CEDO s-a pronunţat pe 12 ianuarie în peste 10 cazuri referitoare la statul roman, condamnându-ne pentru atitudine discriminatorie, încălcarea dreptului la libertate sau nerespectarea dreptului la un proces echitabil şi obligându-ne la plata a peste 165.000 euro pentru despăgubiri.

Aaron Schwarz c. România (nr. 28304/02)

Reclamantul Aharon Schwarz este cetăţean german, s-a născut in 1951 şi locuieşte în Bucureşti. În baza art. 3 din Convenţia drepturilor omului, acesta reclamă precaritatea condiţiilor de detenţie din închisoarea în care a ispăşit o pedeapsă, între 2001 şi 2004, pentru fraudă şi fals în acte. Aplicantul reclamă faptul că în perioada detenţiei nu a beneficiat de tratament medical adecvat afecţiunilor sale, printre care şi scabie.

În acest caz Curtea a decis că autorităţile române au încălcat art. 3 din Convenţie şi au dispus despăgubirea reclamantului cu 12.000 euro, cu titlu de daune morale.

Al-Agha c. România (nr. 40933/02)

Reclamantul acuză autorităţile române pentru faptul că l-au reţinut pe aeroportul din Bucureşti, în detenţie temporară, fără o bază legală. Aplicantul reclamă şi condiţiile precare  în care a fost ţinut în timpul acestei detenţii şi invocă pentru plângerea sa art. 3 şi 5 din Convenţie.

În baza art. 41, Curtea a decis despăgubirea reclamantului cu 17.000 euro, cu titlu de daune morale.

Bolos c. România (nr. 33078/03)

Reclamantul, Felician Bolos este cetăţean român, locuieşte în Negreşti Oaş şi s-a născut în 1957. Fost ofiţer de poliţie, acesta a fost subiectul unei anchete penale desfăşurate de DNA în 2003. În baza art. 5 din Convenţie, aplicantul acuză autorităţile române de modul în care s-au desfăşurat procedurile penale. Felician Bolos susţine că a fost ţinut în detenţie, pe o perioadă nejustificată înaintea procesului care, de altfel, s-a desfăşurat în lipsa lui. De asemenea, aplicantul afirmă faptul că recursul sau nu a fost înaintat Curţii Supreme de Justiţie.

În cazul Bolos c. România, Curtea a decis că autorităţile române au încălcat art. 5 din Convenţie ce garantează dreptul la libertate şi a dispus recompensarea reclamantului cu 3.500 de euro, cu titlu de daune morale şi financiare.

Karl Gottfried Schwarz şi Helmut Martin Schwarz c. România (nr. 39740/03)

Aplicanţii, Karl Gottfried Schwarz şi fratele acestuia, Helmut Martin Schwarz sunt cetăţeni germani, născuţi în 1954, respectiv 1966 şi locuiesc în Augsburg, Germania.

Cei doi au deţinut în proprietate o suprafaţă de teren în Valea Lunga, în România, ce a fost confiscată de autorităţile romane în 1989, după ce aplicanţii s-au mutat în Germania. În baza art. 6 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, reclamanţii acuză modul în care autorităţile române au răspuns procedurilor demarate în 2001 pentru recuperarea proprietăţii în cauză, precum şi, refuzul instanţelor judecătoreşti de a examina bazele apelului făcut.

În acest caz Curtea a stabilit că statul roman a încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat prin art. 6 al Convenţiei, precum şi dreptul la proprietate şi a dispus despăgubirea reclamanţilor cu suma de peste 25.000 euro, despăgubiri morale şi financiare.

Parohia Greco-catolică Sâmbata Bihor c. România (nr. 48107/99)

În acest caz, aplicantul este Parohia Greco-catolică Sâmbata-Bihor ce aparţine de Arhidieceza Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică de la Oradea. Cazul are în vedere proprietatea asupra unui lăcaş de cult. În 1948, după disoluţia Bisericii Unite din România, respectivul lăcaş de cult a fost transferat în proprietatea Bisericii Ortodoxe. După ce în 1990, Biserica Romana Unită şi-a recăpătat statutul de religie recunoscută în stat, autorităţile române au stabilit ca dreptul de proprietate asupra unor lăcaşuri de cult, precum cel din Sâmbata să fie stabilit de la nivelul reprezentanţilor Bisericii Unite şi Bisericii Ortodoxe.

În aceste condiţii, Parohia Sâmbata-Bihor reclamă faptul că autorităţile române nu le-au oferit posibilitatea de a se adresa unei instanţe judecătoreşti care să stabilească dreptul de proprietate asupra lăcaşului de cult şi susţine faptul că decizia autorităţilor române denotă un comportament discriminatoriu şi încalcă dreptul la libertatea de cult.

Acuzaţiile au fost formulate în baza art. 6, 9, 13 şi 14 din Convenţie, precum şi în baza art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei.

În acest caz Curtea a decis că autorităţile române au încălcat art. 6 din Convenţie, ce garantează dreptul la un proces echitabil, precum şi art. 14 ce interzice discriminarea şi în baza art. 41 Curtea a decis despăgubirea reclamantului cu peste 22.000 euro.

Sursa: avocatnet.ro