Legea 350/2011 privind privind amenajarea teritoriului si urbanismul a fost modificata si completata de OUG 7/2011 la: Art. 1 , Art. 9 , Art. 15 , Art. 17 , Art. 18 , Sectiunea a 2-a , Art. 241 , Sectiunea a 3-a , Art. 271 , Art. 32 , Art. 35 , Art. 351 , Art. 36 , Art. 361 , Art. 37 , Art. 43 , Art. 431 , Art. 44 , Art. 46 , Art. 461 , Art. 47 , Art. 48 , Art. 481 , Art. 49 , Art. 50 , Art. 51 , Art. 53 , Art. 54 , Art. 55 , Art. 56 , Art. 561 Va prezentam OUG 7/2011: ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul Având în vedere necesitatea asigurării condiţiilor legislative şi instituţionale pentru asigurarea dezvoltării durabile, coerente şi integrate a teritoriului naţional se impune adoptarea rapidă a unor măsuri de armonizare a activităţilor de planificare urbană şi teritorială, în conformitate cu principiile europene ale dezvoltării teritoriale şi urbane durabile asumate de România prin semnarea Agendei teritoriale europene, a Cartei de la Leipzig privind oraşele europene durabile, a Declaraţiei de la Toledo privind regenerarea integrată şi a Convenţiei europene a peisajului. Neadoptarea unor măsuri urgente în vederea: – clarificării responsabilităţilor şi atribuţiilor administraţiei publice de specialitate; – consolidării rolului autorităţilor publice de garant al dezvoltări durabile şi coerente a teritoriului naţional, în calitate de responsabil în procesul de planificare şi control al dezvoltării localităţilor; – reducerii drastice a practicilor urbanismului derogatoriu, practici care au dus la un proces de transformare internă incoerentă a localităţilor şi de extindere necontrolată ce a determinat disfuncţii şi costuri uneori imposibil de suportat pentru comunităţile locale, ocupări şi desfiinţări ale spaţiilor verzi, ce au generat probleme grave de mediu, precum şi o avalanşă de situaţii litigioase care au afectat securitatea juridică a investiţiilor; – descurajării şi eliminării practicilor de modificare a reglementărilor urbanistice existente pentru intrarea în legalitate a unor construcţii ilegale, executate fără autorizaţie de construire sau fără respectarea prevederilor acesteia, fapt ce duce la imposibilitatea aplicării prevederilor Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; – clarificării modului de prelungire a termenelor de valabilitate ale planurilor urbanistice generale, în condiţiile în care pentru 41% dintre unităţile administrativ-teritoriale acestea au fost deja depăşite, iar în lipsa unor prevederi legale clare hotărârile de consiliu local de prelungire a valabilităţii au fost anulate de către prefecţi, având drept consecinţă lipsirea autorităţilor administraţiei publice locale de instrumentele legale de gestiune a teritoriului, implicit imposibilitatea eliberării de către acestea a autorizaţiilor de construire; – introducerii unor facilităţi pentru localităţile mici, care în prezent sunt lipsite de resurse umane şi financiare, atât în a-şi asigura funcţionarea structurii de specialitate, cât şi în vederea asigurării finanţării revizuirii documentaţiilor de urbanism; – corelării nevoilor de dezvoltare a municipiilor şi oraşelor cu necesitatea dezvoltării localităţilor din imediata vecinătate a acestora, prin elaborarea de strategii de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană, asigurându-se astfel dezvoltarea durabilă şi echilibrată a localităţilor, precum şi limitarea extinderii excesive şi nejustificate a intravilanului pe terenuri cu valoare ecologică, peisageră sau agricolă, va avea un impact negativ asupra dezvoltării armonioase şi durabile a teritoriului naţional, va duce la afectarea în mod ireparabil a mediului de viaţă al locuitorilor, la distrugerea peisajelor naturale şi construite, la pierderea identităţii arhitecturale şi culturale a localităţilor urbane şi rurale, elemente care ar conduce la reale dificultăţi în ceea ce priveşte o funcţionare optimă a activităţii autorităţilor administraţiei publice de specialitate, la scăderea atractivităţii localităţilor afectate şi la reducerea competitivităţii pe plan european a oraşelor şi regiunilor României. Deoarece, în caz contrar, nu se poate asigura îndeplinirea obligaţiei statului de garantare a dreptului constituţional al cetăţenilor la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic prin activităţile de urbanism şi amenajare a teritoriului, iar neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanţă de urgenţă, ar conduce la agravarea situaţiilor mai sus menţionate, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Art. I 1.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 1 (2) Autorităţile administraţiei publice sunt gestionarul şi garantul acestei avuţii, în limitele competenţelor legale. (3) În vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a teritoriului naţional, autorităţile administraţiei publice locale îşi armonizează deciziile de utilizare a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice. (4) Statul, prin intermediul autorităţilor publice, are dreptul şi datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism şi de amenajare a teritoriului, condiţiile de dezvoltare durabilă şi respectarea interesului general, potrivit legii. (5) Gestionarea spaţială a teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiţii de locuire adecvate, condiţii de muncă, de servicii şi de transport ce răspund diversităţii nevoilor şi resurselor populaţiei, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice, securitatea şi salubritatea publică, raţionalizarea cererii de deplasări, calitate estetică şi arhitecturală, protejarea identităţii arhitecturale şi culturale a localităţilor urbane şi rurale.“ 2. La articolul 9, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: „c) gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a resurselor naturale şi a peisajelor naturale şi culturale;“. 3.Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 15 a) cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; b) constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date urbane şi teritoriale standardizate şi compatibile, inclusiv în conformitate cu directiva INSPIRE transpusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 190/2010; c) elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare urbană şi teritorială; d) elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului; e) elaborarea documentaţiilor de urbanism; f) gestionarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; g) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu; h) monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor şi operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.“ 4.Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 17 5. La articolul 18 alineatul (1), după litera c) se introduc cinci noi litere, literele c1)–c5), cu următorul cuprins: „c1) iniţierea şi coordonarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial; c2) identificarea, delimitarea şi stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea autorităţii administraţiei publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei responsabile din domeniul culturii şi patrimoniului naţional, după caz, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră, teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire sau de activitate şi ale tradiţiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere; c3) întocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2), în vederea conservării şi punerii în valoare a acestora şi a păstrării identităţii locale; c4) stabilirea, împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă cu domeniul turismului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a zonelor turistice de interes naţional, respectiv zona costieră, zone montane şi alte categorii de teritorii stabilite prin acte normative pentru care iniţiază şi coordonează documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului şi regulamente-cadru de urbanism şi arhitectură în vederea asigurării condiţiilor de dezvoltare durabilă şi de păstrare a identităţii locale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului; c5) iniţierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamentează din punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regională;“. 6. La capitolul III, titlul secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins: „SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice judeţene“ 7. După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 241, cu următorul cuprins: „Art. 241 a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare teritorială şi le supune aprobării consiliului judeţean; b) asigură elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean; c) propune asocierea, în condiţiile legii, a judeţului cu comunele şi oraşele interesate şi coordonează elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonale; d) supune aprobării consiliului judeţean, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de amenajare a teritoriului; e) acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate.“ 8. La capitolul III, titlul secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins: „SECŢIUNEA a 3-a Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale“ 9. După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 271, cu următorul cuprins: „Art. 271 a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană şi teritorială şi le supune aprobării consiliului local/general; b) asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competenţa autorităţilor publice locale, în conformitate cu prevederile legii; c) supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de urbanism, indiferent de iniţiator; d) acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate.“ 10.Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 32 a) să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate; b) să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal; c) să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului privat, în condiţiile legii, şi de aprobarea acestuia de către autoritatea publică locală, numai în situaţia solicitării construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de producţie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi, infrastructură de transport, în situaţia extinderii intravilanului localităţii cu cel puţin 10.000 m2 pentru funcţiuni de locuire sau cu cel puţin 5.000 m2 pentru funcţiuni de servicii sau producţie; d) să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea unui plan urbanistic de detaliu; e) să permită întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, în situaţia solicitării construirii pe o parcelă în cadrul unui front continuu construit preexistent în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat. (2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), iniţierea planului urbanistic zonal se face după obţinerea unui aviz de oportunitate întocmit de arhitectul-şef şi aprobat, după caz, conform competenţei, de preşedintele consiliului judeţean, cu avizul prealabil al primarului localităţii, de primarul localităţii, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti. (3) Avizul de oportunitate se emite în baza unei solicitări scrise, cuprinzând următoarele elemente: a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investiţiei/operaţiunii propuse, indicatorii propuşi, modul de integrare a acesteia în zonă, prezentarea consecinţelor economice şi sociale la nivelul unităţii teritoriale de referinţă şi la nivelul localităţii, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale; b) piese desenate, respectiv încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral cu zona de studiu actualizat, conceptul propus – plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a vecinătăţilor şi a limitelor servituţilor propus a fi instituite, modul de asigurare a acceselor, utilităţilor. (4) Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele: a) teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal; b) categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi; c) reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare; d) reglementări privind asigurarea acceselor, parcajelor, utilităţilor; e) capacităţi şi indicatori maximali pentru volumele de marfă vehiculate, emisii de noxe. (5) După aprobarea Planului urbanistic zonal sau de detaliu se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, exclusiv cu respectarea reglementărilor urbanistice aprobate.“ 11.Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 35 (2) Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate şi aprobate conform legii, este asigurat de Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi de instituţia arhitectului-şef al judeţului. (3) În acest sens, direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi arhitecţii-şefi ai judeţelor colaborează permanent în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (2).“ 12.La articolul 351alineatul (4) se abrogă. 13.Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 36 (2) Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor judeţene sau primăriilor are statutul de arhitect-şef şi reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale. (3) Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. (4) Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcţie generală, direcţie sau serviciu. (5) În activitatea lor, arhitecţii-şefi sunt sprijiniţi de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor. (6) Arhitecţii-şefi cooperează permanent cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea transpunerii liniilor directoare de dezvoltare durabilă la nivel naţional, politicilor sectoriale, programelor naţionale şi proiectelor prioritare. (7) Arhitectul-şef al municipiului Bucureşti convoacă lunar şi ori de câte ori este necesar arhitecţii-şefi ai sectoarelor în vederea comunicării şi corelării deciziilor, în limitele legii, în scopul asigurării coerenţei dezvoltării teritoriului, protejării valorilor de patrimoniu şi calităţii urbane şi arhitecturale. (8) La şedinţe se analizează modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor locale privind aprobarea strategiilor de dezvoltare şi a planurilor de urbanism şi se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor la nivelul sectoarelor, avându-se în vedere corelarea activităţilor din domeniu. (9) În vederea profesionalizării şi asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente şi durabile, comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului în cadrul aparatului pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, împreună cu alte comune sau cu oraşe, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire. (10) Pentru comunele care nu aparţin unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcţionar public din aparatul de specialitate al primarului, având cursuri de formare profesională în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor. (11) În situaţia în care această cerinţă nu este îndeplinită, atribuţiile vor fi îndeplinite de către structura de specialitate de la nivel judeţean, pe bază de convenţie. (12) Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef al judeţului, al municipiului Bucureşti, al municipiului sau al oraşului îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) iniţiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune spre aprobare strategiile de dezvoltare teritorială urbane, precum şi documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism; b) convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism; c) întocmeşte, verifică din punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de oportunitate, a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire; d) urmăreşte punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană şi a politicilor urbane, precum şi a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; e) asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului; f) organizează şi coordonează constituirea şi dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane; g) coordonează şi asigură informarea publică şi procesul de dezbatere şi consultare a publicului în vederea promovării documentaţiilor aflate în gestiunea sa; h) participă la elaborarea planurile integrate de dezvoltare şi le avizează din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate; i) avizează proiectele de investiţii publice din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate.“ 14. După articolul 36 se introduce un nou articol, articolul 361, cu următorul cuprins: „Art. 361 a) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, la nivelul judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti; b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenţă şi master sau studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul municipiilor; c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist şi inginer în domeniul construcţiilor absolvent de master sau studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul oraşelor; d) cel puţin de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor, având cursuri de formare profesională în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor, la nivelul comunelor.“ 15. La articolul 37, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 37 16. La articolul 37, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)–(13), cu următorul cuprins: „(11) Membrii comisiei sunt specialişti atestaţi din domeniul urbanismului, arhitecturii, monumentelor istorice, arheologiei, precum şi din domeniul sociologiei, economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de reţele edilitare, transport. (12) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul consiliilor judeţene şi al municipiilor fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-şef pe baza avizelor emise anterior de instituţiile competente. (13) Avizul arhitectului-şef este un aviz tehnic care înglobează şi corelează punctele de vedere ale instituţiilor avizatoare competente şi nu se supune deliberării consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.“ 17.La articolul 37, alineatul (5) se abrogă. 18.La articolul 43, alineatul (2) se abrogă. 19. După articolul 43 se introduce un nou articol, articolul 431, cu următorul cuprins: „Art. 431 (2) Strategia prevăzută la alin. (1) se elaborează în cadrul unui parteneriat format din reprezentanţi ai consiliului judeţean şi ai autorităţilor administraţiilor publice locale din oraşul-centru polarizator, împreună cu toate comunele învecinate, şi, după caz, din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. (3) Strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se finanţează de către partenerii asociaţi şi/sau de consiliul judeţean şi se aprobă de către consiliul judeţean, cu avizul parteneriatului periurban. (4) Pentru localităţile de rang 1, strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a teritoriului zonal periurban/metropolitan se iniţiază de către consiliul judeţean sau de către oraşul-centru polarizator. (5) În cazul municipiului Bucureşti, iniţierea strategiei de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se poate face de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi/sau de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în condiţiile legii.“ 20. La articolul 44, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 44 21. La articolului 46, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 46 22. La articolul 46, după alineatul (1) se introduc cinci noi alineate, alineatele (11)–(15), cu următorul cuprins: „(11) Cu cel puţin 18 luni înaintea datei de depăşire a termenului de valabilitate a Planului urbanistic general, consiliul local al comunei, oraşului, municipiului/Consiliul General al Municipiului Bucureşti este sesizat de către primar în legătură cu necesitatea actualizării planului, la notificarea arhitectului-şef al localităţii sau judeţului. (12) Pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef, primarul va declanşa procedura de achiziţie a serviciilor de actualizare a Planului urbanistic general şi de prelungire a termenului de valabilitate a Planului urbanistic general în vigoare. (13) Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, dar fără a depăşi 2 ani de la data depăşirii termenului de valabilitate. (14) Pentru comune sau oraşele sub 10.000 de locuitori, în situaţia în care de la aprobarea Planului urbanistic general nu au intervenit schimbări în dezvoltarea unităţii administrativ-teritoriale care să justifice actualizarea acestuia, cu minimum 18 luni înaintea datei de expirare a valabilităţii acestuia, primarul va demara procedura de prelungire a valabilităţii prin hotărâre a consiliului local, cu avizul prealabil al arhitectului-şef al judeţului, obţinut în baza analizei informaţiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială şi teritorială, precum şi strategiilor şi programelor de dezvoltare de la nivel judeţean şi/sau naţional aprobate. (15) În situaţia obţinerii avizului favorabil, primarul va propune consiliului local prelungirea valabilităţii Planului urbanistic general pentru o perioadă de maximum 3 ani de la data expirării acestuia. În caz contrar, primarul propune consiliului local demararea procedurii de achiziţie a serviciilor de actualizare a documentaţiei de urbanism.“ 23. După articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 461, cu următorul cuprins: „Art. 461 a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluţiei istorice, precum şi a previziunilor economice şi demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială şi culturală, de amenajare a spaţiului, de mediu, locuire, transport, spaţii şi echipamente publice şi servicii; b) strategia de dezvoltare spaţială a localităţii; c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia; d) planul de acţiune pentru implementare şi programul de investiţii publice.“ 24. La articolul 47, alineatele (3)–(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(3) Elaborarea de planuri urbanistice zonale este obligatorie pentru: a) zonele centrale ale localităţilor; b) zonele construite protejate; c) parcurile industriale, parcurile de activităţi sau tehnologice; d) zonele destinate hipermagazinelor şi/sau parcurilor comerciale; e) zonele de producţie; f) parcurile culturale; g) zonele de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi; h) infrastructura de transport; i) zonele supuse restructurării sau regenerării urbane; j) zona costieră/zonele de protecţie a ţărmului mării, pe o adâncime de minimum 200 m; k) alte zone stabilite de autorităţile publice centrale sau locale, potrivit legii, pentru zone omogene din punct de vedere funcţional şi morfologic sau pentru suprafeţe mai mari de 10.000 m2. (4) Delimitarea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face, de regulă, în Planul urbanistic general. (5) Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise.“ 25.Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 48 (2) Planul urbanistic de detaliu reglementează retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, accesurile auto şi pietonale, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului. (3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal.“ 26. După articolul 48 se introduce un nou articol, articolul 481, cu următorul cuprins: „Art. 481 (2) Limitele propuse prin documentaţiile de urbanism se stabilesc în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970 şi vor urmări, de regulă, elementele liniare stabile în timp. (3) Baza topografică se avizează de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, iar un exemplar al documentaţiei de urbanism se înaintează acestora după aprobarea conform prevederilor legale, în termen de 15 zile, pentru preluarea informaţiilor în sistemul de evidenţă de cadastru şi publicitate imobiliară. (4) Toate restricţiile impuse prin documentaţiile de urbanism legal aprobate se fac publice de către autorităţile publice locale responsabile cu aprobarea planului, inclusiv prin publicarea pe site-ul instituţiei.“ 27. La articolul 49, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate. ………. (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia.“ 28. La articolul 49, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: „(5) Avizarea sau aprobarea unor documentaţii de urbanism ale căror prevederi referitoare la amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspectul arhitectural, conformarea şi amplasarea golurilor, materialele utilizate, învelitoare, paletă cromatică încalcă, după caz, Codul civil, legislaţia specifică privind dreptul de proprietate, sănătatea şi siguranţa populaţiei, mediul, protecţia patrimoniului de orice natură sau protecţia peisajului este interzisă.“ 29.Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 50 30. La articolul 51, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 51 31.Articolul 53 se abrogă. 32. La articolul 54, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Planurile urbanistice zonale prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c), precum şi planurile urbanistice de detaliu, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1), se finanţează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.“ 33. La articolul 55, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) În cazul documentaţiilor de urbanism aprobate, entitatea achizitoare poate organiza, în condiţiile legii, concurs de soluţii urbanistice, deschis specialiştilor din domeniu, finanţat din fondurile prevăzute la alin. (1).“ 34. La articolul 56, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins: „(6) Documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislaţiei în vigoare, care au avizele şi acordurile prevăzute de lege şi solicitate prin certificatul de urbanism se promovează de către primar, în vederea aprobării prin hotărâre a consiliului local/general, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei la registratura primăriei. (7) În termen de maximum 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive elaborate de primar/preşedintele consiliului judeţean şi a raportului de specialitate elaborat de către arhitectul-şef, consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de amenajare a teritoriului sau urbanism.“ 35. După articolul 56 se introduc două noi articole, articolele 561 şi 562, cu următorul cuprins: „Art. 561 Art. 562 36. La anexa nr. 1 „Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, competenţe de avizare şi de aprobare a acestora“, după numărul curent 1 se introduce un nou număr curent, numărul curent 11, cu următorul cuprins: • Organismele centrale şi teritoriale interesate 37. La anexa nr. 1, numerele curente 21, 81, 82, 9, 10, 12, 121 şi 122 se modifică şi vor avea următorul cuprins: • Organisme centrale şi teritoriale interesate • Organisme centrale şi teritoriale interesate • Organisme centrale şi teritoriale interesate • Organisme centrale şi teritoriale interesate • Organisme centrale şi teritoriale interesate • Organisme centrale şi teritoriale interesate • Organisme centrale şi teritoriale interesate 38. La anexa nr. 1, după numărul curent 122 se introduc trei noi numere curente, numerele curente 123, 124 şi 125, cu următorul cuprins: • Consiliul judeţean • Consiliile locale • Organisme centrale şi teritoriale interesate 39. La anexa nr. 1, numărul curent 14 se modifică şi va avea următorul cuprins: 40. La anexa nr. 2 „Definirea termenilor utilizaţi în lege“, după expresia „Parcelare“ se introduce o nouă expresie, expresia „Peisaj“, cu următoarea definiţie: „Peisaj – desemnează o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populaţie, cu valoare remarcabilă prin caracterul său de unicitate şi coerenţă, rezultat al acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/şi construite având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire, de activitate sau ale tradiţiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale.“ 41.La anexa nr. 2, expresia „Zonă protejată“ şi definiţia acesteia, aflate după expresia „Zonă de risc natural“, precum şi expresia „Zona funcţională de interes“ se abrogă. 42. La anexa nr. 2, expresia „Zonă de protecţie“ se modifică şi va avea următorul cuprins: „Zonă de protecţie – suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care se instituie servituţi de utilitate publică şi de construire pentru păstrarea şi valorificarea acestor resurse şi bunuri de patrimoniu şi a cadrului natural aferent. Zonele de protecţie sunt stabilite prin acte normative specifice, precum şi prin documentaţii de amenajare a teritoriului sau urbanism, în baza unor studii de specialitate.“ 43. La anexa nr. 2, expresia „Zonă protejată“, aflată după expresia „Zonă funcţională de interes“, se modifică şi va avea următorul cuprins: „Zonă protejată – zonă coerentă naturală sau construită, delimitată geografic şi/sau topografic, determinată de existenţa unor valori de patrimoniu natural şi/sau cultural a căror protejare prezintă un interes public şi declarată ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare şi reabilitare a valorilor de patrimoniu. Statutul de zonă protejată creează asupra imobilelor din interiorul zonei servituţi de intervenţie legate de desfiinţare, modificare, funcţionalitate, distanţe, înălţime, volumetrie, expresie arhitecturală, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajări şi plantaţii şi este stabilit prin documentaţii de urbanism specifice aprobate.“ 44. La anexa nr. 2, expresia „Unitate teritorială de referinţă (UTR)“ se modifică şi va avea următorul cuprins: „Unitate teritorială de referinţă (UTR) – subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar.“ Art. II Art. III Art. IV Art. V Art. VI Art. VII Art. VIII PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Gabriela Udrea Ministrul administraţiei şi internelor, Constantin-Traian Igaş Ministrul culturii şi patrimoniului naţional, Kelemen Hunor Ministrul mediului şi pădurilor, László Borbély Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu
M.Of. nr. 111 din 11.2.2011
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
(1) Teritoriul României este parte a avuţiei naţionale de care beneficiază toţi cetăţenii ţării, inclusiv prin gestionarea proceselor de dezvoltare prin activităţile de amenajare a teritoriului, urbanism sau de dezvoltare urbană durabilă ale autorităţilor publice centrale şi locale.
Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect:
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Guvern, care stabileşte, în baza strategiilor naţionale de dezvoltare, prin Programul de guvernare, linii directoare, politici sectoriale, programe şi proiecte prioritare.“
Preşedintele consiliului judeţean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a Consiliului judeţean condusă de arhitectul-şef, are următoarele atribuţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului:
Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-şef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuţii în domeniul urbanismului:
(1) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
(1) Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
(1) În cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, respectiv în cadrul aparatului de specialitate al primarului/Primarului general al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează, potrivit legii, structuri de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului. În cazul judeţelor şi municipiilor structura responsabilă se organizează ca direcţie generală sau direcţie, în cazul oraşelor structura responsabilă se organizează ca direcţie sau serviciu, în cazul comunelor structura responsabilă se organizează la nivel de compartiment.
Funcţia de arhitect-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public, specialist atestat de Registrul urbaniştilor din România, având formaţia profesională după cum urmează:
(1) În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef.“
(1) În vederea asigurării dezvoltării coerente şi durabile, corelării priorităţilor de dezvoltare şi eficientizării investiţiilor publice, valorificării resurselor naturale şi culturale, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul aglomerărilor urbane şi zonelor metropolitane definite conform legii elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca documentaţie de planificare teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale.
(1) Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile legii.“
(1) Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială are obligaţia să îşi întocmească şi să îşi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani.“
Planul urbanistic general cuprinde piese scrise şi desenate cu privire la:
(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul de urbanism nu poate modifica planurile de nivel superior, ci poate doar detalia modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate.
(1) Toate documentaţiile de urbanism se realizează în format digital şi format analogic, la scara adecvată, în funcţie de tipul documentaţiei, pe suport topografic realizat în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea şi integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, puse la dispoziţie de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aparţine exclusiv autorităţilor administraţiei publice, cu excepţia planurilor urbanistice zonale prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c), pentru zonele prevăzute la art. 47 alin. (3) lit. c)–h), şi a planurilor urbanistice de detaliu, care pot fi iniţiate şi de către persoane fizice şi juridice interesate, numai în baza unui certificat de urbanism şi, după caz, a unui aviz de oportunitate.“
(1) Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism prevăzute în prezenta lege se finanţează din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din bugetul de stat, precum şi din alte surse legal constituite.“
Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.
Anularea hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism emise cu încălcarea prevederilor legale se cere, în condiţiile legii, de prefect, în urma controlului de legalitate sau la sesizarea inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a arhitectului-şef al judeţului sau a autorităţilor centrale de specialitate, în termenele prevăzute de lege.“
Nr. crt.
Categorii de documentaţii
Avizează
Aprobă
„11.
Zonal regional
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Agenţiile de dezvoltare regională
Guvernul“
Nr. crt.
Categorii de documentaţii
Avizează
Aprobă
„21.
Zonal, pentru localităţi care cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Consiliul judeţean
Guvernul
……….
81.
Localităţi care cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Consiliul judeţean
Guvernul
82.
Municipii, oraşe şi comune care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în Lista monumentelor istorice şi zonele lor de protecţie
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Consiliul judeţean
Consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti
9.
Zona centrală a municipiului Bucureşti
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Organisme centrale şi teritoriale interesate
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
10.
Zona centrală a municipiului
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Consiliul judeţean
Consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti
……….
12.
Zone protejate ori asupra cărora s-a instituit un tip de restricţie prin acte normative sau documentaţii de urbanism, precum şi cele care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Consiliul judeţean
Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti
121.
Zone protejate care cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Consiliul judeţean
Guvernul
122.
Zone construite protejate ori zone care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în Lista monumentelor istorice şi zonele lor de protecţie
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Consiliul judeţean
Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti“
Nr. crt.
Categorii de documentaţii
Avizează
Aprobă
„123.
Zone turistice de interes naţional, respectiv zona costieră, zone montane şi alte categorii de teritorii stabilite prin acte normative în vederea asigurării condiţiilor de dezvoltare durabilă şi de păstrare a identităţii locale, iniţiate de Guvern
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Ministerul Mediului şi Pădurilor
Guvernul
124.
Zone situate în extravilanul municipiilor, oraşelor şi comunelor
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional• Consiliul judeţean• Organisme centrale şi teritoriale interesate
Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti
125.
Alte zone
• Organisme centrale şi teritoriale
Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti“
Nr. crt.
Categorii de documentaţii
Avizează
Aprobă
„14.
Alte imobile
• Consiliul judeţean• Organisme centrale şi teritoriale
Consiliile locale“
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism elaborate în baza unui certificat de urbanism sau a unui aviz de oportunitate emis înainte de 1 februarie 2011 se vor face în condiţiile prevederilor legale aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, dar nu mai târziu de 1 februarie 2012.
Planurile de urbanism generale al căror termen de valabilitate a fost depăşit la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care a fost iniţiată procedura de achiziţie a elaborării/actualizării pot fi prelungite prin hotărâre a consiliului local până la data aprobării noii documentaţii, dar nu mai mult de 2 ani de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă.
Planurile de urbanism generale al căror termen de valabilitate a fost depăşit şi pentru care nu a fost iniţiată procedura de achiziţie a actualizării, precum şi cele al căror termen de valabilitate urmează să fie depăşit în mai puţin de 18 luni intră sub incidenţa art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, cu reducerea termenului de notificare în mod corespunzător.
Menţinerea în funcţie a arhitecţilor-şefi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 361 din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, este condiţionată de absolvirea de către aceştia a masteratelor sau studiilor postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, pentru categoriile prevăzute la art. 361 alin. (1) lit. a)–c) din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a cursurilor de formare profesională continuă de specialitate organizate de instituţiile publice cu atribuţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, pentru categoriile prevăzute la art. 361 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism prevăzute la art. 37 din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, vor identifica zonele pentru care vor fi elaborate planuri urbanistice zonale potrivit legii, în raport cu strategia de dezvoltare şi planurile de investiţii.
Pentru municipiile de rang 0 şi 1, elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană este obligatorie în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, iar pentru cele de rang 2 şi 3 este opţională.
Dispoziţiile art. I pct. 35, referitoare la art. 561 din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012.
OUG 7/2011 produce modificari si completari importante in Legea Nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
[3] , Art. 562 , ANEXA Nr. 1 *) , ANEXA Nr. 2