Ordinul M.2/2014 al Ministerului Apărării Naționale pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă în Armata României a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 43 din 20 ianuarie a.c.


Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Legalis 2.0 – Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie.
Afla totul despre cele mai noi module Legalis 2.0: Dreptul UE și CEDO | Drept Public


În extras:

CAPITOLUL I

Principii generale

Art. 1

(1) Prezentul regulament stabileşte modul de organizare şi funcţionare a structurilor de asistenţă religioasă, participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, precum şi normele privind aprecierea de serviciu, recrutarea, selecţionarea, încadrarea, evidenţa, promovarea, recompensele şi sancţiunile preoţilor militari în Ministerul Apărării Naţionale.

(2) Clerul militar este o categorie socioprofesională constituită din preoţii militari care îşi desfăşoară activitatea în structurile Ministerului Apărării Naţionale în scopul satisfacerii cerinţelor spiritual-religioase ale personalului.

(3) Statutul şi ierarhia preoţilor militari din Ministerul Apărării Naţionale sunt stabilite de lege.

(4) Preoţii militari sunt asimilaţi corpului ofiţerilor şi încadrează funcţii în condiţiile legii, conform statelor de organizare.

(5) Exercitarea asistenţei religioase în garnizoane şi unităţi militare completează gama activităţilor de educare a personalului.

Art. 2

(1) Preoţii militari se subordonează militar-administrativ şefilor structurilor militare în care sunt încadraţi şi spiritual-canonic ierarhiei bisericeşti sau cultului legal constituit care i-a recomandat.

(2) Preoţii militari se subordonează, pe linie de asistenţă religioasă, în limitele impuse de regulamentele militare, inspectorului general şi şef al Secţiei asistenţă religioasă.

(3) Preoţii militari contribuie, prin mijloace specifice, fără a face prozelitism, la cultivarea virtuţilor ostăşeşti, formarea răspunderii civice şi a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.

(4) Preoţii militari respectă întocmai reglementările militare în vigoare, principiile doctrinare şi morale ale cultului, precum şi reglementările, canoanele şi legiuirile bisericeşti potrivit propriilor statute.

(5) Preoţii militari de la toate eşaloanele aplică în teritoriu atât reglementările specifice ale Ministerului Apărării Naţionale, cât şi cele elaborate de Secţia asistenţă religioasă.

CAPITOLUL II

Organizarea asistenţei religioase în Armata României

Art. 3

(1) În Ministerul Apărării Naţionale funcţionează Secţia asistenţă religioasă, ca structură specializată, în subordinea nemijlocită a şefului Statului Major General, cu responsabilităţi şi competenţe în domeniul asistenţei religioase în Armata României.

(2) La nivelul statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi al comandamentelor de sprijin pot funcţiona entităţi organizaţionale de asistenţă religioasă, cu avizul Secţiei asistenţă religioasă, potrivit statelor de organizare; dimensionarea acestora se realizează în funcţie de necesităţi, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(3) La nivelul structurilor de tip divizie/similare, al instituţiilor militare de învăţământ, al unităţilor sanitare cu paturi, al marilor unităţi şi unităţilor militare este încadrat câte un preot militar, în conformitate cu prevederile cuprinse în statele de organizare.

(4) Preotul militar care este încadrat la o mare unitate, respectiv unitate militară, al cărei comandant este şi comandant al garnizoanei, este preotul militar al garnizoanei.

Art. 4

Clerul militar face parte din serviciul culte şi deţine una din specialităţile militare corespunzătoare, potrivit nomenclatorului armelor, serviciilor şi specialităţilor militare.

Art. 5

Preotul militar beneficiază de ajutorul unui cântăreţ, selecţionat pe bază de voluntariat din rândul soldaţilor/gradaţilor profesionişti, încadrat la aceeaşi unitate militară.

Art. 6

Evidenţa clerului militar se realizează nominal, statistic şi în sistem informatic, în mod similar cadrelor militare. Modelul fişei matricole pentru preoţii militari este prevăzut în anexa nr. 1. Coperta memoriului original este de culoare neagră.

Art. 7

(1) Toate lăcaşurile de cult, respectiv paraclise, capele şi biserici destinate asigurării asistenţei religioase în spaţiul militar se asigură prin construcţii/părţi din acestea edificate pe terenuri aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Beneficiarul unui lăcaş de cult din cadrul unei unităţi militare este Ministerul Apărării Naţionale, prin unitatea militară în care se execută investiţia imobiliară sau schimbarea de destinaţie.

(3) Procesul de realizare a unui obiectiv de investiţie imobiliară cu destinaţia lăcaş de cult se desfăşoară conform prevederilor legale în vigoare privind realizarea obiectivelor de investiţii imobiliare în Ministerul Apărării Naţionale.

(4) În cazul în care, în urma restructurării şi/sau desfiinţării unităţii militare care are în evidenţă lăcaşul de cult şi în cazul în care în garnizoană nu mai există o altă unitate militară care să preia în administrare lăcaşul, acesta poate trece în administrarea unei alte instituţii, conform prevederilor legale, pentru folosinţa unităţii de cult în a cărei jurisdicţie canonică se află, potrivit scopului pentru care a fost construit.

(5) Lăcaşurile de cult sunt gestionate şi utilizate de către unităţile militare în perimetrul cărora sunt construite.

(6) Lăcaşurile de cult sunt utilizate şi de către personalul militar şi civil din afara unităţilor militare în care sunt construite acestea.

(7) Comandanţii unităţilor militare prevăzute la alin. (5) asigură condiţiile necesare şi aprobă proceduri interne în vederea interzicerii accesului în zone neautorizate, precum şi pentru protejarea informaţiilor clasificate.

Art. 8

Şeful Secţiei asistenţă religioasă este inspectorul general al clerului militar, asimilat gradului de general de brigadă, are rang onorific de vicar administrativ şi este numit în funcţie în condiţiile legii.

CAPITOLUL III

Funcţionarea structurilor de asistenţă religioasă

Art. 9

Secţia asistenţă religioasă are următoarele atribuţii:

a) coordonează asigurarea asistenţei religioase personalului din Armata României, organizează şi execută activităţile de îndrumare şi control pe această linie;

b) obţine de la conducătorii cultelor legal recunoscute aprobările/avizele necesare numirii, mutării sau eliberării din funcţie a clerului militar, indiferent de eşalon sau de cult;

c) elaborează şi promovează proiecte de acte normative specifice, rapoarte şi alte documente privind conducerea şi desfăşurarea activităţii de asistenţă religioasă;

d) concepe şi realizează programe, metodologii şi documente privind activitatea de asistenţă religioasă;

e) propune şi pregăteşte în timp de pace măsurile necesare continuării procesului de educaţie moral-religioasă în vreme de război, elaborează metode de conservare şi/sau ocrotire a patrimoniului naţional şi spiritual al Armatei României, ce aparţine serviciului de asistenţă religioasă;

f) colaborează cu Secretariatul de Stat pentru Culte, cu Biserica Ortodoxă Română şi cu celelalte biserici sau culte legal recunoscute, în vederea asigurării asistenţei religioase pentru toţi militarii în activitate şi familiile acestora, indiferent de confesiune;

g) dezvoltă relaţii de colaborare cu structurile similare din armatele altor state, pentru sporirea prestigiului Armatei României pe plan extern şi pentru perfecţionarea asistenţei religioase pe plan intern;

h) colaborează cu structurile de relaţii publice din Ministerul Apărării Naţionale în vederea mediatizării activităţilor moral-religioase din Armata României, asigurând o legătură permanentă cu societatea civilă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate;

i) asigură asistenţa religioasă personalului militar şi civil, precum şi familiilor acestora din structurile centrale, din cele care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale şi din cele care funcţionează în sediul Ministerului Apărării Naţionale, cu excepţia celui din structurile care au prevăzut şi încadrat preot militar;

j) elaborează tematicile şi programele de pregătire a preoţilor militari;

k) propune modelul documentelor prin care preoţii militari se identifică în ţară, străinătate şi teatrele de operaţii; documentul prin care se dovedeşte identitatea şi calitatea de preot militar este legitimaţia preotului militar, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2;

l) preoţii militari încadraţi în Secţia asistenţă religioasă execută şi atribuţiile preotului militar prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c)–o).