În Monitorul Oficial nr. 715 din 20 noiembrie a.c. a fost publicată Hotărârea Colegiului Psihologilor din România nr. 4CN/2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi a Codului de procedură disciplinară.
În extras:
Preambul
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este elaborat în acord cu dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care a fost adoptată la 10 decembrie 1948, prin Rezoluţia 217 A în cadrul celei de a III-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu prevederile Constituţiei României, republicată. Orice prevedere a acestuia se interpretează în spiritul şi litera celor două acte fundamentale.
Profesia de psiholog cu drept de liberă practică este o profesie liberă şi independentă, a cărui statut în România este reglementat prin Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
Psihologii sunt singurii furnizori de servicii psihologice în condiţiile stabilite prin lege de către Parlamentul României. Serviciile psihologice sunt parte integrantă a serviciilor de sănătate, iar accesul cetăţenilor la acestea este garantat prin Constituţia României, republicată, şi convenţiile internaţionale în care România este parte semnatară. Evaluarea psihologică este benefică oamenilor, pentru asigurarea sănătăţii umane, fiind necesară şi utilă în cunoaşterea, aprecierea şi asigurarea sănătăţii omului, pentru stabilirea limitelor şi condiţiilor intervenţiei psihologice.
Prezentul cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică reprezintă actul administrativ cu caracter normativ, unic şi general, care reglementează normele generale de deontologie şi de disciplină, aplicabile în exercitarea profesiei de psiholog. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică se interpretează numai în corelaţie cu celelalte prevederi din actele cu caracter normativ adoptate de către forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică a fost elaborat cu respectarea prevederilor din documentul „Valorile comune profesiilor liberale în Uniunea Europeană“, aprobat de către Consiliul European al Profesiilor Liberale – CEPLIS. De asemenea, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este în acord cu principiile etice minime elaborate de către EFRA – Federaţia Europeană a Asociaţiilor Psihologilor, cu privire la respectul pentru drepturile şi demnitatea persoanei, competenţa, responsabilitatea şi integritatea profesională.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este în acord cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, precum şi cu prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică cuprinde valorile şi standardele profesionale raportate la exigenţele morale ale profesiei de psiholog – principii deontologice, exprimate prin reguli de conduită profesională cu caracter obligatoriu sau cu valoare de recomandare. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică cuprinde, de asemenea, reglementarea principalelor abateri disciplinare în profesia de psiholog.
Imposibilitatea de a demonstra culpa profesională a psihologului atrage inadmisibilitatea sancţionării disciplinare a acestuia.
CAPITOLUL I
Explicaţia unor termeni
În înţelesul prezentului act, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)lege – Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România;
b)norme – Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare;
c)psiholog – psiholog cu drept de liberă practică, atestat în condiţiile legii;
d)confraternitate – ansamblul relaţiilor stabilite între membrii Colegiului Psihologilor din România, precum şi între aceştia şi psihologii recunoscuţi din statele membre ale Uniunii Europene, termen consacrat în legislaţia specifică din statele membre ale Uniunii Europene;
e)Colegiul – organizaţia profesională „Colegiul Psihologilor din România“, având calitatea de autoritate română competentă pentru profesia de psiholog;
f)codul deontologic – Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
g)metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţa psihologică – instrumente profesionale specifice psihologului, utilizate pentru desfăşurarea activităţilor psihologice prevăzute la art. 5 din lege;
h)abatere disciplinară – fapta, în legătură cu activitatea profesională, constând într-o acţiune sau o inacţiune, săvârşită cu intenţie de către psiholog, prin care acesta a încălcat normele deontologice şi de disciplină, ca diferenţă între valoarea-limită admisă şi comportamentul profesional constatat, individualizată potrivit dispoziţiilor cap. VII din prezentul cod deontologic;
i)beneficiar – persoana evaluată psihologic, beneficiar direct;
j)beneficiar contractual – persoana fizică sau juridică ce contractează serviciile psihologice;
k)secretul profesional – atitudine profesională obligatorie a psihologului care constă în nedivulgarea datelor şi informaţiilor referitoare la modul de gestionare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică utilizate într-un caz concret, precum şi la modalitatea profesională de obţinere a concluziilor psihologice;
l)confidenţialitatea – atitudine profesională obligatorie a psihologului care constă în nedivulgarea datelor şi informaţiilor despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor profesionale, în condiţiile legii. Psihologul nu poate depune mărturie cu privire la faptele şi împrejurările de care a luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei, fără încuviinţarea persoanei sau a entităţii faţă de care este obligat să păstreze confidenţialitatea, în condiţiile legii;
m)excepţii privind secretul profesional şi confidenţialitatea – transmiterea către terţi a informaţiilor care nu conţin niciun nume concret, niciun detaliu, ci permit doar o descriere în termeni generali a unui act profesional nu face parte din secretul profesional sau din confidenţialitatea actului profesional. Fac excepţie de la obligaţia păstrării secretului profesional sau a confidenţialităţii cazurile în care dezvăluirea datelor şi informaţiilor este solicitată de către instanţa de judecată, de o comisie parlamentară de anchetă sau de către Comisia de deontologie şi disciplină a Colegiului; în cazul informării reprezentanţilor legali sau a autorităţii tutelare pentru copiii minori, în interesul superior al acestora, sau când, prin lege, se prevede în mod expres obligaţia profesionistului de a dezvălui secretul profesional sau datele şi informaţiile confidenţiale;
n)situaţie de urgenţă – orice situaţie care în raport cu condiţiile psihologice prezente necesită o rezolvare imediată, care nu admite amânare şi necesită o intervenţie specializată grabnică.