterului rezonabil se pot lua în considerare, fără a se limita la acestea, următoarele criterii:

a) lipsa ori insuficienţa elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului;

b) caracteristicile produsului, în principal compoziţia, sau lipsa indicării acestora;

c) consumul, ca destinaţie previzibilă a produsului;

d) prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizări sau instrucţiuni pentru utilizarea lui, precum şi orice altă indicaţie ori informaţie referitoare la acestea sau chiar lipsa lor.

(5) Autorizarea este necesară şi în cazul în care operaţiunile cu produse se desfăşoară prin intermediul mijloacelor electronice.

Art. 4

Orice operator ce desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive prin consum, chiar dacă scopul pentru care a fost produs nu este consumul, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, are obligaţia de a solicita A.N.S.V.S.A. o autorizaţie, astfel cum este definită la art. 2 lit. h).

Art. 5

(1) În vederea obţinerii autorizaţiei, operatorul sau reprezentantul autorizat depune la A.N.S.V.S.A. următoarele:

a) cerere de autorizare din care să rezulte: numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul social ale operatorului ori ale reprezentantului autorizat al acestuia, precum şi denumirea produsului şi scopul operaţiunilor pentru care se solicită autorizarea;

b) caracteristicile calitative şi cantitative ale tuturor constituenţilor produsului, inclusiv denumirea comună internaţională, dacă există o asemenea denumire sau o referire la denumirea chimică relevantă;

c) evaluarea riscurilor psihoactive pe care le-ar putea prezenta;

d) descrierea metodei de fabricaţie şi de control utilizate de fabricant;

e) explicaţiile privind măsurile de precauţie şi siguranţă ce trebuie luate pentru ca produsul să nu fie sau să nu poată fi recomandat pentru consum uman;

f) rezultatele testelor fizico-chimice, biologice sau microbiologice şi toxicologice, după caz;

g) o machetă a ambalajului primar şi, după caz, a ambalajului secundar, precum şi modalitatea de utilizare recomandată;

h) dovada achitării tarifului de autorizare;

i) orice alte documente sau informaţii pe care le consideră relevante pentru obţinerea autorizaţiei.

(2) Odată cu documentaţia prevăzută la alin. (1), solicitantul furnizează, în recipiente/ambalaje sigilate, mostre din produsul pentru care se solicită autorizarea.

(3) În cazul în care A.N.S.V.S.A. apreciază că sunt necesare cantităţi suplimentare de produs, notifică operatorul în acest sens.