Summit-ul de la Copenhaga consacrat climei s-a încheiat cu un acord minim ce urmează să fie adoptat, dar care continuă să fie viu comentat în numeroase ţări.
Unii regretă lipsa de curaj a liderilor mondiali, care nu s-au arătat la înălţimea momentului. Alţii ştiu că au fost mai grele considerentele de politică internă, care au limitat libertatea lor de iniţiativă, cum a fost şi cazul preşedintelui american Barack Obama, aflat deja în faţa unui Congres ostil oricăror angajamente de profunzime.
Nu puţini salută totuşi proiectul obţinut cu forcepsul, după aprigi negocieri. S-a luat act de existenţa lui, dar adoptarea sa definitivă, cu activarea mecanismelor de finanţare, urmează de acum încolo.
În acord este bine formulat obiectivul de a limita încălzirea planetei cu cel mult două grade Celsius. Nu există însă angajamente constrângătoare în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Un ministru britanic acuză China că s-a opus cu fermitate oricărei măsuri constrângătoare.
Finanţarea ajutoarelor ce vor fi acordate ţărilor care au fost cel mai mult afectate de schimbările climei a rămas la stadiul intenţiilor. Perspectiva unui nou tratat care să-l înlocuiască pe cel de la Kyoto s-a destrămat şi ea. De regretat, de asemenea, şi faptul că nu a fost înfiinţată o organizaţie mondială pentru mediul înconjurător, cum dorea Franţa.
Sursa: http://www.rfi.ro