Un proiect de lege aflat in dezbatere publica prevede obligativitatea ca judecatorii si procurorii sa incheie o asigurare de raspundere civila pentru erori judiciare savarsite din grava neglijenta. Conform acestui proiect, pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, in termen de 18 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii prin care a fost constatata eroarea judiciara. Dupa acoperirea prejudiciului, statul se poate indrepta cu actiune in regres impotriva magistratului care, cu rea-credinta sau dintr-o grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara, dar numai dupa ce impotriva acestuia s-a emis o hotarare judecatoreasca definitiva.
Ce suma ar trebui avuta in vedere pentru a acoperi eventualele daune in cazul erorilor judiciare? Asociatiile magistratilor au propus plafonarea despagubirii la care poate fi obligat un magistrat la maximum zece remuneratii, ceea ce ar insemna ca suma asigurata n-ar depasi 15.000 de euro. In realitate, insa, valoarea despagubirilor obtinute de justitiabili in urma condamnarii statului roman de catre CEDO a variat intre 600.000 de euro, in cazul unui proces penal, si aproximativ un milion de euro, in cazul imobilelor nationalizate. „Valoarea minima a sumei asigurate ar trebui sa fie de un milion de euro per magistrat, fiindca un judecator nu se pronunta doar asupra unui caz. Daca suma asigurata e mica, iar despagubirea mare, atunci victima erorii judiciare isi va recupera o parte din suma de la asigurator si diferenta direct de la magistrat, in urma unui proces”, este de parere avocatul Gheorghe Piperea.
Sursa: www.capital.ro
