Prin Ordinul nr. 3/2014, publicat în Monitorul Oficial nr. 65 din 27 ianuarie a.c., Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare a aprobat Normele de securitate nucleară privind pregătirea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la centralele nuclearoelectrice.


Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Afla totul despre cele mai noi module Legalis 2.0: Dreptul UE și CEDO | Drept Public


În extras:

CAPITOLUL I

Domeniu, scop şi definiţii

SECŢIUNEA 1

Domeniu şi scop

Art. 1

(1) Prezentele norme sunt emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin prezentele norme se stabilesc cerinţele generale de securitate nucleară privind pregătirea răspunsului pe amplasament la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la centralele nuclearoelectrice.

(3) Cerinţele privind proiectarea sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor cu rol în prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora sunt stabilite prin normele în vigoare privind proiectarea şi construcţia centralelor nuclearoelectrice emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN.

Art. 2

(1) Îndeplinirea prevederilor prezentelor norme constituie o condiţie necesară pentru autorizarea de către CNCAN a activităţilor de punere în funcţiune, exploatare şi dezafectare a unei centrale nuclearoelectrice. Prevederile prezentelor norme se aplică atât solicitanţilor, cât şi titularilor de autorizaţie pentru fazele de punere în funcţiune, exploatare, respectiv dezafectare a unei centrale nuclearoelectrice. În cadrul procesului de autorizare, precum şi pe durata de valabilitate a unei autorizaţii, CNCAN poate impune cerinţe suplimentare, după caz, pentru a ţine cont de experienţa de exploatare şi de cele mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional.

(2) În afara cazurilor în care se precizează altfel, cerinţele prezentelor norme sunt aplicabile independent de filiera tehnologică.

(3) Orice derogare de la aplicarea prevederilor prezentelor norme trebuie aprobată de CNCAN, în baza unei justificări scrise, formulate de solicitantul sau titularul de autorizaţie, dacă acesta demonstrează că asigură măsuri pentru răspunsul la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă echivalente cu cele cerute prin prezentele norme.

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii

Art. 3

(1) Termenii utilizaţi în prezentele norme sunt definiţi în anexa nr. 1, cu excepţia acelora ale căror definiţii se regăsesc în textul prezentelor norme.

(2) Centrala nuclearoelectrică este denumită în continuare prin abrevierea CNE.

(3)Organizaţia responsabilă se defineşte, în contextul prezentelor norme, ca organizaţia responsabilă pentru punerea în funcţiune, respectiv pentru exploatarea unei CNE, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi autorizaţiile emise de CNCAN.

(4) Abrevierea SSCE se utilizează pentru a face referire în mod generic la sistemele, structurile, componentele şi echipamentele CNE, inclusiv software-ul pentru instrumentaţie şi control.

CAPITOLUL II

Obiectivele şi principiile generale

Art. 4

Obiectivul general de securitate nucleară care trebuie avut în vedere la dezvoltarea şi implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE este de a reduce la minimum riscurile pentru personalul ocupat profesional, populaţie şi mediul înconjurător.

Art. 5

La dezvoltarea şi implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie să se ia toate măsurile rezonabile şi practicabile pentru prevenirea evenimentelor care ar putea duce la expunerea personalului ocupat profesional şi a populaţiei peste dozele-limită stabilite de legislaţia în vigoare. De asemenea, trebuie luate toate măsurile rezonabile şi practicabile pentru limitarea consecinţelor accidentelor nucleare severe, pentru situaţiile în care astfel de evenimente ar putea avea loc.

Art. 6

(1) La dezvoltarea şi implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE, organizaţia responsabilă trebuie să ţină cont de următorii factori:

a) numărul, tipul şi caracteristicile de proiect ale instalaţiilor nucleare de pe amplasamentul CNE;

b) specificul instalaţiilor şi amplasamentului CNE;

c) evenimentele de iniţiere, interne şi externe, şi condiţiile de accident considerate la proiectarea CNE;

d) condiţiile de accident sever şi combinaţiile de evenimente interne care nu au fost incluse în bazele de proiectare ale CNE şi care sunt fizic posibile şi au o frecvenţă estimată de apariţie mai mare de 1E-7/an;

e) evenimentele externe extreme fizic posibile pentru amplasamentul CNE şi care au o frecvenţă estimată de apariţie mai mare de 1E-4/an;

f) evaluările deterministice şi probabilistice de securitate nucleară efectuate pentru CNE în conformitate cu normele CNCAN aplicabile în vigoare;

g) limitele şi condiţiile tehnice de operare;

h) analize de fiabilitate umană;

i) experienţa de exploatare relevantă şi aplicabilă, care include atât experienţa proprie, cât şi experienţa disponibilă la nivel internaţional;

j) standardele şi bunele practici internaţionale curente, relevante şi aplicabile, inclusiv cele recomandate ca documente de referinţă în anexa nr. 2.

(2) Procesul de dezvoltare şi implementare a măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie să fie sistematic şi trebuie documentat în conformitate cu cerinţele sistemului de management al CNE.

(3) Măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie documentate şi validate, în măsura în care este practic posibil, ţinând cont de condiţiile în care trebuie implementate şi luând în considerare performanţele umane în astfel de situaţii.

Art. 7

(1) Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie să reflecte conceptul de protecţie în adâncime. În acest sens, măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă trebuie să cuprindă acţiunile necesare pentru menţinerea, în măsura în care este practic posibil, a barierelor fizice în calea eliberării materialelor radioactive în mediul înconjurător şi atenuarea consecinţelor radiologice ale accidentelor.

(2) Măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă au următoarele obiective specifice:

a) prevenirea depăşirii limitelor de securitate nucleară în tranzienţi anticipaţi în exploatare;

b) limitarea defectării combustibilului nuclear în situaţii de accident;

c) oprirea progresiei accidentului sever;

d) menţinerea integrităţii sistemului anvelopei reactorului nuclear;

e) prevenirea emisiilor necontrolate de materiale radioactive;

f) reducerea la minimum a eliberărilor de materiale radioactive în mediul înconjurător;

g) atingerea şi menţinerea unei stări sigure şi stabile pe termen lung.

Art. 8

(1) Măsurile de răspuns la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la CNE trebuie să cuprindă acţiunile necesare pentru menţinerea şi, respectiv, pentru restabilirea, atunci când este necesar, a următoarelor funcţii generale de securitate nucleară:

a) controlul reactivităţii;

b) răcirea combustibilului nuclear;

c) reţinerea materialelor radioactive, inclusiv menţinerea barierelor fizice în calea eliberării acestora în mediul înconjurător;

d) monitorizarea stării CNE şi furnizarea serviciilor-suport necesare pentru menţinerea funcţiilor a), b) şi c).

(2) Controlul reactivităţii include atât reducerea puterii, oprirea reactorului şi menţinerea acestuia într-o stare de oprire sigură pentru o perioadă de timp nedeterminată, cât şi prevenirea criticităţii în depozitele de combustibil nuclear uzat.

(3) Răcirea combustibilului include atât răcirea combustibilului din reactor, cât şi răcirea combustibilului uzat din depozitele aflate pe amplasamentul CNE.

(4) Organizaţia responsabilă trebuie să definească un set de parametri critici de securitate nucleară care să furnizeze toate informaţiile esenţiale privind asigurarea funcţiilor de securitate nucleară şi menţinerea integrităţii barierelor fizice în calea eliberării materialelor radioactive în mediul înconjurător.