Aceasi OUG 15/2012, publicata in M. Of. 306/2012, modifica si Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii la Art. 257 si Art. 259.
Va prezentam formele actualizate/consolidate ale articolelor care au suferit modificari, asa cum pot fi acestea vizualizate in Biblioteca pentru informare juridica online Legalis 2.0:
„Legea 95/2006 …. Art. 257
(1) Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1).
(2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri realizate din desfăşurarea unei activităţi dependente;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;
c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);
d) indemnizaţiilor de şomaj;
e) Abrogată;
f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)–d), alin. (21) şi (22) şi art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.
21) Abrogat.
(22) Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).
(22) Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a)–d), alin. (21) şi (22) şi la art. 213 alin. (2) lit. h), contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri.
(4) În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia lunară de 5,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bază minim brut pe ţară.
(5) Contribuţiile prevăzute la alin. (2) şi (4) se plătesc după cum urmează:
a) lunar, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi d);
b) trimestrial, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi la alin. (4);
c) anual, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. c) şi f).
(6) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăţilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare.
(7) Obligaţia virării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care plăteşte asiguraţilor veniturile prevăzute la alin. (2) lit. a), d) şi e), respectiv asiguraţilor pentru veniturile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi f).
(8) Termenul de prescripţie a plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se stabileşte în acelaşi mod cu cel prevăzut pentru obligaţiile fiscale.
modificat de
Ordonanţă de urgenţă nr. 15/2012 – privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice din 8 mai 2012, M. Of. 306/2012 ;
Decizie curtea constituţională – referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. b) şi e) şi a dispoziţiilor art. 257 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 23 mai 2011, M. Of. 355/2011 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale din 23 decembrie 2010, M. Of. 891/2010 ;
Decizie curtea constituţională – referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 23 decembrie 2010, M. Of. 863/2010 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 6 decembrie 2010, M. Of. 830/2010 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 226/2008 – privind unele măsuri financiar-bugetare din 30 decembrie 2008, M. Of. 899/2008 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 93/2008 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 24 iunie 2008, M. Of. 484/2008 ;
Legea nr. 388/2007 – bugetului de stat pe anul 2008 din 31 decembrie 2007, M. Of. 902bis/2007 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 72/2006 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru abrogarea unor dispoziţii din alte acte normative în domeniul sanitar din 20 septembrie 2006, M. Of. 803/2006 ;
„Legea 95/2006 …. Art. 259
(1) Pentru beneficiarii indemnizaţiei de şomaj contribuţia se calculează şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.
(2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea potrivit prevederilor prezentei legi, sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, în vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de 6,5%.
(5) Pentru lucrătorii migranţi care îşi păstrează domiciliul sau reşedinţa în România, contribuţia lunară la fond se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la veniturile obţinute din contractele încheiate cu un angajator străin.
(6) Pentru persoanele care se asigură facultativ în condiţiile art. 214 alin. (2), contribuţia lunară la fond se calculează prin aplicarea cotei de 10,7% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară, pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru.
(7) Persoanele care au obligaţia de a se asigura şi nu pot dovedi plata contribuţiei sunt obligate, pentru a obţine calitatea de asigurat:
a) să achite contribuţia legală lunară pe ultimele 6 luni, dacă nu au realizat venituri impozabile pe perioada termenelor de prescripţie privind obligaţiile fiscale, calculată la salariul minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii, calculându-se majorări de întârziere;
b) să achite pe întreaga perioadă a termenelor de prescripţie privind obligaţiile fiscale contribuţia legală lunară calculată asupra veniturilor impozabile realizate, precum şi obligaţiile fiscale accesorii de plată prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au realizat venituri impozabile pe toată această perioadă;
c) să achite atât contribuţia legală lunară şi obligaţiile fiscale accesorii prevăzute la lit. b) pentru perioada în care au realizat venituri impozabile, cât şi contribuţia legală lunară, precum şi majorările de întârziere prevăzute la lit. a) sau, după caz, obligaţiile fiscale accesorii, pentru perioada în care nu au fost realizate venituri impozabile pe o perioadă mai mare de 6 luni. Această prevedere se aplică situaţiilor în care în cadrul termenelor de prescripţie fiscală există atât perioade în care s-au realizat venituri impozabile, cât şi perioade în care nu s-au realizat astfel de venituri. În cazul în care perioada în care nu s-au realizat venituri impozabile este mai mică de 6 luni, se achită contribuţia legală lunară proporţional cu perioada respectivă, inclusiv majorările de întârziere şi obligaţiile fiscale accesorii, după caz.
(8) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (7) termenele de prescripţie privind obligaţiile fiscale se calculează începând cu data primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, la notificarea caselor de asigurări de sănătate sau la solicitarea persoanelor în vederea dobândirii calităţii de asigurat, după caz.
(9) Persoanele care au obligaţia să se asigure, altele decât cele prevăzute la alin. (7) şi art. 257 şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, plătesc contribuţia lunară de asigurări sociale de sănătate calculată prin aplicarea cotei de 6,5% la salariul de bază minim brut pe ţară.
(10) Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecţie prevăzute la art. 1 lit. a), b) şi c) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată, sunt obligaţi, pentru a obţine calitatea de asigurat, să plătească contribuţia legală începând cu data obţinerii respectivei forme de protecţie.
(11) Străinii cărora li s-a acordat, anterior intrării în vigoare a legislaţiei privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, una dintre formele de protecţie prevăzute la art. 1 lit. a), b) şi c) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, republicată, sunt obligaţi, pentru a obţine calitatea de asigurat, să plătească contribuţia legală începând cu data intrării în vigoare a legislaţiei privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România.
modificat de
Ordonanţă de urgenţă nr. 15/2012 – privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice din 8 mai 2012, M. Of. 306/2012 ;
Decizie curtea constituţională – referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 18 aprilie 2012, M. Of. 256/2012 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 6 decembrie 2010, M. Of. 830/2010 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 114/2009 – privind unele măsuri financiar-bugetare din 23 decembrie 2009, M. Of. 919/2009 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 192/2008 – privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă din 25 noiembrie 2008, M. Of. 815/2008 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 226/2008 – privind unele măsuri financiar-bugetare din 30 decembrie 2008, M. Of. 899/2008 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 192/2008 – privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă din 25 noiembrie 2008, M. Of. 815/2008 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2007 – privind unele măsuri financiar-fiscale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi reglementări în domeniul cheltuielilor de personal din 18 septembrie 2007, M. Of. 659/2007 ;
Lege nr. 264/2007 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 19 iulie 2007, M. Of. 503/2007 ;
Ordonanţă de urgenţă nr. 88/2006 – pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal din 20 noiembrie 2006, M. Of. 941/2006 ;