În Monitorul Oficial nr. 126 din 20 februarie a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 95/2014 pentru aprobarea măsurilor de gestionare şi a criteriilor specifice de depozitare ale mercurului metalic considerat deşeu.


Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Afla totul despre cele mai noi module Legalis 2.0: Dreptul UE și CEDO | Drept Public


În extras

ANEXA Nr. 1

Depozitarea temporară a mercurului metalic

În scopul depozitării temporare a mercurului metalic pentru perioade de peste un an, se aplică următoarele cerinţe:

a) mercurul metalic se depozitează separat de alte deşeuri;

b) containerele se depozitează în bazine de colectare îmbrăcate în mod corespunzător, astfel încât să nu prezinte crăpături sau deschizături şi să fie impermeabile la mercurul metalic, având un volum adecvat pentru cantitatea de mercur depozitată;

c) amplasamentul de depozitare trebuie prevăzut cu bariere naturale sau construite care să protejeze în mod adecvat mediul împotriva emisiilor de mercur şi să aibă un volum adecvat pentru cantitatea de mercur depozitată;

d) podelele amplasamentelor de depozitare trebuie să fie acoperite cu materiale izolante rezistente la mercur. Trebuie prevăzută o pantă dotată cu un bazin de colectare;

e) amplasamentul de depozitare trebuie echipat cu un sistem de protecţie împotriva incendiilor;

f) depozitarea containerelor se efectuează astfel încât accesul la toate containerele să fie uşor de realizat.

ANEXA Nr. 2

Cerinţe specifice referitoare la mercurul metalic

În scopul depozitării temporare a mercurului metalic pentru perioade de peste un an, se aplică următoarele cerinţe:

A. Compoziţia mercurului

Mercurul metalic trebuie să respecte următoarele caracteristici:

a) conţinut de mercur mai mare de 99,9% din greutate;

b) absenţa oricăror impurităţi care ar putea coroda oţelul carbon sau oţelul inoxidabil; de exemplu, soluţia de acid azotic, soluţiile de cloruri de sodiu.

B. Depozitarea în containere

Containerele utilizate pentru depozitarea mercurului metalic trebuie să fie rezistente la coroziune şi la şocuri. Prin urmare, trebuie evitate sudurile. Containerele trebuie să respecte în special următoarele caracteristici:

a) materialul din care este realizat containerul: oţel carbon – minimum ASTM A36 sau oţel inoxidabil – AISI 304, 316L;

b) containerele trebuie să fie etanşe la gaze sau lichide;

c) partea exterioară a containerului trebuie să fie rezistentă la condiţiile de depozitare;

d) modelul de container trebuie să treacă testul de cădere şi testul de etanşeitate, conform capitolelor 6.1.5.3 şi 6.1.5.4 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase, Manualul de teste şi criterii.

Procentul maxim de umplere a rezervorului trebuie să fie de 80% în volum, pentru a garanta că există suficient ulaj şi pentru a se asigura că nu pot apărea nici scurgeri, nici deformări permanente ale containerului rezultate în urma unei expansiuni a lichidului cauzate de temperaturi ridicate.

C. Proceduri de acceptare

Sunt acceptate doar containerele însoţite de un certificat care respectă cerinţele prevăzute de prezenta secţiune.

Procedurile de acceptare trebuie să respecte următoarele:

a) este acceptat doar mercurul metalic care îndeplineşte criteriile minime de acceptare stabilite mai sus;

b) containerele trebuie inspectate vizual înainte de depozitare. Containerele deteriorate, corodate sau cele care prezintă scurgeri nu sunt acceptate;

c) containerele trebuie să poarte o ştampilă care să nu poată fi ştearsă, realizată prin ştanţare, care să menţioneze numărul de identificare al containerului, materialul de construcţie, greutatea la gol, datele de identificare ale producătorului şi data construcţiei;

d) containerele trebuie să poarte o placă, fixată permanent, care să indice numărul de identificare al certificatului.

D. Certificat

Certificatul prevăzut la lit. C include următoarele elemente:

a) denumirea şi adresa producătorului de deşeuri;

b) denumirea şi adresa responsabilului cu umplerea;

c) locul şi data umplerii;

d) cantitatea de mercur;

e) puritatea mercurului şi, după caz, o descriere a impurităţilor, inclusiv raportul analitic;

f) confirmarea faptului că containerele au fost utilizate exclusiv pentru transportul/depozitarea mercurului;

g) numerele de identificare ale containerelor;

h) orice observaţie specifică.

Certificatele sunt emise de producătorul de deşeuri sau, în lipsa acestuia, de persoana responsabilă cu gestionarea deşeurilor.